Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Casa di sum loc şi modernizarea ali Românie

Prinţipatili ali Români intrarâ tu perioada a modernitatil’ei tu nai cama lâryuriulu proţes di alâxeari politică, administrativă, economică, suţială şi culturală. Examinarea a izvurlor cari zburăscu ti catastisea a Prinţipatilor Români spuni că tuti lipsea s-hibâ znuiti. Ama condiţiile di banâ a huryeaţlor avea nai cama marli impactu trâ aţel’i oamin’i ţi minduia ti planlu suţial. Nchisindalui di la locuinţi şi igienă şi bitisindalui cu stran’ilu a bânâtorlui di prit hoarâ, reformatorl’i ndrepasirâ programi suţiali cari să-l’i emancipeadzâ pi huryeat. Tut ţi ţânu di adetea a etilor di ma ninti fu agudit, discreditat şi avinat. Un di scupadzl’i a reformatorlor sutial’i fu bordeilu, casâ semiangrupatâ, cari eara tu amprotusa tu horli româneşti.

Casa di sum loc şi modernizarea ali Românie
Casa di sum loc şi modernizarea ali Românie

, 26.05.2013, 16:59

Prinţipatili ali Români intrarâ tu perioada a modernitatil’ei tu nai cama lâryuriulu proţes di alâxeari politică, administrativă, economică, suţială şi culturală. Examinarea a izvurlor cari zburăscu ti catastisea a Prinţipatilor Români spuni că tuti lipsea s-hibâ znuiti. Ama condiţiile di banâ a huryeaţlor avea nai cama marli impactu trâ aţel’i oamin’i ţi minduia ti planlu suţial. Nchisindalui di la locuinţi şi igienă şi bitisindalui cu stran’ilu a bânâtorlui di prit hoarâ, reformatorl’i ndrepasirâ programi suţiali cari să-l’i emancipeadzâ pi huryeat. Tut ţi ţânu di adetea a etilor di ma ninti fu agudit, discreditat şi avinat. Un di scupadzl’i a reformatorlor sutial’i fu bordeilu, casâ semiangrupatâ, cari eara tu amprotusa tu horli româneşti.


Dinicu Golescu, kihâe lun’inat şi protlu reformator suţial dit Muntenia tu an’il’i 1820, fu aţel cari ngrâpsi nai cama influentul textu ti lâvâşiili a horlor româneşti. Tu 1826, el lu zuyrâpsea aestâ turlie huryeatlu român: “nu ari niţi bisearică, niţi casă, niţi grajdu anvârliga di casi, niţi caroţâ, niţi bou, niţi vacă, niţi oaie, niţi pul’i, niţi pătul cu siminăturli a omlui trâ hrana a fumeaiil’ei a lui câ, tu şcurti zboarâ va sâ spunem câ nu avea ici ţiva. Câ maşi nâscânţâ udadz tu loc ti lâ spun bordeie, iu ma s-intrâ vârnu va s-veadâ maşi unâ guvâ tu loc iu poati s-intrâ maşi cu nveasta şi cu n’iţl’i anvârliga di vatrâ, şi un cuşor adrat dit verdzâ scos dinintea a loclui şi alikitu cu baligă.”Bordeilu/ casa di sum loc fu semnul a turnaril’ei tu vecl’iul kiro a suţiitatil’ei româneşti. Istoriclu Constantin Bărbulescu di la Universitatea Babeş-Bolyai dit Cluj spusi cum zuyrâpsearea a proţlor reformatori suţiali fu priloatâ şi di yiaţrâ.



“Dit arada a tipurlor di casi, bordeilu easti aţel ma cugursitu dit videalâ igienicâ. Easti lugursitâ nai cama niigienicâ turlie di casâ huryiteascâ şi di aoa yini unâ niacumtinatâ spuneari tu discursul medical ti aestu subiect. Ca unâ caracteristică ghenerală a aiştei turlie di discursu, el easti negativ, discursul medical zuyrâpseaşti averurli huryiteşti exclusiv negativ. Yiaturlu Constantin Caracaş, tu 1830, arâdâpseaşti tuti clişeeli a discursului medical dimi nâscânti dimensiun’i modesti, materiali di construcţie neigieniţi, nibitisitili mâyuli di gâl’inaţ di la prăvdzâ, lăskili di prit avliili disfundati, ixikea a anexilor ti apânghisearea a nimal’ilor, tuti suntu aoa.



Yiaţârl’i di tu a daua giumitati a etâl’ei 19-ţi andreg construcţia anvârliga aiştor imagin’i-simbol. El’i duc ma largu adetea a vidzutâl’ei negativâ ti casa huryiteascâ şi colporteadză reprezentări priexistenti, ama cu inatea ta s-aducâ dininti un andophiu ştiinţificu. Yiaturlu Istrati studiadză tu bitisita a decheniului 8 a etâl’ei 19-ţi hala lae a bânâtorlor a noştri di la hoarâ dit videala a omlui di ştiinţă. Tu unâ lucrari multu cunuscutâ, el cundil’eadzâ că faţi ştiinţă, el avea inatea ta s-facâ ştiinţă. Yiaturlu Istrati nu fati altuţiva câ maşi s-bagâ tu practico, cu un limbaj mplinu di zboarâ ştiinţifiţi, unâ zugrâpseari a casil’ei huryiteşti cari nu s-aleadzi multu di aţeali a predecesorlor a lui. Tutâ aestă terminologhie ari scupolu ta s-alâxeascâ textul profan tu un ştiinţificu şi cilâstisearea a yiaţârlor dit unâ descriptivâ, tu unâ ştiinţificâ.”



Yiaturlu Constantin Istrati, tu arada a lui, ngrâpsea ti yuryeaţ că “majoritatea bâneadzâ ma laiu di zuluşl’ii” ufilisindalui unâ populaţie africană tra sâ u zuyrâpseascâ şi ma ghini imaginea a fânicolui. Maşi ti 50 di an’i, percepţia ti huryeaţ şi bânâtorl’i dit bordeie s-alâxeaşti şi ea, di la gailelu adunat la complexu di superioritate. Ia ţi nâ spuni Constantin Bărbulescu: “Ma s-bâgăm tu yilie zuyrâpserli a bânaticlui di prit hori di la bitisita a etâl’ei 18-ţi icâ di tu ahurhita a etâl’ei 19-ţi şi textili medicale dit a daua giumitati a etâl’ei, dgheafuraua nu pari s-hibâ semnificativă: idyili bordeie lâvoasi, idyea urfan’ie ţi s-veadi pisti tut. Şi, cu tuti aestea, interpretarea cari s-da aţilor dauă turlii di texte, ţi ş-u-aduc multu di multu, easti acutotalui ahoryea.



Golescu şi majoritatea-a călătorlor xen’i bagâ aestâ turlie di bânaticu tu contextul ma largu a lâhtâroasâl’ei trân’ipseari ţi âl’i si fâţea a huryeatlui tu aţea etâ di cătrâ autorităţli fiscale. Textul al Golescu spuni maşi ponuri şi compătimire “lun’inată şi criştinească andicra di mira a aiştor masti al Dumidză”, andicra di huryeaţ. Yiaţârl’i dit a daua giumitate a secolui, ma nu eara impregnaţ di creştinismu şi prâxiţ tu Occidentu, tu preceptili a ştiiinţâl’ei şi a progreslui, alâxescu aesti “făpturi dumnidzăştâ” tu primitivi aplo ţi nu pot s-tragâ mânâ ta sâ-lji mutreascâ cu pezâ şi nitin’isitu. Huryeaţl’i a yeaturlui Istrati bâneadzâ tu casi tsi nai cama multu suntu insalubri, primitivi şi “tu condiţiuni aţea turlie câ nu ştiu, tra nâscânti di eali, desi tră nâscânti di eali poati s-hibâ spus conştiincios progreslu ţi lu feaţirâ dit timpurli preistoriţi.”



Eara unâ turlie elegantâ ta sâ spunâ că huryeaţl’ibâneadzâ iuva tu tricutlu preistoric di iu yin şi bordeiili a lor.” Trã reformatorl’ii suţiali şi tră yiaţrâ, bordeilu eara unâ damcâ di arşini pi prosuplu european ali Românie anvârliga di anlu 1900, iara nomurli şi regulamentili di urbanism avea scupolu s-aşteargâ aţea damcâ. Casa di suprafaţă, ti cari yurheaţl’i spunea că easti ma slabă calitativ şi ma ieftină andicra di bordeilu tradiţional, amintã teren nu di furn’ia a sirţâiil’ei a nomlui, câ maşi di furn’ia a kirolui. Aproapea di primlu polim mondial, bordeiili nu mata reprezenta niţi 10% dit totalu a casilor di la hoarâ.

Foto: pixabay.com
Pro Memoria Tuesday, 10 December 2024

Gazeta Matematica

Easti zborlu di ”Gazeta Matematica”, frândzâ di spețialitati ti miraclleadzlli di matematicâ, ți alânci tu 1895, București, la minduita...

Gazeta Matematica
Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Pro Memoria Friday, 28 April 2023

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940

Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu...

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Ditu istoria presăllei ditu România
Pro Memoria Wednesday, 15 March 2023

Ditu istoria presăllei ditu România

Presa easti ahât di importantă tră iţi societate aţea turlie că să zburăşţă ti ea ditu iţi vidială easti cât spoati cu ndriptati,...

Ditu istoria presăllei ditu România
Tricentenar Dimitrie Cantemir
Pro Memoria Monday, 23 January 2023

Tricentenar Dimitrie Cantemir

Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu...

Tricentenar Dimitrie Cantemir
Pro Memoria Saturday, 07 January 2023

Opearațiunea Villages Roumains

Regimul comunist al Nicolae Ceaușescu ș-pripusi să salăxească urbanistic România ahănda, proiectu număsitu, ipocrit, sistematizarea a...

Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Sunday, 20 November 2022

Misiunile militari francezi tru România

România di adză easti ună creație ali Franță, tră iţi cunuscător a istoriillei ali Românie ahuhrinda cu añilli 1800 aestă spuneari nu...

Misiunile militari francezi tru România
Pro Memoria Tuesday, 06 September 2022

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie sfăţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria...

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului
Pro Memoria Wednesday, 01 June 2022

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară

Pe 1 di andreu 1918, la bitisita a protui polim mondial, prin votlu exprimat la Alba Iulia, Transilvania, teritoriu ditu Austro-Ungaria bănatu tru...

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company