Cu pamporea di Viena pănă Constantinopolu
Aflati tră ndauă secole sum influența otomană, Țările Române își căfta și afla ună nauă cali tru prota giumitati a secolui al 19-lea. Eara calea a modirnizarillei și al europenizarillei.
Steliu Lambru, 22.11.2021, 11:44
Aflati tră ndauă secole sum influența otomană, Țările Române își căfta și afla ună nauă cali tru prota giumitati a secolui al 19-lea. Eara calea a modirnizarillei și al europenizarillei.
Istoria geopolitică a Europăllei tru prima giumitate a secolului a 19-lea feaţi ca idiile occidintali și diterminarea-a elitelor s’ducă la aalăncearea-a statlui român. Una ditu idiile-forță băgarea a arăului Dunărea nolgica ali comuniuni europeană și expansiunea a Occidintului cătră Orientu. Călătoriili cu pamporea pi Dunăre anamisa di Viena și Constantinopol tră persoane feaţi ca orizontul spațial s’agiungă tutu ma larguriu după ţi transporturile comerciale pi marli arău avea adusă amintatiţi.
Istoriclu Constantin Ardileanu easti autorlu a volumului “Ună voltă di Viena pănă Constantinopol. Călători, spații, imagini, 1830-1860”. Easti ună carte di istorie pritu ocllili a aţiloru cari urdinară pi calea anamisa di aţeali dauă mări imperii, aţelu habsburgic și aţelu otoman.
Cum aproaki societatea românească alăxerli vinite ditu Occidintu, inovațiile tehnologice, easti prota ntribare la cari Constantin Ardileanu apandasi:
“Aproaki cu multă dişcllidiari va sa spunu. Și cu frixi, ca ti prota, ama și cu ună bună akicăseari a hăirlăticlui cu aţeali tehnologhii modirne. Spațiul românesc s’ndzimineadză cu călliurli di urdinari ditu Europa după băgarea tru practico a navigațiillei cu aburi pi fluviu. Aesta s’faţi ahurhinda cu anii 1830 și momentul simbolic easti apriiuru 1834, atumţea cându prima pampori cu aburi, protlu piroscaf ţi eara a protăllei companii austrieacă di navigație, agiundzi tru porturli românești. Ari loc ună recepție, elitili românești îmbărtiteadză ntrăoară inovația pi cari u cunuștea ditu urdinărli a loru tru xinătati și u ufilisescu acutotalui isa isa cătă Vest, ti Viena, și di-aclo cătă alantă parti a Europăllei occidintale, pritu Contantinopol, cătră est și cătră locurle sămti, cătră Egipt și spațiul Meditearanei orientale.
Di altă parte, normal că tră oamiñilli aplo aţea invenție teribilă eara una pi cari nu u akicăsea cathi oară, ama ţi u scoati tu vidială. Aesta tră atea că pamporea și tehnologhia a llei modirnă ari ună formă specifică di teritorialitate. Îlu vedz, ama idyealui va lu-avdză tutu aşi, îlli dukeşţă nurizma, îlli dukesţă prezența tru ună turlie cari nu ti alasă s’lu agărşeşţă.”
Dunărea fu, orlea zorlea, axa di modirnizari a românilor. Ași fu lugursită atumţea și acă tricură aproapea dauă secoli di atumţea, importanța a llei actuală armasi intactă.
Constantin Ardileanu: “Easti multu importantă aestă ligătură cu Dunărea, fu prima autostradă naturală cari nă ligă cu lumea. Fără di alta că ea avu ananghi di alăxeri. Eale s-feaţiră isa isa tru zona a Porților di Heru și tru zona a Diltei tră aţea ca funcția di arteră di transport paneuropeană s’hibă ndreaptă. Lipsea ta s’yină compania austriacă DDSG (Donau-Dampfschiffahrts-Gesellschaft) cari s’bagă aesti cursi anamisa di Viena și Constantinopol ca parte a unei investiții tra s’leagă sud-estul a Europei. Spuneam că Dunărea easti magistrala cari îlli leagă pi români di lumi și di aoa și numili cari va lă si da, dimecu aţelu di Principatele Dunărene. A Tru ahurhita aluştui termen și Sărbia eara inclusă, tră aţea că, ma amănatu, tru kirolu a polimlui a Crimeillei ditu 1853-1856, numili Principatele Dunărene s’hibă ufilisitu aproape exclusiv tră Muntenia și Moldova.”
1830-1860 easti interval di kiro aleptu di Constantin Ardileanu tră s’ducă cu mintea ti călătoria pi Dunăre di Viena ti Constantinopol.
Lu ntribămu căţe aleapsi aesti añi: “Alidzearea țăni di momentele di ahurhită și di apogeu a aliştei cali dunăreană anamisa di Viena și Constantinopol. 1830 easti anlu tru cari compania austriacă, tru parteneriat britanic, bagă ună cursă pi Dunăre anamisa di Viena și Budapesta. Ase ahurheaşti ligarea a spațiului habsburgic pritu autostrada Dunării. Atumţea s’bagă tru lucru navigația cu aburi pi Dunăre, cari va s’agiungă tru spațiul românesc tru 1834, cum spuneam. 1860 easti un an tru cari concurența a călliurloru di heru agiundzi tutu ma importantă. Ruta agiundzi pi declin unăoară cu băgarea tru lucru a călliurloru di heru tru spațiul habsburgic prota ti prota. Ahurhinda cu aestu dekeniu a añiloru 1860 și tru spațiul românesc s’faţi idyea. Tru 1860 s’adară prima cali di heru ditu spațiul românesc tru zona a Gurilor Dunării. Eara zborlu ti calea di heru di la Cernavodă la Constanța, aţea cari ună turlie u scurtcircuiteadză ruta dunăreană. Numata eara ananghi di ocolul pritu Brăila și Galați, s’economisea ase ndauă dzăli. Ahurheaşti ună nauă cuşie tră dari sila a kirolui, după ñicurarea a durat4llei di călătorie anamisa di Viena și Constantinopol și alti destinații.”
Cari călăturea pi Dunări? Eara ma multi turlii di călători. Prota ş’prota prămătefţălli și militarllii, nai ma veclli călători, spiritili nai cama aventuroasi di daima. Deapoa hăgilăkearlli spirituali, și elli ţi căfta mărdziñilli a lumillei, cătă muntili Athos și cătă locurli sămti di Ierusalim și ditu Palestina. Ama alănceaşti și ună nauă categorie, turiștilli. Oamiñilli ditu clasili avuti ţi voru s’u află lumea și s’ambarcă pi pampori cari îlli poartă pi Dunăre cătră lumea largă. Ună croazieră pi Dunăre di Viena la Constantinopol tru secolu al 19-lea îlli poartă și pi la români. Cari aproaki ună ş’ună urnekea a aţilui kiro.
Autoru: Steliu Lambru
Armânipsearea: Taşcu Lala
