(concursu Prahova) Sovrompetrol

Ţi cara că tru 1945 si află tru tâburea ţilor care azvimsirâ coaliţia a Axâl’ei, România fu considerată ţară azvimtâ din cauza a participaril’ei la polim arada di Ghirmânia până pi 23 agustu 1944. Convenţia di armistiţiu consacra trâ România aestu statut ţi si videa şi di-tru preambulul a l’ei.

Steliu Lambru, 10.03.2014, 21:55

Ţi cara că tru 1945 si află tru tâburea ţilor care azvimsirâ coaliţia a Axâl’ei, România fu considerată ţară azvimtâ din cauza a participaril’ei la polim arada di Ghirmânia până pi 23 agustu 1944. Convenţia di armistiţiu consacra trâ România aestu statut ţi si videa şi di-tru preambulul a l’ei.

Guvernul şi Analtul comandamentu a li Românie, recunoscânda faptul a li înfrândzire a Româniil’ei tru polimulu contra a Uniunil’ei a Republiţilor Sovietiţe Soţialiste, a Regatului Unit şi a Statilor Unite a li Americâ şi a lântopr Naţiun’i Unite, acceptă condiţiun’ile a armistiţiului prezentate di cătră Guvernile a sus-menţionatilor treie Puteri aliate, acţionânda în interesul a Naţiun’ilor Unite”.

România eara obligată la plata în produse a unor greale dizim’isiri, eşalonate pi 6 ani. În caz di niîncadrare în termen, cum dzâţea graficulu stabilit di Comisia Aliată di Control, prindea să da suplimentar, trâ iţe mes di amânare, 5% din produsul nilivrat la termen, uidisit a câftărilor a autorităţilor sovietiţe. Cuantumulu a dizim’isirilor si muta la 300 milioane dolari SUA la paritatea di 35 di dolari unâ uncie di malâmâ, iara preţurile a prâmâtiilor româneşti ţi lipsea sibâ livrate eara aţeale mondiale di-tru 1938, cu unâ majorare di 15% trâ material rulantu şi di 10% trâ alante. În realitate, pi pâzarea mondială, aţiste preţuri avea criscutâ faţă di ţeale di-tru 1938 cu 33%. Aţeale 300 milioane di dolari reprezenta, după calculile fapte tru aţel’i an’i, priste 55% di venitulu naţional a li Românie, evaluat tru 1945 la 519 milioane dolari.

În realitate, România plăti ma multu dicât dublul a dizim’isirilor la care fu condamnată pri-tru tratatile di pace. Tropurile pri-tru care economia a Româniil’ei fu furatâ di sovietiţ furâ aţeale a li înfiinţare întreprinderi mixte sov-rom, şi tru sectoarile productive, şi tru aţeale a exploataril’ei di materii prime. Prima întreprindere di aestâ turlie fu Sovrompetrol, înhiinţată pi 17 alonar 1945. Arada di căl’iurile ferate, industria a petrolului fu aţel ma greu afectată di polim. Producţia di ţiţei (di naftâ) înreghistră tru 1944 ţel ma scădzutlu nivel di-tru chirolu a polimului, 3,52 milioane t, adică 63% di media a an’ilor 1941-1943. 10.200.000 di tone di ţiţei lipsea România să livreadzâ anual URSS tra sâ-şi achitâ unâ parte di datoria ţi u avea trâ dare. Maxim Berghianu fu şefulu a v’initorului Comitet di Stat a Planificaril’ei. Tru 2002, atumţea cându fu intervievat di Chentrulu di Istorie Orală di-tru Radiodifuziunea Română, el considera că unâ parte di câbatea a furlâchil’ei la care fu supusă România di cătră sovietiţ eara a Occidentului. Berghianu spunea că multe întreprinderi româneşti cu capital xen, cum eara fabrica di avioane IAR, intrarâ la sovrom. Petrolul nu putea sâ hibâ elipse. El dzâse:

”Cându Occidentul apofăsi să nâ da în braţâle a Rusil’ei, profitarâ atumţea, că aestea avurâ capital xen, că IAR-ulu lucră trâ nemţâ. Fu fabrica di avioane Meserschmitt care ma amânat adră tractoare. Apoia furâ Sovromurile, apoia industria chimică, tru multe părţâ eara trâ armamentu şi produţea trotil şi dinamită. Deci exista Sovrom Tractor, SovromChim, SovromGaz, SovromPetrol. Ruşil’i intrarâ tru zonile ţeale ma puterniţile, cu resurse di materii prime şi cu perspectiva di a obţânire profitulu. Nu mata spun di uraniu, pi care lu exploatarâ fârâ m’ilâ.”

Sovrompetrol, tut ca alante întreprinderi similare, eara unâ mare vârie trâ economiaa Româniil’ei care cunoscu, până la arhiusita a an’ilor 1950, mări lipsuri. Di aesta eara conştianţâ şi lideril’i comunişti român’i care apofsirâ să l’ia atitudine, aşa cum spunea Gheorghe Apostol, aprocheat a liderului Gheorghe Gheorghiu-Dej, tru 1994. El dzâse:

”Economia românescă era stăpînită di către U.R.S.S. pri-tru aeste Sovromuri. Noi făţeam investiţii în industrie, în agricultură, tru tute sectoarele a economiil’ei, ama beneficiile li loa el’i. La unâ recepţie di pi 7 noiembrie, ţi avu loc la ambasada sovieticã tru ‘52, ninte di a m’eardzire la Stalin, fum cl’imaţ la Dej acasă. Eara unâ propunire din partea a guvernului sovietic ca să hibâ sovromizat şi gazulu metan, că petrolul eara deja sovromizat. Şi Dej dzâse “Pînă aoaţe! Nu mata lipseaşte să cedăm. Problema a Sovrom-urilor prinde să-şi aflâ unâ soluţie pi bază di achicâsire reciprocă, ama în videarea alichidaril’ei a lor lipseaşte sã acţionãm. M’eardziem la ambasada sovieticã. Eo va mi fac că beau şi iatu ţi va să dzâc în iegătură cu sovrom-urile.”

Nu easte niţiunâ noutate că deciziile ţeale ma importante si l’ia în cadrul informal. Di aesta vrurâ să profite şi comuniştil’i român’i. Gheorghe Apostol dzâse:

”După ţi si bitisea unâ recepţie, di aradâ nâ invita ambasadorulu şi cu adjuncţâl’I a lui într-unâ di nângâ sala principală di recepţie, iu avea şi aclo mâcare şi biutură, şi si discuta probleme interne şi probleme internaţionale. Şi, tru sone, Dej eara lângă ambasadorulu sovietic şi lângă el eara reprezentantul a guvernului sovietic pi problemile a Sovromurilor. Şi di-unâ-oarâ, aşi, l’i si adreseadză a reprezentantului a guvernului sovietic: “Tovarăşe, vrei sã-m’i spun’i şi a m’ia ţi înseamnă exportu di capital?” La care aţel îl’i replicâ: “Da’ ţi rostu are întribarea aesta?” Şi Dej l’i-u toarnâ: “Noi investim şi beneficiile li loaţ dumnil’ile a voastre“ Şi si bitisi discuţia.”

Ama deshiinţarea a sovromurilor, deci şi a Sovrompetrol, fu ananghe să aşteaptâe moartea a lu Stalin. Tru 1956 si deshiinţarâ unile sovromuri, printră care şi Sovrompetrol, după 12 an’i di funcţionare, în loc di 6. Ultimile sovromuri dispărurâ tamam tru 1959, după 14 an’i di funcţionare.