Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Pro Memoria » Hărțâ false în România comunistă

Hărțâ false în România comunistă

Reghimulu comunistu folosi i ţe tropuri tra să-l’i reducă la tăţeare pi/ opozanțâl’i. Iar pi aţel’i pasivi, care exasperaț vrea să fugă în lumea liberă occidentală, îl’i descurajăă să-l facă lucurlu, în toate modurile: di la împușcarea/cui tufechea la fața locului și condamnarea la închl’isoare până la metode di manipulare și șantaj. Granița comunistă, simbolizată di Murulu a Berlinului, vătămă la propriu oamin’i, cu sândze araţe. Ama granița si folosi di mplin și di minciuna nepropagandistică, mai subtilă dicât violența fizică. Una di formile di minciună subtilă fu harta falsă/mapa cu ghramă pseftă.

Steliu Lambru, 21.06.2021, 01:15

În septembrie 1965, la ună conferință consultativă a statilor soţialiste țânută la Moscova, si lo apofase ca hărțâle/mapile a țărilor soţialiste să hibă falsificate, distorsionate și tipărite cu inexactităț. Reghimulu consideraa că arâdearea a ţilor care vrea să fugă pritru bâgarea în circulație a hărțâlor false, care să-l’i conducă tru ungl’ile ca di orn’e a aparatului di represiune în loc să lă apună calea/drumulu cătră libertate, eara preferabilă a lichidaril’ei fizice. Nevol’ia ţea mai mare di aeste hărțâ o avea Ghermaniia di Estu, nevol’ie di care si ocupăă fuviroasa/temuta Stasi, serviciul de informații. Ama niţe Securitatea română nu arămasa mai prenghios și își însuși practica.

Chentrul cultural gherman di București organizăă expoziția ”Fake Maps” cu documente cartografiţe din arhiva Stasi și a Securitatilei. Facsimile după hărțâle false din fosta Republică Democrată Germană și din fosta Republică Socialistă România fură expuse tra să spună tra videare metode di închidicare a planurilor a ţilor ţi vrea să ascapă di sumb apitrusearea a regimului comunistu. Curatorulu Adrian Buga fu aţel care documentăă expoziția și spuse că ună hartă falsă de dinăinte di 1989 avu prota şi prota funcția tra să reprimă libirtatea di circulație. Adrian Buga dzâse: ”Pot să bag semnul di egalitate întră hartă și cunoaștire. Unăoară ţe agiundzâ într-un teritoriu nou, hibă că zburâm di aestă planetă sau di un spațiu extramundan, cunoaștirea respectivă poate să hibă folosită. Și atumţea, aţel ţi are aţea cunoaștire, aţel ţi are aţel plan, care are aţea hartă poate să controleadză. Totunăoară, macă știi cum să controledz aţea informație și nu vrei să agiungă în mâna a dușman’ilor o falsifiţ. Un alt aspectu a hărțâlor false easte aţelua să inducă în eroare, unăoară ţi vrei să evadedz dintr-un spațiu și ai nevol’ie di orientare. Harta easte egală cu orientarea, informațiile prinde să provină di la ună sursă pi care u considerăm credibilă. Tamam aţea sursă credibilă easte falsificată și folosită în defavoarea noastră.”

Harta falsă a reghimului lipsea să modifică harta interioară a individului. Ea falsificaa nu masi topografia ama și percepțiile și credințile dispre lumea exterioară. Adrian Buga dzâţe: ”Din anumite puncte di vedeare putem să spunim că harta falsificată easte specifică a reghimurilor închl’ise, totalitare. Unăoară ţi reghimulu controleadză și țâne să opriimă/să apitruseasca și să preseadză cetățeanil’i într-un anumit loc lipseaşte să falsifică granițele și lipseaşte să falsifică modulu în care oaminil’i percep loculu și alte locuri din exterior. Informația lipseaşte să hibă falsificată dispre cât di arău easte în afoara a matricil’ei în care reghimulu va să țână oaminil’i și cât de ghine easte în interiorulu a matricilei.”

Care eara mecanismul prin care si falsifica ună hartă? Adrian Buga spune că harta falsă eara ună corupere intenționată a unei hartă adrată cu acuratețe. Ia ţi dzâţe: ”Existaa hărțâ-etalon, hărțâ topografiţe, din care si aflaa mai multe informații dispre căsăbadz, case, strădz, dispre tipulu di sol, dispre arâuri, di denivelări. Hărțâle-etalon eara secrete, la eale nu avea niţeun insu acces dicât cu anumite aprobări baighi greu trâ obțânut. În spațiul public avea maşi hărțâ turistiţe cu anumite locuri aștearse sau falsificate. Aşi că că agiundzeai într-un loc cu harta întru mână și descopereai că la fața locului era cu totul și cu totul altţeva: hibă că avea denivelări di sol care nu apărea pi hartă, hibă arâurile eara mutate tră motivul că ună armată xeană putea să invadeadză teritoriul, hibă că în zona di graniță oaminil’i să nu cunoască foarte ghine terenulu și să hibă cât mai dificilă mutrita trâ evadare.”

Securitatea română nu realiză hărțâ false în sensul propriu a zborului ţi recurse la ţiva mult mai simplu: interogarea ţilor capturaț. Adrian Buga dzâţe: ”Nu avem hărțâ falsificate ama hărțâle cu traseele prin care oaminil’i evada din România. Ţel’i care eara acâţaţ lipsea să deseneadză exactu locurile prin care avea faptă tentativa di evadare. Ţel’i din Securitate lipsea să știbă foarte ghine topografia, să inducă în eroare și să descurajeadză tentativile di evadare. Zburâm di granița di vestu, zona a frontierălei cu Ungaria și frontiera iugoslavă pi Dunăre. Eara multe spații prin care si evada. Sunt foarte multe mărturii și mi minduiescu la cartea dispre Nadia Comăneci și Securitate. Easte multu interesantu cum Nadia descrie aţel traseu și aţea călăuză, un picurar a locului, care nu ștea amprenta la sol. Si diştipta prin toate turliile di avraguri/die arături, tru aripidine și arâuri pi care nu li ștea.”

Cercetarea a arhivilor a scoasse la iveală/tru mighdane, în afoara a hărțâlor topografiţe false, și a unui altu tip di hartă: harta personală a individului și a spațiului a lui privat. Dzăţ di m’il’e di opozanțâ fură urmăriț cu agiutorulu a hartălei-robot, harta prin care si ștea locuința a ţilui urmărit, a familil’ei a lui și a rutinâlei a lor di cathe dzuuă.

Autor: Steliu Lambru

Armânipsire: Hristu Steriu