Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Pro Memoria » Independenta ali Românie după 140 di an’i

Independenta ali Românie după 140 di an’i

Tru 10 di mai 1877, România s-proclama independenta hiindalui una di ateali 20 vasilii di pi harta ali Europa cu aestu statut. Independenţa fu efectul a unal’ei conjunctura internaţionala, ama şi a gaeretlor ti li feati cama di 50 di an’ tuta societatea românească. Ea vini dupu un polim, a atilui aruso-nturtescu dit 1877-1878, la cari lo parti şi askerea română. Deadun cu istoriclu Sorin Cristescu di la Universitatea ”Spiru Harit” di Bucuresti yilipsim diznau cadrul international, european, a an’ilor di dininti di polim: ”Cadrul international fu cundil’eat di ma multu kiro tru noima că tru 1875 nkisi una cumitie tru Bosna-Hertegovina, si deapoa tru Vargarie, contra a stăpuearil’ei anturtesti, agiumta multu serta prit fiscalitatea a l’ei. Astindzearea lahtaroasa a cumitiil’ei feati, prit hopili arada, loarea di garantii dit partea a marlor puteri ali Europa si candasi Rusia s-nkisească polimlu contra a Imperiului otoman. Sa stea multu ghini că atel polim va s-bitiseasca cu victoria a ruslor, el’i eara favoritl’ii, ama tra Rusia un dit scupadz eara recupeararea a atilor trei giudeti dit sudlu ali Basarabie. A deapoa, guvernul român cari lipsea tra s-traga mana di eali s-loa pi zverca dit partea ali opozitie cabatea di ”purdot di fara si vasilie”. Aoa eara catastisea nai cama ndilicată tra România. Titu Maiorescu spunea că masi guvernul liberal eara irbapi s-treacă prit una ahtari cutulburari si partidlu liberal s-armână unu vartos.”

Steliu Lambru, 21.05.2017, 18:37

România nu ari una Declaratie di Independentă scrisă si niti una Proclamatie formală. Lu antribam Sorin Cristescu cate nu ari România un ahtari actu thimil’iusitor?: ”Asi minduira regia atel’i di atumtea. Tru 9 di mai lipsea tra sa s-da apandisi la una interpelari tru Parlamentu. Tuti lucarli eara ndreapti multu museat, fu una interpelari la Senat, una la Cameara a Deputatlor, a deapoa ministrul di externe lipsea s-da apandisi a interpelărlor, atel ti u avea simnata si Conventia româno-rusă, Mihail Kogălniceanu, atel cari lipsea tra s-l’ia pi zverca tut atel oprobriu tra kirearea a atilor tei giudeti. A daua dzuua, pi 10 di mai, dzua tru cari s-umplea 11 di ani di la yinearea al Carol, Bucuressti, s-apufusi proclamarea oficială a independental’ei, dimi una sărbăturiseari oficială a independental’ei. Deapoa, istoriografia comunistă s-liga di atel 9 di mai tra sa-lu faca ahoryea 10-li di mai si s-agiungă una sărbătoari di sine-stătătoari. Fu nai cama durabilă realizari a atil’ei istoriografii, ”durabil” tru noima negativa. Fără dubii, independenta fu proclamată si sărbăturisită tru 10 di mai 1877.”

Eara România ndreapta tra polimlu cari vrea s-yina? Sorin Cristescu: ”Ma s-giudicam evenimentili tru perspectivă, cadealihea că eara una ndridzeari zorlea ti minduari tra una vasilie cu un potential si un buget limitati, 100 di miliun’i di lei venituri si 100 di miliun’i di lei hargili. Ama independenta eara scupolu al Carol nica di la yinearea a lui lui pi tronlu di Bucuresti. S-avea fapta nascanti ndridzeri, s-avea ancuparata tunuri nemtesti Krupp, prota baterie di tunuri u ancupăra domnitorlu dit paradzl’i a lui, dit caseta personală. Ama, dealihea easti cate, cu zori putem sa zburam ti una ndridzeari temeinică, reală. Ghini ma, eara una catastisi di spirit acutotalui isită dit arada, ahoryea, dimec, asi cum spun rapoartili austro-ungari. Eale spunea ti Carol I că eara ca un cal cari dădea cu sclota tru loc, hazari tra s-nkiseasca alumta, si că anyisa la caruna di vasil’e. La caftarea a reprezentantului diplomatic austro-ungar ca România s-alumta di partea a turtalor, dimi, contra a arusilor, Carol apăndasi că nu s-putea ahtari lucru. Turtal’i avura un purtaticu nitin’isitu cu român’il’i di cându avea vinita el tru România. Apofasea tra s-alumta di partea a turtalor vrea s-hiba impopulară, ama apofasea tra s-alumta contra a turtalor vrea u andrupa tuta vasilia. Dimec, catastisea di spirit eara acutotalui specială.”

România aminta independenţa dupu polimlu dit 1877-1878 şi provincia Dobrogea. Sorin Cristescu mindueasti că, tut cu tut, România amintă: “Dobrogea fu amintata, ama, contra a atilor trei giudeti dit sudlu ali Basarabie. Putea s-aminta ma multu cara liderl’i români vrea li da ateali trei giudeti cu semnul bagat pi carti că eara simfun’i cu schimbul. Vrea s-aminta si Cadrilaterlu si nascanti tităt di pi mealu di nandreapta a Dunăl’ei. Cum aestu lucru nu s-feati, s-aminta masi Dobrogea di adza. Ghini ma, nu putea s-baga vula tra ateali trei giudeti dit sudlu ali Basarabiei: cara România vrea s-pricunustea că numata avea lucru cu ateali trei giudeti amintati tru 1856 la Congreslu european di Paris, cu ti ndreptu vrea s-cafta truti locurli anamisa di Prut si Nistru arăkiti di Rusia tru 1812, dimec tută Basarabia? Categoric, România isi cu hairi ma aminta una regiune, cadealihea easti că aridă, dip putan pi biricheti, ama cu una discl’ideari la amari cari avea s-alaxească acutotalui istoria economică si politică ali Românie. Dit aesta videala, polimlu dit 1877-1878 fu una apraftasita si eara una etapă di neevitat, fără alti optiuni, tru tută istoria ali Românie.”

Tru 140 di ani di independentă, România tricu prit perioadi importante di alaxeri: cunuscu regimuri polititi democratiti si totalitari si experimenta nândaua modeli di dezvoltari economică. Independenţa amintatâ cu mari curbani tru atel dit soni cirec a secolui 19-ti va s-armâna nica una yisteari di referinţă a statlui român, juridică şi simbolică.

Autor: Steliu Lambru

Armanipsearea: Tascu Lala