Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Execuţia a Lotlui Antonescu

”Lotlu Antonescu” easti numa sum cari easti cunuscut gruplu di conducători ali Românie anamisa di 1940 şi 1944, atel cari fu giudicat şi condamnat la pideapsa cu moartea tra crimi di polim. Tru ”Lotlu Antonescu” fura mareşalu Ion Antonescu, conducător a statlui, profesorlu di dreptu Mihai Antonescu, viceprim-ministru, Gheorghe Alexianu, guvernator ali Transnistrie, şi genearalu Constantin Vasiliu, comandantul ali Jandarmerie. Anchetat după distituirea dit data di 23 di agustu 1944, Lotlu Antonescu fu condamnat pi 17 di mai 1946 la moarte prit împuşcari, sentinţă executată pi 1 di cirisar 1946.

Execuţia a Lotlui Antonescu
Execuţia a Lotlui Antonescu

, 04.07.2015, 18:57

”Lotlu Antonescu” easti numa sum cari easti cunuscut gruplu di conducători ali Românie anamisa di 1940 şi 1944, atel cari fu giudicat şi condamnat la pideapsa cu moartea tra crimi di polim. Tru ”Lotlu Antonescu” fura mareşalu Ion Antonescu, conducător a statlui, profesorlu di dreptu Mihai Antonescu, viceprim-ministru, Gheorghe Alexianu, guvernator ali Transnistrie, şi genearalu Constantin Vasiliu, comandantul ali Jandarmerie. Anchetat după distituirea dit data di 23 di agustu 1944, Lotlu Antonescu fu condamnat pi 17 di mai 1946 la moarte prit împuşcari, sentinţă executată pi 1 di cirisar 1946.




Genearalu di brigadă Mircea Herescu fu unu ditru martorl’ii la execuţia a Lotlui Antonescu. Tru 1995 el fu intervievat di Centrul di Istorie Orală dit Radiodifuziunea Română şi pirmitusi ti vidzu atumtea. Tru noaptea di 31 mai catra 1 di cirisar, compania al Mircea Herescu fătea parte dit garda a hapsanil’ei Jilava. Comandantul a lui al’i deadi un ordin telefonic tra s-yina la hapsani tra s-l’ia parti la un evenimentu importantu tra cari nu lo ma multi minutisuri.




Mircea Herescu ş-adutea aminti cum tricu dzua di 1 di cirisar 1946: “A doaua dzua, tahina, cându mi sculaiu, mi dus tru uborlu respectiv tru cari eara mareşalu Antonescu şi alanţa. Al’I salutai, n’ia-apadasira cu tin’ie, şi candu tricui pi nngâ profesorlu Mihai Antonescu, cari lucra, lu vidzui avândalui nascanti carta. Lu ntribaiu “domnule profesor, ti lucraţ”? Şi an’I spusi că lucreadză la una reformă a Nviţămintului. Generalu Piki Vasiliu, cari mi ştea, idyealui, n’I-apandasi cu amabilitate la salut, spus cari escu şi mareşalu Antonescu, după cari, deadun cu locotenentul Petrescu, locţiitorlu politic cari mi ansuţa, ieşii dit zona respectivă şi mi prezentai la comandantul a hapsanil’ei, cari eara colonelu Pristavu.




El an’i spusi că atea dzuua dupu prandzu, dimi pi 1 di cirisar, va s-hba executarea a atilor condamnaţ la pedeapsa capitală. Tru aestu chiro, pi la oara 10 tahina, vini Avram Bunaciu, secretar general a Ministerului di Interne, deadun cu un inspector a curu numa nvitaiu ca eara Gavrilovici, cari feati moeabeti cu comandantul a hapsanil’ei şi apufusira ca la oara 10 atel’I patru condamnaţ s-aibă un ti sa zburasca tru chirolu a curi la si deadi izini s-da telefoane a persoanilor cu cari vrea sa zburasca.”




Mircea Herescu ş-adutea aminti cum tricura ateali dit soni sticuri di kiro dit bana a condamnaţlor, sticuri cari aeşta li tricura deadun cu vrutsl’I a lor:


”Vini nicuchira a mareşalu, n’I-aduc aminti, nviscuta trulae, cu per albu, şi intra tru una gheretă, iu lu adusira şi mareşalu, tra sa zburasca. Voi s-cundil’edzu ca pi cali, di la loclu iu eara udazl’I iu nas eara ncl’is si şi până la ghereta tru cari s-avea ndreapta aestu loc tra zburari, un jandarm dit garda di vigl’eari vini deadun cu mareşalu cu una damca di lilici, trandafili ti al’I li deadi a mareşalui, iara nas li deadi a nicuchiral’ei. Tru aestu chiro, ahurhira nica s-yina şi alti persoane. Vini nicuchira a profesorlui Alexianu, cu atel’I doi cilimean’I, vini fratele a profesorlui Mihai Antonescu, cari eara ofiţer di marină, vini tru uniformă, la generalu Vasiliu vini nicuchira cu hil’ilu.




Cundil’edzu că mareşalu şi cu nicuchira featira moeabeti tu limba franceză. Eara aclo şi un inspector di poliţie cu numa Gavrilovici. După aproapea una sahati, familiile s-trapsira şi condamnaţl’ii fura adusi diznau tru udadzl’I a hapsanil’ei.” Ndridzearea a loclui a unei execuţii şi dizvartearea a l’ei sunt lucri ti nu pot s-hiba agarsiti di varnu ti lo parti la eali.



Aşi cum s-veadi şi tru filmul ali execuţie, atel’i 4 ş-tanura namuzea pana tru ateali dit soni sticuri di bana, lucru confirmat şi di Mircea Herescu:


”Condamnaţl’i fura aduşi la atel’i patru stâlchi, Pi aesta arada di nandreapta na stânga: mareşalu Antonescu, ică Antonescu, Alexianu şi atel dit soni, Piki Vasiliu. Fura ntribaţ desi vor s-hibă ligaţ di stâlpu. Mareşalu nu apruche, nu apruche şi ică Antonescu, nu apruche şi Alexianu, iara Piki Vasiliu cafta s-hba ligat di stâlpu, cu mân’ili dinapoi. Procurorlu u ghivasi apofasea, cundil’indalui ca pi thimel’ilu ali apofasi ti u lo completlu di giudicată a Tribunalu a Popului, va s-hiba executaţ, şi al’I ntriba cari va tra s-hiba ligat la ocl’i.



Mareşalu nu apruche, profesorlu Antonescu idyealui, Alexianu idyea, iara genearalu Vasiliu cafta s-hiba ligat la ocl’i şi fu ligat la ocl’I cu un salu pi hroma bagav. După ti u ghivasi sentinţa, procurorlu deadi cumandu ca sentinţa s-hibă executată. Şi atumtea, şeflu a plutonlui di 28 di gardieni,deadira cumandu ”foc”. La prota salvă cari s-amina, mareşalu cădzu ndzanucl’i, profesorlu Antonescu cadzu pi paltari, Alexianu idyealui cadzu pi paltari, iara generalu Vasiliu, tufichisitu di un gagosu, ama nu mortal, cădzu pi dzanucl’i.




Şi spusi: ”Nica nu muriiu nică”. Atumtea, comandantul a plutonlui s-apruche di mareşalu Antonescu şi l’i-amina un gagosu ica doauă ncap, di cadzu deapoa mareşalu Antonescu pi paltari. Iara la generalu Vasiliu, idyea s-dusi aestu comandantu a plutonlui şi amina, minduescu, tut ncap. După aeasta, vini yiaturlu legistu şi agiumsi pi isapea ca tut condamnaţl’I murira.”


Execuţia a lotlui Antonescu fu un episod a unei istorii cabaia di duriroasa prit cari tricu România nolgica di secolu 20. Un secol prescav, nai ma presav di trta istoria a laolui.


Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Pro Memoria Friday, 28 April 2023

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940

Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu...

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Ditu istoria presăllei ditu România
Pro Memoria Wednesday, 15 March 2023

Ditu istoria presăllei ditu România

Presa easti ahât di importantă tră iţi societate aţea turlie că să zburăşţă ti ea ditu iţi vidială easti cât spoati cu ndriptati,...

Ditu istoria presăllei ditu România
Tricentenar Dimitrie Cantemir
Pro Memoria Monday, 23 January 2023

Tricentenar Dimitrie Cantemir

Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu...

Tricentenar Dimitrie Cantemir
Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Saturday, 07 January 2023

Opearațiunea Villages Roumains

Regimul comunist al Nicolae Ceaușescu ș-pripusi să salăxească urbanistic România ahănda, proiectu număsitu, ipocrit, sistematizarea a...

Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Sunday, 20 November 2022

Misiunile militari francezi tru România

România di adză easti ună creație ali Franță, tră iţi cunuscător a istoriillei ali Românie ahuhrinda cu añilli 1800 aestă spuneari nu...

Misiunile militari francezi tru România
Pro Memoria Tuesday, 06 September 2022

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie sfăţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria...

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului
Pro Memoria Wednesday, 01 June 2022

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară

Pe 1 di andreu 1918, la bitisita a protui polim mondial, prin votlu exprimat la Alba Iulia, Transilvania, teritoriu ditu Austro-Ungaria bănatu tru...

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară
Pro Memoria Sunday, 15 May 2022

Pacientul Eminescu

Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul...

Pacientul Eminescu

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company