Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

(concurs Litoral): Callatis, unâ aşedzare antică pi mealul românescu a Amar

Întră secolile 8-6 î.e.n. si feaţe fenomenulu pi care istoriţâl’i a li antichitate lu denumirâ dreptu marea colonizare greacă. Di-tru chentrile civilizaţionale a li veacl’e Eladă, coloniştil’i si-au îndriptatâ tru toate punctile cardinale şi au fondată aşedzări urbane aflate tru ligâturi comerciale, politiţe şi culturale cu ţităţeile di orighine. Tru Amarea Neagră, greţâl’i antiţ au fondată aşedzări pi toate mealurile. Pia ţel di vest, pi actualul teritoriu a li Românie, apărură Histria, Tomis, fondate di coloniştil’i di Milet, situat pi mealul estic a li Amare Ionică, şi Callatis, fondat di locuitoril’i di Heraclea Pontica, câsâbă pi mealul sudic a li Amare Neagrăe, la 100 kilometri estu di strâmtoarea Bosfor.

, 04.04.2015, 21:35


Specialiştil’i şi arheologhil’i consideră ţitatea Callatis dreptu ţel ma importantul chentru cultural tru antichitate în Dobrogea di astăndzâ. Nu eara maşi un dezvoltat chentru economic, exista şi portul Callatis, iu si făţe alâximintile di prâmâtii. Callatisulu fu întimil’iat di coloniştil’i greţ viniţ di-tru Heracleea Pontica, pi loculu a unei aşedzare ghetică ţi apare tru sursile istoriţe sum numa di Acervetis sau Cerbates. Locuitoril’i a l’ei eara gheto-daţâl’i di Dobrogea şi greţâl’i care au vinită şi întimel’iată ţitatea. Astăndză, pi loculu iu eara unâoarâ Callatisulu, existâ câsâbălu Mangalia, cu unâ populaţie di aproximativ 33.000 di locuitori.


Sorin Marcel Colesniuc, şefulu a Muzeului Callatis di-tru Complexulu Cultural Callatis, nâ spuse care suntu principalile toarâ a li ţi tate veacl’e care au agiumtâ până la noi, toarâ care nâ da ndreptul să pistipsim că la Callatis exista unâ banâ culturală importantă.


”Avem prota oarâ inscripţiile pi care noi li descoperim la Mangalia, avem reprezentările a unor profesori pi unile monumente funerare. Îl’i avem pi scriitoril’i antiţ di-tru veacl’ea ţitate Callatis, printră care Istros di Callatis, Demetrios di Callatis, Heracleides numit şi Lembos şi retorulu Thales. La Mangalia fu descoperit singurulu papirus antic di pi teritoriul a Româniil’ei. Fu descoperit tru anulu 1959 şi di aform’ia că în România nu exista condiţii trâ conservare, fu pitricu la Moscova. Fu considerat chirut di cătră toţ oamin’l’i di ştiinţă din România chiro di giumitate di secol. Deadun cu doctorulu Ion Pâslaru, colegulu a meu, eo am căftată aestu papirus şi reuşim, după 2 an’i di căftări, să-l aflăm tru anulu 2011 la Chentrul di Restaurare şi Conservare di Moscova. Mi duş ninca di aţel an şi aduş nâpoi aţist papirus, unic în Romnânia. Nu putem sâ ştim cu exactitate ţi conţâne textul di aform’ia că papirusulu, în contact cu aerulu şi soarile, atumţea cându fu descoperit, si dezintegră. Exista pericolul să hibâ chirut definitiv, tihea a noastră fu că agiumse la Moscova şi putu s-hibâ conservat. În prezent, suntu 154 di fragmente, şi pi cumăticile di fragmente ţiva ma mări pot sâ si observă litire scrise în greaca veacl’e. Nu avem niţiun zbor întreg, că maşi Indauâ litire disparate. Papirusulu dateadză di-tru secolul 4 î.e.n.”


Lu întribăm pi Sorin Marcel Colesniuc ţi poate sâ si veadâ tru Muzeulu Callatis.


”În muzeu pot s-hibâ vidzute multe piese arhitectonice, întră aestea hiinda coloane, capiteluri, arhitrave, frize cu metope, cornişe cu bucranii, diverse vase cheramiţe, mai importante hiinda amforile. Mai avem opaiţe (lambe m’iţ), apeducte, statuete di tip Tanagra, vase di gh’ialie, stele funerare, inscripţii, reprezentări a divinităţâlor, stolilzme, bijuterii, monede, obiecte di metal şi alte. Dininea a muzeului, ţel’i interesaţâl’i pot sâ veadă multe fragmente arhitectoniţe. Există şi un parcu arheologhic şi pot sâ menţionedzu şi siturile din zona a li Mangalie. Easte zborulu di murulu di nordu a li ţitate Callatis care poate s-hibâ vidzut, cornul di nord-vestu a ţitatil’ei, descoperit şi cercetat. Easte şi mormintul princiar aflat la 3 kilometri di Mangalia, pi calea cătră Albeşti.”


Un indiciu importantu a banâl’ei economică a li colonie Callatis easte portul antic. Ama el easte tora sum nivelul a amaril’ei. Sorin Marcel Colesniuc dzâţe:


”Portul Callatis fu construit în secolul 4 î.e.n. Cu pâreare di arău, marea crescu cu vârâ 2 metri tru ultimil’i 2000 di an’i şi portul şi amenajările portuare si află tora sum apa a li Amare Laie. Pri-tru an’il’i ’60-’70, Constantin Scarlat feaţe scufundări la Callatis şi desenă ună hartă a portului antic. El descoperi multe fragmente arhitectoniţe, foarte multă cheramică, în special ţigle şi amfore, şi avem ună hartă pi care el u publică tru anulu 1973 într-ună revistă ştiinţifică di la Cluj. Pi harta di care zburam furât tricute şi ndauâ epave. Noi avem colaborat ninca şi cu firme di Italia şi Ungaria care venirâ şi au scanată fundul a li Amare Neagră în zona a câsâbălui Mangalia şi pi aţiste scannere apărură epave a corăv’iilor antiţe.”


Callatisul decade până di catandisea di ruină, aesta hiinda explicată di Sorin Marcel Colesniuc pri-tru invazia a migratorilor.


”Pri-tru secolul 2 e.n. în reghiune apar populile migratoare. Primil’i suntu costoboţâl’i, apoia goţil’i, carpil’i, hunil’i v’in pri-tru secolul 5. La bitisita a secolului 6 şi arhiusita a secolului 7 apar avaril’i şi slavil’i. Aeştia distrug definitiv ţitatea Callatis şi chiro di 300 di an’i nu mata ştim ţiva di ţi fu aoaţe. Nu mata apar surse arheologhiţe. Apoia, pri-tru secolul 13, pi locul iu exista Callatisulu tru antichitate, apare trâ prota oarâ denumirea di Pangalia, iara denumirea di Mangalia apare trâ prota oarâ tru anulu 1593.”


Aşi cum si faţe cu aproapea iţe lucru în istorie, di chiruta ţitate Callatis arămasiră maşi fragmente. Eale nă spun puţâne dispre oamin’il’i ţi u au locuită, ama nă alasă să nâ imaghinăm că alte secrete ţi va sâ si descopiră aoaţei va u facă mai atractivă.

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Pro Memoria Friday, 28 April 2023

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940

Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu...

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Ditu istoria presăllei ditu România
Pro Memoria Wednesday, 15 March 2023

Ditu istoria presăllei ditu România

Presa easti ahât di importantă tră iţi societate aţea turlie că să zburăşţă ti ea ditu iţi vidială easti cât spoati cu ndriptati,...

Ditu istoria presăllei ditu România
Tricentenar Dimitrie Cantemir
Pro Memoria Monday, 23 January 2023

Tricentenar Dimitrie Cantemir

Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu...

Tricentenar Dimitrie Cantemir
Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Saturday, 07 January 2023

Opearațiunea Villages Roumains

Regimul comunist al Nicolae Ceaușescu ș-pripusi să salăxească urbanistic România ahănda, proiectu număsitu, ipocrit, sistematizarea a...

Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Sunday, 20 November 2022

Misiunile militari francezi tru România

România di adză easti ună creație ali Franță, tră iţi cunuscător a istoriillei ali Românie ahuhrinda cu añilli 1800 aestă spuneari nu...

Misiunile militari francezi tru România
Pro Memoria Tuesday, 06 September 2022

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie sfăţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria...

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului
Pro Memoria Wednesday, 01 June 2022

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară

Pe 1 di andreu 1918, la bitisita a protui polim mondial, prin votlu exprimat la Alba Iulia, Transilvania, teritoriu ditu Austro-Ungaria bănatu tru...

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară
Pro Memoria Sunday, 15 May 2022

Pacientul Eminescu

Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul...

Pacientul Eminescu

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company