Casa di sum loc şi modernizarea ali Românie

Prinţipatili ali Români intrarâ tu perioada a modernitatil’ei tu nai cama lâryuriulu proţes di alâxeari politică, administrativă, economică, suţială şi culturală. Examinarea a izvurlor cari zburăscu ti catastisea a Prinţipatilor Români spuni că tuti lipsea s-hibâ znuiti. Ama condiţiile di banâ a huryeaţlor avea nai cama marli impactu trâ aţel’i oamin’i ţi minduia ti planlu suţial. Nchisindalui di la locuinţi şi igienă şi bitisindalui cu stran’ilu a bânâtorlui di prit hoarâ, reformatorl’i ndrepasirâ programi suţiali cari să-l’i emancipeadzâ pi huryeat. Tut ţi ţânu di adetea a etilor di ma ninti fu agudit, discreditat şi avinat. Un di scupadzl’i a reformatorlor sutial’i fu bordeilu, casâ semiangrupatâ, cari eara tu amprotusa tu horli româneşti.

Steliu Lambru, 26.05.2013, 16:59

Dinicu Golescu, kihâe lun’inat şi protlu reformator suţial dit Muntenia tu an’il’i 1820, fu aţel cari ngrâpsi nai cama influentul textu ti lâvâşiili a horlor româneşti. Tu 1826, el lu zuyrâpsea aestâ turlie huryeatlu român: “nu ari niţi bisearică, niţi casă, niţi grajdu anvârliga di casi, niţi caroţâ, niţi bou, niţi vacă, niţi oaie, niţi pul’i, niţi pătul cu siminăturli a omlui trâ hrana a fumeaiil’ei a lui câ, tu şcurti zboarâ va sâ spunem câ nu avea ici ţiva. Câ maşi nâscânţâ udadz tu loc ti lâ spun bordeie, iu ma s-intrâ vârnu va s-veadâ maşi unâ guvâ tu loc iu poati s-intrâ maşi cu nveasta şi cu n’iţl’i anvârliga di vatrâ, şi un cuşor adrat dit verdzâ scos dinintea a loclui şi alikitu cu baligă.”Bordeilu/ casa di sum loc fu semnul a turnaril’ei tu vecl’iul kiro a suţiitatil’ei româneşti. Istoriclu Constantin Bărbulescu di la Universitatea Babeş-Bolyai dit Cluj spusi cum zuyrâpsearea a proţlor reformatori suţiali fu priloatâ şi di yiaţrâ.

“Dit arada a tipurlor di casi, bordeilu easti aţel ma cugursitu dit videalâ igienicâ. Easti lugursitâ nai cama niigienicâ turlie di casâ huryiteascâ şi di aoa yini unâ niacumtinatâ spuneari tu discursul medical ti aestu subiect. Ca unâ caracteristică ghenerală a aiştei turlie di discursu, el easti negativ, discursul medical zuyrâpseaşti averurli huryiteşti exclusiv negativ. Yiaturlu Constantin Caracaş, tu 1830, arâdâpseaşti tuti clişeeli a discursului medical dimi nâscânti dimensiun’i modesti, materiali di construcţie neigieniţi, nibitisitili mâyuli di gâl’inaţ di la prăvdzâ, lăskili di prit avliili disfundati, ixikea a anexilor ti apânghisearea a nimal’ilor, tuti suntu aoa.

Yiaţârl’i di tu a daua giumitati a etâl’ei 19-ţi andreg construcţia anvârliga aiştor imagin’i-simbol. El’i duc ma largu adetea a vidzutâl’ei negativâ ti casa huryiteascâ şi colporteadză reprezentări priexistenti, ama cu inatea ta s-aducâ dininti un andophiu ştiinţificu. Yiaturlu Istrati studiadză tu bitisita a decheniului 8 a etâl’ei 19-ţi hala lae a bânâtorlor a noştri di la hoarâ dit videala a omlui di ştiinţă. Tu unâ lucrari multu cunuscutâ, el cundil’eadzâ că faţi ştiinţă, el avea inatea ta s-facâ ştiinţă. Yiaturlu Istrati nu fati altuţiva câ maşi s-bagâ tu practico, cu un limbaj mplinu di zboarâ ştiinţifiţi, unâ zugrâpseari a casil’ei huryiteşti cari nu s-aleadzi multu di aţeali a predecesorlor a lui. Tutâ aestă terminologhie ari scupolu ta s-alâxeascâ textul profan tu un ştiinţificu şi cilâstisearea a yiaţârlor dit unâ descriptivâ, tu unâ ştiinţificâ.”

Yiaturlu Constantin Istrati, tu arada a lui, ngrâpsea ti yuryeaţ că “majoritatea bâneadzâ ma laiu di zuluşl’ii” ufilisindalui unâ populaţie africană tra sâ u zuyrâpseascâ şi ma ghini imaginea a fânicolui. Maşi ti 50 di an’i, percepţia ti huryeaţ şi bânâtorl’i dit bordeie s-alâxeaşti şi ea, di la gailelu adunat la complexu di superioritate. Ia ţi nâ spuni Constantin Bărbulescu: “Ma s-bâgăm tu yilie zuyrâpserli a bânaticlui di prit hori di la bitisita a etâl’ei 18-ţi icâ di tu ahurhita a etâl’ei 19-ţi şi textili medicale dit a daua giumitati a etâl’ei, dgheafuraua nu pari s-hibâ semnificativă: idyili bordeie lâvoasi, idyea urfan’ie ţi s-veadi pisti tut. Şi, cu tuti aestea, interpretarea cari s-da aţilor dauă turlii di texte, ţi ş-u-aduc multu di multu, easti acutotalui ahoryea.

Golescu şi majoritatea-a călătorlor xen’i bagâ aestâ turlie di bânaticu tu contextul ma largu a lâhtâroasâl’ei trân’ipseari ţi âl’i si fâţea a huryeatlui tu aţea etâ di cătrâ autorităţli fiscale. Textul al Golescu spuni maşi ponuri şi compătimire “lun’inată şi criştinească andicra di mira a aiştor masti al Dumidză”, andicra di huryeaţ. Yiaţârl’i dit a daua giumitate a secolui, ma nu eara impregnaţ di creştinismu şi prâxiţ tu Occidentu, tu preceptili a ştiiinţâl’ei şi a progreslui, alâxescu aesti “făpturi dumnidzăştâ” tu primitivi aplo ţi nu pot s-tragâ mânâ ta sâ-lji mutreascâ cu pezâ şi nitin’isitu. Huryeaţl’i a yeaturlui Istrati bâneadzâ tu casi tsi nai cama multu suntu insalubri, primitivi şi “tu condiţiuni aţea turlie câ nu ştiu, tra nâscânti di eali, desi tră nâscânti di eali poati s-hibâ spus conştiincios progreslu ţi lu feaţirâ dit timpurli preistoriţi.”

Eara unâ turlie elegantâ ta sâ spunâ că huryeaţl’ibâneadzâ iuva tu tricutlu preistoric di iu yin şi bordeiili a lor.” Trã reformatorl’ii suţiali şi tră yiaţrâ, bordeilu eara unâ damcâ di arşini pi prosuplu european ali Românie anvârliga di anlu 1900, iara nomurli şi regulamentili di urbanism avea scupolu s-aşteargâ aţea damcâ. Casa di suprafaţă, ti cari yurheaţl’i spunea că easti ma slabă calitativ şi ma ieftină andicra di bordeilu tradiţional, amintã teren nu di furn’ia a sirţâiil’ei a nomlui, câ maşi di furn’ia a kirolui. Aproapea di primlu polim mondial, bordeiili nu mata reprezenta niţi 10% dit totalu a casilor di la hoarâ.