Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Cu pamporea di Viena pănă Constantinopolu

Aflati tră ndauă secole sum influența otomană, Țările Române își căfta și afla ună nauă cali tru prota giumitati a secolui al 19-lea. Eara calea a modirnizarillei și al europenizarillei.

Cu pamporea di Viena pănă Constantinopolu
Cu pamporea di Viena pănă Constantinopolu

, 22.11.2021, 11:44


Istoria geopolitică a Europăllei tru prima giumitate a secolului a 19-lea feaţi ca idiile occidintali și diterminarea-a elitelor s’ducă la aalăncearea-a statlui român. Una ditu idiile-forță băgarea a arăului Dunărea nolgica ali comuniuni europeană și expansiunea a Occidintului cătră Orientu. Călătoriili cu pamporea pi Dunăre anamisa di Viena și Constantinopol tră persoane feaţi ca orizontul spațial s’agiungă tutu ma larguriu după ţi transporturile comerciale pi marli arău avea adusă amintatiţi.



Istoriclu Constantin Ardileanu easti autorlu a volumului “Ună voltă di Viena pănă Constantinopol. Călători, spații, imagini, 1830-1860”. Easti ună carte di istorie pritu ocllili a aţiloru cari urdinară pi calea anamisa di aţeali dauă mări imperii, aţelu habsburgic și aţelu otoman.


Cum aproaki societatea românească alăxerli vinite ditu Occidintu, inovațiile tehnologice, easti prota ntribare la cari Constantin Ardileanu apandasi:


“Aproaki cu multă dişcllidiari va sa spunu. Și cu frixi, ca ti prota, ama și cu ună bună akicăseari a hăirlăticlui cu aţeali tehnologhii modirne. Spațiul românesc s’ndzimineadză cu călliurli di urdinari ditu Europa după băgarea tru practico a navigațiillei cu aburi pi fluviu. Aesta s’faţi ahurhinda cu anii 1830 și momentul simbolic easti apriiuru 1834, atumţea cându prima pampori cu aburi, protlu piroscaf ţi eara a protăllei companii austrieacă di navigație, agiundzi tru porturli românești. Ari loc ună recepție, elitili românești îmbărtiteadză ntrăoară inovația pi cari u cunuștea ditu urdinărli a loru tru xinătati și u ufilisescu acutotalui isa isa cătă Vest, ti Viena, și di-aclo cătă alantă parti a Europăllei occidintale, pritu Contantinopol, cătră est și cătră locurle sămti, cătră Egipt și spațiul Meditearanei orientale.


Di altă parte, normal că tră oamiñilli aplo aţea invenție teribilă eara una pi cari nu u akicăsea cathi oară, ama ţi u scoati tu vidială. Aesta tră atea că pamporea și tehnologhia a llei modirnă ari ună formă specifică di teritorialitate. Îlu vedz, ama idyealui va lu-avdză tutu aşi, îlli dukeşţă nurizma, îlli dukesţă prezența tru ună turlie cari nu ti alasă s’lu agărşeşţă.”



Dunărea fu, orlea zorlea, axa di modirnizari a românilor. Ași fu lugursită atumţea și acă tricură aproapea dauă secoli di atumţea, importanța a llei actuală armasi intactă.



Constantin Ardileanu: “Easti multu importantă aestă ligătură cu Dunărea, fu prima autostradă naturală cari nă ligă cu lumea. Fără di alta că ea avu ananghi di alăxeri. Eale s-feaţiră isa isa tru zona a Porților di Heru și tru zona a Diltei tră aţea ca funcția di arteră di transport paneuropeană s’hibă ndreaptă. Lipsea ta s’yină compania austriacă DDSG (Donau-Dampfschiffahrts-Gesellschaft) cari s’bagă aesti cursi anamisa di Viena și Constantinopol ca parte a unei investiții tra s’leagă sud-estul a Europei. Spuneam că Dunărea easti magistrala cari îlli leagă pi români di lumi și di aoa și numili cari va lă si da, dimecu aţelu di Principatele Dunărene. A Tru ahurhita aluştui termen și Sărbia eara inclusă, tră aţea că, ma amănatu, tru kirolu a polimlui a Crimeillei ditu 1853-1856, numili Principatele Dunărene s’hibă ufilisitu aproape exclusiv tră Muntenia și Moldova.”



1830-1860 easti interval di kiro aleptu di Constantin Ardileanu tră s’ducă cu mintea ti călătoria pi Dunăre di Viena ti Constantinopol.


Lu ntribămu căţe aleapsi aesti añi: “Alidzearea țăni di momentele di ahurhită și di apogeu a aliştei cali dunăreană anamisa di Viena și Constantinopol. 1830 easti anlu tru cari compania austriacă, tru parteneriat britanic, bagă ună cursă pi Dunăre anamisa di Viena și Budapesta. Ase ahurheaşti ligarea a spațiului habsburgic pritu autostrada Dunării. Atumţea s’bagă tru lucru navigația cu aburi pi Dunăre, cari va s’agiungă tru spațiul românesc tru 1834, cum spuneam. 1860 easti un an tru cari concurența a călliurloru di heru agiundzi tutu ma importantă. Ruta agiundzi pi declin unăoară cu băgarea tru lucru a călliurloru di heru tru spațiul habsburgic prota ti prota. Ahurhinda cu aestu dekeniu a añiloru 1860 și tru spațiul românesc s’faţi idyea. Tru 1860 s’adară prima cali di heru ditu spațiul românesc tru zona a Gurilor Dunării. Eara zborlu ti calea di heru di la Cernavodă la Constanța, aţea cari ună turlie u scurtcircuiteadză ruta dunăreană. Numata eara ananghi di ocolul pritu Brăila și Galați, s’economisea ase ndauă dzăli. Ahurheaşti ună nauă cuşie tră dari sila a kirolui, după ñicurarea a durat4llei di călătorie anamisa di Viena și Constantinopol și alti destinații.”



Cari călăturea pi Dunări? Eara ma multi turlii di călători. Prota ş’prota prămătefţălli și militarllii, nai ma veclli călători, spiritili nai cama aventuroasi di daima. Deapoa hăgilăkearlli spirituali, și elli ţi căfta mărdziñilli a lumillei, cătă muntili Athos și cătă locurli sămti di Ierusalim și ditu Palestina. Ama alănceaşti și ună nauă categorie, turiștilli. Oamiñilli ditu clasili avuti ţi voru s’u află lumea și s’ambarcă pi pampori cari îlli poartă pi Dunăre cătră lumea largă. Ună croazieră pi Dunăre di Viena la Constantinopol tru secolu al 19-lea îlli poartă și pi la români. Cari aproaki ună ş’ună urnekea a aţilui kiro.




Autoru: Steliu Lambru


Armânipsearea: Taşcu Lala








Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Pro Memoria Friday, 28 April 2023

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940

Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu...

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Ditu istoria presăllei ditu România
Pro Memoria Wednesday, 15 March 2023

Ditu istoria presăllei ditu România

Presa easti ahât di importantă tră iţi societate aţea turlie că să zburăşţă ti ea ditu iţi vidială easti cât spoati cu ndriptati,...

Ditu istoria presăllei ditu România
Tricentenar Dimitrie Cantemir
Pro Memoria Monday, 23 January 2023

Tricentenar Dimitrie Cantemir

Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu...

Tricentenar Dimitrie Cantemir
Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Saturday, 07 January 2023

Opearațiunea Villages Roumains

Regimul comunist al Nicolae Ceaușescu ș-pripusi să salăxească urbanistic România ahănda, proiectu număsitu, ipocrit, sistematizarea a...

Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Sunday, 20 November 2022

Misiunile militari francezi tru România

România di adză easti ună creație ali Franță, tră iţi cunuscător a istoriillei ali Românie ahuhrinda cu añilli 1800 aestă spuneari nu...

Misiunile militari francezi tru România
Pro Memoria Tuesday, 06 September 2022

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie sfăţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria...

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului
Pro Memoria Wednesday, 01 June 2022

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară

Pe 1 di andreu 1918, la bitisita a protui polim mondial, prin votlu exprimat la Alba Iulia, Transilvania, teritoriu ditu Austro-Ungaria bănatu tru...

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară
Pro Memoria Sunday, 15 May 2022

Pacientul Eminescu

Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul...

Pacientul Eminescu

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company