Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Radiodifuziunea română la 93 di añi


Radiodifuziunea română la 93 di añi
Radiodifuziunea română la 93 di añi

, 01.11.2021, 18:48


Tru 1 di brumaru 1928 ahurhea emisia nidănăsită a postului național român di radio. Lugursitu nai ma nău și ma hăirlătică cali ti dimănamai arăspăndeari hăbarea, radioulu s’hărsi di atenție ditu partea a statlui și s-hărsi di succes tru arada-a ascultătorilor. Radio România cunuscu perioadi di libertate, ama și perioadi di cenzură, ași cum ari curată istoria-a Româniillei tru secolul 20. Momente importante ale istorie națională și universală fură prezente pi undili hertziene di București și ndaua ditu aduţerli aminti ti eali fură loati pi napandica di arhiva-a Centrului di Istorie Orală a Radiodifuziunillei Române.



Paul Berstein lucră ca traducător la Radio România și mărturiile a lui minutişu suntu scumpi ti turlia cumu lucra instituția năuntru și cum eara dukimăsită nafoară. Berstein ș-aduţea aminti di andamusea cu un mari actor sovietic. “Ninti di 1990, la Radio s-arădăpsiră mulţă reporteri, personalităţ ditu bana culturală. Vini unăoară ună delegaţie sovietică cumăndusită di un ministru adjunct a Culturăllei ditu Uniunea Sovietică, fu aştiptată di cumăndusearea-a Radioului. Lucraiu ca interpret. Unu ditu membrilli dilegaţiillei interpretă un rol important tru “Ivan cel Groaznic”, eara Nikolai Cerkasov. Nu easti ună ixiki di modestie, lu arisi limba rusă pi cari u zburamu, mi ntribă di iu ştiu şi ţi dhoară să-ñi pitreacă ditu Moscova. Dzăcu: “Limba rusă u ştiu di acasă, iara cându va s-yinu Moscova va vă plăcărsescu să-ñi daţ aestă dhoară”. Şi când agiumşu Moscova ălli căftaiu izini al Bujor, prezidentulu a Radioului, să-lli dau un telefon. Alli dedu telefon şi Cerkasov dzăsi că yini la hotel. Ama mini lli-apăndăsiiu: “Añi tăxitu ună dhoară”, “E, ţi s-ţă lliau?”. Alli căftaiu “interpretaţ dumănică, tru bisearica ditu Piaţa Roşie, ună secvență ditu rolu a filmului Ivan cel Groaznic”. Şi Cerkasov vini cu mine şi interpretă. Nu va s-agărşescu câtu va s-băneadzu ateali 10 minute cându interpretă rolul ditu Ivan cel Groaznic. Eara un mari actor, un multu mari actor.”



Tu ahurhita-a anilor 1960 s’dukea ună dişcllideari către Occidentu, după ngllețlu ditu anii 1950. Ună jgllioată fu festivalul di muzică ușoară “Cerbul di Aur” di Brașov. Paul Berstein. “Am mai cunoscut fireşte o serie di mari artişti cari au venit la festivalul di la Braşov Cerbul di Aur, Connie Francis, Juliette Greco, Amalia Rodriguez şi aşa mai diparte. Primesc un telefon la Băneasa, la aeroportul Băneasa, și avdu: “Vine Connie Francis, primiţi-o tru mod diosebit!”. Am invitat-o la restaurant şi am aflat după aceea că făcea parte ditu anturajul familiei Kennedy. Connie Francis, retrutoarsă acasă, mi-a trimis o fotografie cu didicaţie: “Doctorului Paul ditu partea lui Connie Francis”. Au mai fost mulţi, foarte mulţi ziarişti. Am cunoscut şi foarte mulţi ziarişti di la Radio France, ditu Statele Unite, di la Vocea Americii mai puţin. Ama di la fiecari truvăţam câte ceva.”



Paul Berstein ș-aduţea aminte și di cutreamburlu di locu ditu 4 martie 1977, un moment di criză tru funcționarea radioului public. “După ce mi-am dat seama că la noi tru casă nu s-a trutâmplat nimic diosebit, cu fata mea am venit la Radio. La etajul 3 eara celebrul preşeditute al Radioului, Muşat, stătea acolo. Se dischidi uşa şi apar Preda şi cu Negru. Şi Preda spune: “Să facem truregistrări!” Negru zice “Pe stradă oamenii au ieşit, să truregistrăm, pe stradă oamenii stau cu aparate di radio şi ascultă alte posturi, Radio România nu transmite nimic”. Se tot telefona la agenția Agerpres. Tru sfârşit, după o oră sau două a venit aprobarea să se facă truregistrări pe stradă.”



Jurnalistul cultural Magdalena Boiangiu lucră la Radio România. Tru 1998 ea pirmitusea cum alănci vruta emisiune di teatru. “Milioane di oameni cari merg la teatru şi-au făcut educaţia teatrală prin “Teatru la microfon” sau “Teatru radiofonic”. Cum toată lumea ştie, “Teatru la microfon” eara la truceput când radioul nu-şi construise clădirea tru cari vorbim noi acuma, se făcea la Sf. Sava. Veneau actorii pe scenă, se puneau nişte microfoane şi se capta spectacolul, eara un teatru la microfon. Treptat, condiţiile tehnice au evoluat: s-au făcut studiouri, au truceput să se facă adaptări. Nu se mai capta spectacolul di teatru, se capta un text scurtat, făcut special pentru radio. Tru anii 60, când am ajuns eu tru acest colectiv, noi toţi ne-am dat seama că suntem tru faţa unei cotituri, tru faţa unei etape cari s-a terminat şi trebuia truceput altfel. “Teatru la microfon”, adică un teatru cu o existenţă cari se disfăşoară tru faţa unui obiect tehnic, s-a terminat şi că trucepea “teatru radiofonic”. Incepea un teatru cari easti scris special pentru radio, tru cari autorul ştie di la bun truceput că nu are di a face cu vizualul, că tot ceea ce trebuie el să facă se face prin cuvânt şi prin imagini sonore. Au fost eforturi, trucununate uneori şi cu succese internaţionale, di a face asemenea tipuri di scenarii, di a construi această categorie aparte.”



Radio România umpli tu 1 di brumaru 93 di ani. Iara la ţentenarlu di pisti 7 ani va s’aibă ucazea s’yiurtusească, ași cum să spuni, prima sută di ani di bană.



Autoru: Steliu Lambru


Armânipsearea: Taşcu Lala





Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Pro Memoria Friday, 28 April 2023

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940

Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu...

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Ditu istoria presăllei ditu România
Pro Memoria Wednesday, 15 March 2023

Ditu istoria presăllei ditu România

Presa easti ahât di importantă tră iţi societate aţea turlie că să zburăşţă ti ea ditu iţi vidială easti cât spoati cu ndriptati,...

Ditu istoria presăllei ditu România
Tricentenar Dimitrie Cantemir
Pro Memoria Monday, 23 January 2023

Tricentenar Dimitrie Cantemir

Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu...

Tricentenar Dimitrie Cantemir
Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Saturday, 07 January 2023

Opearațiunea Villages Roumains

Regimul comunist al Nicolae Ceaușescu ș-pripusi să salăxească urbanistic România ahănda, proiectu număsitu, ipocrit, sistematizarea a...

Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Sunday, 20 November 2022

Misiunile militari francezi tru România

România di adză easti ună creație ali Franță, tră iţi cunuscător a istoriillei ali Românie ahuhrinda cu añilli 1800 aestă spuneari nu...

Misiunile militari francezi tru România
Pro Memoria Tuesday, 06 September 2022

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie sfăţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria...

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului
Pro Memoria Wednesday, 01 June 2022

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară

Pe 1 di andreu 1918, la bitisita a protui polim mondial, prin votlu exprimat la Alba Iulia, Transilvania, teritoriu ditu Austro-Ungaria bănatu tru...

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară
Pro Memoria Sunday, 15 May 2022

Pacientul Eminescu

Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul...

Pacientul Eminescu

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company