Radiodifuziunea română la 93 di añi
Steliu Lambru, 01.11.2021, 18:48
Tru 1 di brumaru 1928 ahurhea emisia nidănăsită a postului național român di radio. Lugursitu nai ma nău și ma hăirlătică cali ti dimănamai arăspăndeari hăbarea, radioulu s’hărsi di atenție ditu partea a statlui și s-hărsi di succes tru arada-a ascultătorilor. Radio România cunuscu perioadi di libertate, ama și perioadi di cenzură, ași cum ari curată istoria-a Româniillei tru secolul 20. Momente importante ale istorie națională și universală fură prezente pi undili hertziene di București și ndaua ditu aduţerli aminti ti eali fură loati pi napandica di arhiva-a Centrului di Istorie Orală a Radiodifuziunillei Române.
Paul Berstein lucră ca traducător la Radio România și mărturiile a lui minutişu suntu scumpi ti turlia cumu lucra instituția năuntru și cum eara dukimăsită nafoară. Berstein ș-aduţea aminti di andamusea cu un mari actor sovietic. “Ninti di 1990, la Radio s-arădăpsiră mulţă reporteri, personalităţ ditu bana culturală. Vini unăoară ună delegaţie sovietică cumăndusită di un ministru adjunct a Culturăllei ditu Uniunea Sovietică, fu aştiptată di cumăndusearea-a Radioului. Lucraiu ca interpret. Unu ditu membrilli dilegaţiillei interpretă un rol important tru “Ivan cel Groaznic”, eara Nikolai Cerkasov. Nu easti ună ixiki di modestie, lu arisi limba rusă pi cari u zburamu, mi ntribă di iu ştiu şi ţi dhoară să-ñi pitreacă ditu Moscova. Dzăcu: “Limba rusă u ştiu di acasă, iara cându va s-yinu Moscova va vă plăcărsescu să-ñi daţ aestă dhoară”. Şi când agiumşu Moscova ălli căftaiu izini al Bujor, prezidentulu a Radioului, să-lli dau un telefon. Alli dedu telefon şi Cerkasov dzăsi că yini la hotel. Ama mini lli-apăndăsiiu: “Añi tăxitu ună dhoară”, “E, ţi s-ţă lliau?”. Alli căftaiu “interpretaţ dumănică, tru bisearica ditu Piaţa Roşie, ună secvență ditu rolu a filmului Ivan cel Groaznic”. Şi Cerkasov vini cu mine şi interpretă. Nu va s-agărşescu câtu va s-băneadzu ateali 10 minute cându interpretă rolul ditu Ivan cel Groaznic. Eara un mari actor, un multu mari actor.”
Tu ahurhita-a anilor 1960 s’dukea ună dişcllideari către Occidentu, după ngllețlu ditu anii 1950. Ună jgllioată fu festivalul di muzică ușoară “Cerbul di Aur” di Brașov. Paul Berstein. “Am mai cunoscut fireşte o serie di mari artişti cari au venit la festivalul di la Braşov Cerbul di Aur, Connie Francis, Juliette Greco, Amalia Rodriguez şi aşa mai diparte. Primesc un telefon la Băneasa, la aeroportul Băneasa, și avdu: “Vine Connie Francis, primiţi-o tru mod diosebit!”. Am invitat-o la restaurant şi am aflat după aceea că făcea parte ditu anturajul familiei Kennedy. Connie Francis, retrutoarsă acasă, mi-a trimis o fotografie cu didicaţie: “Doctorului Paul ditu partea lui Connie Francis”. Au mai fost mulţi, foarte mulţi ziarişti. Am cunoscut şi foarte mulţi ziarişti di la Radio France, ditu Statele Unite, di la Vocea Americii mai puţin. Ama di la fiecari truvăţam câte ceva.”
Paul Berstein ș-aduţea aminte și di cutreamburlu di locu ditu 4 martie 1977, un moment di criză tru funcționarea radioului public. “După ce mi-am dat seama că la noi tru casă nu s-a trutâmplat nimic diosebit, cu fata mea am venit la Radio. La etajul 3 eara celebrul preşeditute al Radioului, Muşat, stătea acolo. Se dischidi uşa şi apar Preda şi cu Negru. Şi Preda spune: “Să facem truregistrări!” Negru zice “Pe stradă oamenii au ieşit, să truregistrăm, pe stradă oamenii stau cu aparate di radio şi ascultă alte posturi, Radio România nu transmite nimic”. Se tot telefona la agenția Agerpres. Tru sfârşit, după o oră sau două a venit aprobarea să se facă truregistrări pe stradă.”
Jurnalistul cultural Magdalena Boiangiu lucră la Radio România. Tru 1998 ea pirmitusea cum alănci vruta emisiune di teatru. “Milioane di oameni cari merg la teatru şi-au făcut educaţia teatrală prin “Teatru la microfon” sau “Teatru radiofonic”. Cum toată lumea ştie, “Teatru la microfon” eara la truceput când radioul nu-şi construise clădirea tru cari vorbim noi acuma, se făcea la Sf. Sava. Veneau actorii pe scenă, se puneau nişte microfoane şi se capta spectacolul, eara un teatru la microfon. Treptat, condiţiile tehnice au evoluat: s-au făcut studiouri, au truceput să se facă adaptări. Nu se mai capta spectacolul di teatru, se capta un text scurtat, făcut special pentru radio. Tru anii 60, când am ajuns eu tru acest colectiv, noi toţi ne-am dat seama că suntem tru faţa unei cotituri, tru faţa unei etape cari s-a terminat şi trebuia truceput altfel. “Teatru la microfon”, adică un teatru cu o existenţă cari se disfăşoară tru faţa unui obiect tehnic, s-a terminat şi că trucepea “teatru radiofonic”. Incepea un teatru cari easti scris special pentru radio, tru cari autorul ştie di la bun truceput că nu are di a face cu vizualul, că tot ceea ce trebuie el să facă se face prin cuvânt şi prin imagini sonore. Au fost eforturi, trucununate uneori şi cu succese internaţionale, di a face asemenea tipuri di scenarii, di a construi această categorie aparte.”
Radio România umpli tu 1 di brumaru 93 di ani. Iara la ţentenarlu di pisti 7 ani va s’aibă ucazea s’yiurtusească, ași cum să spuni, prima sută di ani di bană.
Autoru: Steliu Lambru
Armânipsearea: Taşcu Lala
