Ion C. Brătianu 200
Iţi mileti ari părințăllii a llei thimilliusitori, masti cu anami a curi lă si cadi pricunuştearea. Nu easti zborlu ti unu ritual di arada, căţe easti trâ ună tiñie adusă a aţiloru cari avură minduearea limbidă, cari avură curayiu și ufilisiră catandisea ditu aţelu kiro ta s’llia apofasili nai cama buni ti văsilia-a loru. Unu di părințălli thimilliusitori ali Românie fu Ion Constantin Brătianu, omlu a curi numă fu prezentă la tuti mărli iventuri a secolui 19-ţi.
Steliu Lambru, 10.06.2021, 23:34
Iţi mileti ari părințăllii a llei thimilliusitori, masti cu anami a curi lă si cadi pricunuştearea. Nu easti zborlu ti unu ritual di arada, căţe easti trâ ună tiñie adusă a aţiloru cari avură minduearea limbidă, cari avură curayiu și ufilisiră catandisea ditu aţelu kiro ta s’llia apofasili nai cama buni ti văsilia-a loru. Unu di părințălli thimilliusitori ali Românie fu Ion Constantin Brătianu, omlu a curi numă fu prezentă la tuti mărli iventuri a secolui 19-ţi.
Amintatu tu 2 di cirişaru 1821 Ștefănești, la 100 di kilomeatri nord-vestu di București, tu ună fumealle di kihăeadz munteni, intră tu askerea ţi eara pi ndridzeari ali Muntenie la 18 di añi și după şcurtu kiro fudzi Paris ti studii politehniţi. Tu capitala ali Franță easti inițiatu tru francmasonerie și easti tiñisitu cu gradlu di maestru. Temperamentu radicalu iacobinu, Brătianu llia parti la revoluția ditu 1848 iu, tru harea di prefectu ali poliție, llia meatri dauă ori arada ti ascăparea-a guvernului revoluționaru munteanu. Fugatu tru exilu Paris după ţi revoluția fu kisată di askerili nturţeşti, Brătianu cilăstăseaşti pănu di mardzină ta să u scoată Muntenia di sumu influența otomană. Tru 1857 s’toarnă București și llia parti la alidzerli ti unirea cu Moldova. Llia parti cu livindeaţă ti avinarea a primlui prinţipe Alexandru Ioan Cuza, tru 1866, și ti aduţearea al Carol di Hohenzollern-Sigmaringen ca prinţipe. Avu ipotisi di ministru și cumăndusi nai cama lungă guvernari democratică ditu istoria ali Românie, anamisa di 1876 și 1888, ca prim-ministru. Fu ncurunatu cu Pia cu cari avu 8 cilimeañi ditu cari 6 bănară.
Academia Română nsimnă biţentenarlu umplianlu trâ Brătianu și istoriclu Ioan-Aurel Pop, prezidentulu a instituțiillei, spusi că istoria ali Românie moderne lipseaşti s’ahurhească cu familia Brătianu. “Cara va s’facă un dicţionaru a mărloru români și a mărloru familii di români cari adrară Unirea aţea Marea, cari adrară țara modernă, aestu dicționar ari căbili s’ahurhească multu ghini tamamu cu numa alu Brătianu. Ninti ta s’ducă la Aţelu di Analtu, Ion C. Brătianu, fu tiñisitu cu nişeanea di membru ali Academie Române, gri aesti zboară: “va mi aşuţu tu murmintu cara voi, hilli a melli, nu va u ndridzeţ văsilia”. Eara zborlu ti ambărţitarea dukimăsită a rolăllei și idealurloru naționale și nu di ñiţ scupadz personalli. A deapoa unu di hilli a lui, Ionel, vrea u ducă ma largu huzmetea și vrea s’agiungă unu di nai ma mărlli oamiñi politiţ și oamiñi di statu ţi lli-avu vărăoară România.”
Ca iţi masti cu anami, Brătianu daima fu aclo iu s-apufusi istoria-a văsiliillei a lui, așe cum spusi și Ioan-Aurel Pop. “Ion C. Brătianu anvărtuşi văsilia, maxsus pareaia a llei vărtoasă atumtea când feaţi cumitia di la 1848, cându dusi Dusseldorf ta s-lu aducă prinţipli Carol, cându băgă thimeallili a Partidlui Național Libearal, cându fu ncapu kiro di 12 di ani tu nai ma vărtoslu și lungulu guvernu ali Românie moderne, cându cilăstisi ti monedă, ti independență, ti alăxearea ali Românie tru regat și ti multi alti. Liberalii Brătieni nă deadiră ună matimă di ţivismu, neise că nu ari activismu politicu tru limitili a idealurloru personali și maş tu videala a idealurloru publiţi, naționale.”
Ludovic Orban, prezidentulu a Partidului Național Liberal, lugurseaşti că anamisa di axizerli nai cama di simasie al Brătianu fu thimilliusearea-a Partidului Național Liberal tru 1875. Partidul cari, idyea cumu liderlu a lui, fu prezentu la tuti momentele importanti ali istorie modernă română. “Ună di mărli realizări al Ion C. Brătianu easti thimilliusearea-a Partidlui Național Liberal. Unirea a ma multiloru fracțiuni di orientari liberală și constituirea a Partidului Național Liberal, anămusita andamusi di Mazar Pașa, fu adunarea stogu a liderlor și a forților progresiste cari vrea modirnizari și emancipari tru ună formațiune politică. Ion C. Brătianu practic easti protagonistul a nai cama importante evenimente cari dusiră la constituirea a statlui modern român. Bărnulu al Brătianu, Rosetti și a tutulor alăntoru personalități cari s-adunară stogu adrară ună alăxeari ti anami ali României, di la caftanu s-tricu la tutu ţi eara ivrupeanu.”
După unu bănaticu la maximum tru politică, tru societate, tru modernizarea și europenizarea a societatillei ditu cari făţea parte, Ion C. Brătianu dusi la Aţelu di Analtu tu 15 di mai 1891, cu dauă stămâni ninti ta s’umplă 70 di ani. Fu ngrupatu pi dumeanea a lui, tru comuna Florica, momentu zugrăpsitu di istoriclu Narcis-Dorin Ion cu agiutorlu a mărturiiloru ditu aţelu kiro. “Moartea al Brătianu avu unu vărtosu ecou tru văsilie și xinătati a deapoa ţeremonia funearară disvărtită pi domeniu, la cari loară parti cama di 12000 di oamiñi, tru ca ună pricunuşteari andicra di thimilliusitorlli ali Românie modernă, alăsă mări entipusi tu arada a contemporañiloru. El va s’hibă ngrupatu tru parcul a conaclui di la Florica, pi măyulă, ningă murmintulu ali Flurică, protlu cilimeanu a lui. Dupu trei dekenii, tru mai 1921, va s’facă ţeremonia ti mutarea oasili tru naua capelă zugrăpsită aestă turlie di Sabina Cantacuzino, hillea a lui: liturghia fu şcurtă, sfindukea eara dusă pi anumirli a auşloru huryeaţ ditu Rătești, a deapoa dupu năsu yinea ñica sfinduki ali Flurică dusă tutu di doi vetearani.”
Ion C. Brătianu easti fără di altă un sturu a istoriilei ali Românie ditu tuti videlliurli a deapoa monumentul a lui ditu misuhorea a Bucureștiului şeadi mărturie tru aestă noimă. Zboarăli ngrăpsiti pi monumentu suntu valabile ti cari ţi s’hibă ghivăsitorlu: “pritu mintea, pritu inima, pritu brațili a noastri”.
Autoru: Steliu Lambru
Armânipsearea: Taşcu Lala
