Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Pro Memoria » Istoria tehnică ali Radiodifuziuni Româna

Istoria tehnică ali Radiodifuziuni Româna

Di la discl’idearea a l’ei, Radiodifuziunea Română tricu prit tuti hopili tehniti a dotărlor a l’ei, di la discurli di celită la calculatoare. Aca easti ma multu tru menga a specialiştilor, istoria tehnică ali Radiodifuziuni nu easti ma puţan importantă andicra di atea editorială. Tru istoria tehnică ali Radiodifuziunii suntu ndaua hopi. Prima, atea anamisa di dauli polimi mondiale, easti atea a ahurhital’ei tu radiodifuziuni. Societatea di Difuziune Radiotelefonică dit România, aşi cum avea numa atumtea, avea fapta comanda la firma Marconis Wirelles Telegraph Company Limited di Londra ti un postu di emisie cu una puteare di 12 kW. Pi un teren di 10 ictari situat tru comuna Băneasa, s-instala una antenă.

Steliu Lambru, 02.11.2016, 11:15

Prima emisiune a postului Radio România fu gioi, 1 di brumar 1928, la oara 17, pi lundzimea di undă di 401,6 metri, cu una puteare di 0,15 kw. Emisiunea fu discl’isă di profesorlu inginer Dragomir Hurmuzescu tru harea di preşeditte a Consiliului di Administraţie. După polim, dotările tehnice armasira parţial ateali anterioare, echipamentele nai hiindalui ancupărate exclusiv dit vasiliili socialiste, dit Ungaria şi RDG. Ama tru perioada di după polim s-adra actuala Casă Radio, ti ahurhi lucarlu tru 1954. Dit anii 1970, România cilastasi tra s-ancupara echipamente dit Occidentu. Di la giumitatea a an’ilor 1990 ahurhi perioada di informatizare ali Societăţii Române di Radiodifuziune.

Inginerlu Ilie Drăgan lucra la Radio România ma multu di 40 di ani. Tru anlu 2000, Centrul di Istorie Orală dit Radiodifuziunea Română al’i lo un interviu tra s-nveata ti ndaua lucri dit istoria cu dotarea tehnica a societăţii.Tru 1958, Ilie Drăgan intra pi lucru la radio şi dotarea era la nivelul a an’ilor 1950.: ”N’i-aduc aminte că ufiliseam transmisii cu niscanti halat pi tuburi electronice, noi la spuneam CN, şi tra s-putem s-avea şi una alimentare di rezervă, ufiliseam niscanti baterii di 110 volţi, aşi-dzasi ”tuvli”. Efectiv era, ca volum, dauă tuvli bagati una pisti alanta. Şi cându fudzeam tru deplasare, bagam ateali tuvli”, daua tru numir, tru una geantă, loam si un magnetofon cari avea di multe ori cama di 35 di kg, cari lucra pi bandă di hârtie, şi fudzeam cu trenlu iuva tru provincie s-adrăm nregistrări.

Tru condiţiile tru cari s-adra nregistrări dit domeniul ali agricultura, redactorii şi tehnicienii lipsea s-duca tru câmpu, aclo la loclu di realizare a produsilor agricole, iu nu avea energie electrică şi iu serviciul era ndreptu cu dauă ica trei grupuri electrogene ti li băga tru maşină. Agiundzeam la loclu ali nregistrarii, grupurile electrogene s-alimenta cu benzină, le dădea cali, s–alimenta magnetofoanele şi ia asi s-adra nregistrărle tru atel kiro.”

Carili di reportaj era puţane tru atel kiro. Puteam sa zburam ti maşini autospeciale. Ilie Drăgan.: ”Cându vin’iu io tru aestu serviciu, aflaiu tru lucru un car di reportaj mare cari avea şi una cabină di crainic, iuva pisupra a şoferului, era un Mercedes di prit1938, pe cari noi îl ufiliseam ma aretcu tru exploatarea curentă. Îl ufiliseam ma mult la transmisii mari, complexe, cum erau transmisiile di 1 Mai şi 23 August dit Piaţa Aviatorilor.

Noi na ndridzeam aclo cu aproapea două săptămâni ninti di eveniment, aradapseam tută piaţa cu cabluri şi cu aparatură. Anaparti, tamam tru parcu, iu eara fosta agalma, aveam noi un loc iu amplasam aestu car di reportaj şi aclo aveam una sfinduki terminală prit cari aveam niscanti ligături directe cu Radioulu şi Televiziunea. Aestă sfinduki terminală avea una formă niheama ca ti ciudie şi până tru soni intra tru vocabularul a nostru ca ”loclu di murmintu”. Maşina eara amplasată ningă ”murmintu”, circuitele eara tut nnga murmintu. Aveam nica un car di reportaj, Steier, una dotare ma recentă, avea pi el pupitre, carlu eara dit Austria, prin intermediul a curi noi realizam nregistrări şi transmisii ma complexe.”

Ilie Drăgan ş-adtea aminte şi di transmisia nyie a discursului al Nicolae Ceauşescu dit 1968 tru cari era condamnată intervenţia a trupelor dit Pactul di Varşovia contra a reformelor dit Cehoslovacia: ”Tru 1968, na grira di acasă, vinim ma ayon’ea cu vara sihati, şi na spusira ca lipseasti s-adram ntraoara una transmisie di la un miting cari va s-tana tru Piaţa Ripublical’ei. Neasim ntraoara aclo cu una echipă tehnică, n’i-aduc aminte că aveam un car di reportaj pi un microbuz TV, iu avea ndreapta un improvizatie pi maşină iuva, ndzeana, un loc di crainic. Ndreapsim aftukina tru niscanti condiţiuni multu greali cate agiumsi zorlea aclo, populaţia a Bucureştiului avea ahurhita s-yina calbalaki tru aestă piaţă. N’i-aduc aminte că u mutam aftukina iuva pi kiuse, cata intrarea C, tamam ninga una firida, pe spaţiu veardi.

Putum di ndreapsim cu atel’i di la Telefoane s-aradapsim ntraoara circuitele şi cu un cirec di oară ninti tra s-tana mitinglu, noi eram tru ligătură directă cu cabina di emisie, cu controlorlu general dit Radio. Ninga noi era cetăţeni, grim la nascanti forţi di arada tra nu tiva na pingă şi s-na arupă ligăturile cu Casa Radio. Şi asi putum di adram transmisia atea cari tanu daua sahat şi nica niheama, nyie, tra tuta vasilia şi nu masi tra tuta vasilia, prit cabina di emisie a societatil’ei a noastra.”

La 88 di ani, Radio România easti nai cama longevivă instituţie di presă dit România. Tru aestu kiro, ea tricu prit tuta istoria complicată a român’ilor dit secolu 20.

Autor: Steliu Lambru

Armanipsearea: Tascu Lala