Pacientul Eminescu

Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul a concursului “Mari Români”, organizat di postul public di televiziune ditu România tru 2006, Eminescu amintă locul 3. Majoritatea referințelor la el suntu, cu ndreptate, super-alăvdative, ama ari și un mit Mihai Eminescu, ași cum u spusi cu numa a lui carti istoricul Lucian Boia cartea ti poet. Ti am4rtie, eara și un pacient Eminescu nu maş un poet di geniu Eminescu. Tru scurta a lui bană, di maş 39 di ani, poetul s-alumtă cu ună lăngoari mintală a curi cauze sunt disputate tru lumea medicală, și fu pacientu a năndauă ospicii.

Steliu Lambru, 15.05.2022, 20:39

Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul a concursului “Mari Români”, organizat di postul public di televiziune ditu România tru 2006, Eminescu amintă locul 3. Majoritatea referințelor la el suntu, cu ndreptate, super-alăvdative, ama ari și un mit Mihai Eminescu, ași cum u spusi cu numa a lui carti istoricul Lucian Boia cartea ti poet. Ti am4rtie, eara și un pacient Eminescu nu maş un poet di geniu Eminescu. Tru scurta a lui bană, di maş 39 di ani, poetul s-alumtă cu ună lăngoari mintală a curi cauze sunt disputate tru lumea medicală, și fu pacientu a năndauă ospicii.

Eminescu bănă anamisa di añilli 1850 și 1889. S-amintă Botoșani ca șaptilu cilimeanu ditu aţelli unsprădzaţi ai unui perceptor. Dibuteadză tru literatură la 16 ani, când era elev di liceu. Easti studint tru drept și filosofie la Viena și Berlin ama nu-și bitiseaşti studiile. Turnatu tu văsilietru 1874, la 24 di ani, kindureaşti la Iași iu lucreadză ca bibliotecar, profesor suplinitor, revizor școlar și jurnalistu la cotidianul “Timpul” di orientari conservatoari. Tru paralel, ari ună niacumtinată activitate literară și publicistică dănăsită, ti amărtie, tru anul 1883, la 33 di ani, di itia că lu aputrusi lăngoaria. Anamisa di multe poezii di mari impact tru cultura române, Eminescu scrisi poemul “Luceafărul”, anamisa di 1873 și 1883, cari ari 98 di strofe.

Istoricii literari vrură s’află furñiili a lăngoarillei di cari trădzea Eminescu și cari, păn tru soni, ălli curmă bana. Majoritatea suntu sinfuñi că sursele indică ună afecțiune mintală, ama tru epocă nu s-putu si s’bagă un diagnostic limbidu. Yeaturlu Octavian Buda, profesor la Universitatea di Medicină și Farmacie “Carol Davila” și psihiatru la Institutul Medico-Legal “Mina Minovici” ditu București feaţi parti ditu unu colectiv di specialiști cari lu xana mutri cazul a pacientului Eminescu.

“Profesorul Irinel Popescu și acadimicianul Eugen Simion adunară ună parei di yeaţră cari zburără și ti aestu caz. Tru aeastă echipă avea neurologi și psihiatri. Mini feciu ună introduteri ti aţea ţi s’clleamă tru cultură “patografie”, dimi idiea di biografie medicalizată și turlia tru cari ună lăngoari di turlie psihică poate ică nu să-și bagă amprenta indiscutabil tru biografia a unui personaj. Di aoa alănci ntribarea disi anamisa di operă și biografie, ma s’acăţămu aestea tu isapi, putem s’făţemu niscănti relații.”

Tru veara anului 1883, Eminescu easti internat tru spital cu diagnosticul di “manie acută”. Fu prima internari, el hiinda yitripsitu și tru renumitul spital di lăngori nervoase “Mărcuța”. Octavian Buda lugurseaşti că, tru aestu kiro, diagnosticul cari poate s’hibă băgatu al Eminescu easti aţelu di bipolaritate.

“Ari un diagnostic di cari s-au ocupat unii, mă refer aici și la doctorul Ion Nica, el a scris o carte prin anii 70 “Eminescu, structura somato-psihică”. Mai ari un anatomo-patolog, Ovidiu Vuia, cari s-a ocupat di aceasta. Eu aș merge pe ultimele puneri la zi clinice și diagnostice. Cred că acolo a fost vorba di o tulburari bipolară. Dici, tru speță, a fost vorba di episoadi di creativitate cu totul neobișnuită, cu elemente di agitație, trusoțite di episoadi dipresive, cari au un anume gen di comportament. Reperele biografice și tot ce s-a putut aduna dispre el sugereadză o instabilitate di orditu mental. Ca dovezi sunt acele internări cari au avut loc la spitalul “Mărcuța” și apoi la ospiciul privat al doctorului Suțu, ospiciul “Caritatea” di pe geadeia a Plantelor, aclo iu dusi la Aţelu di Analtu. Eale sunt di natură să spună existența a născ4ntoru aspecte di turlie psihiatrică.”

Doctorul Buda sumlinie că namisa di maladia mintală di cari trădzea Eminescu și tratamentul cari ălli si administră avea ună niuiduseari, una cari ama nu easti imputabilă aţiloru cari lu yitripsiră.

“Alăxeasti aesta genialitatea operei a lui? Ici nu u alăxeaşti! Ana, vas ă spunu. Ari oameni cu ună creativitate dibordantă, ieșită ditu aradă. Unu ditu aspectele cari sigura va s’arămână ca ună mari problemă easti că legătura anamisa di Eminescu, ca pacient, și medicii cari lu yitripsiră, neise Suțu și alanţă, lipseaşti mutreari andicra di ţi si ştea atumţea și s-akicăsi tu aţelu momentu tru psihiatrie. Cara sum aspectu diagnostic pot s’aibă niscănti echivalențe tru limbajul di astădz, problema dramatică, după părerea mea, u reprezintă tratamentul. Eu lugursescu că fu realmente yitripsitu cu yearyiru, cari fu minduit ca ună turlie di sedatie. Ama nu să ștea la momentul respectiv exact cam cari era aspectele legate di intoxicația cu yearyiru și minduescu că ea lli-agudi cabaia sănătatea. Multu amanatu s-akicăsi că ufilisearea a cantităților mări di heariru suntu multu toxice și produc leziuni neurologhiţi.”

Mihai Eminescu easti, fără s’himu pi dauă, un mari creator a literaturăllei române moderne. Iara circumstanțele a mortillei a lui multu ayoñea s’vedu, ti amărtie, și tru alte cazuri celebre.

Autoru: Steliu Lambru

Armânipsearia: Taşcu Lala