Barnul cu cl’eaia di gusi

Atel’i amintaţ tru România tru 1965, anlu anda yinea la puteare Nicolae Ceauşescu, şi 1970, maxus atel’i amintaţ după 1966, anlu tru cari fu apufusitu decretlu 770 mutrindalui niarcarea a natlui, fura numasiţ ”barnul cu cl’eaia di gusi”. Aesti barnuri, cari tora s-aproachi di ilikia di 50 di ani, nica al’i si spuni şi barnul a decreţeilor. Uidisitu cu ambiţiili a regimlui, barnul cu cl’eaia di gusi, educată tru spiritlu a ideiilor socialiste şi comunistue, avea scupolu tra s-ducă România tru comunism. Metafora ”cu cl’eaia di gusi” s-inspira di la una realitate sordidă. Părinţal’i liga di gusea a n’itlor n’itlor a lor cu una cioara cl’eaia di la apartamente, pi sum cămeaşă ica tricou, şi la dădie una responsabilitate imensă, di multi ori pisti puterle a lor: atea tra sa u veagl’e casa, şi, implicit, familia.

Steliu Lambru, 28.06.2015, 19:48

Atel’i amintaţ tru România tru 1965, anlu anda yinea la puteare Nicolae Ceauşescu, şi 1970, maxus atel’i amintaţ după 1966, anlu tru cari fu apufusitu decretlu 770 mutrindalui niarcarea a natlui, fura numasiţ ”barnul cu cl’eaia di gusi”. Aesti barnuri, cari tora s-aproachi di ilikia di 50 di ani, nica al’i si spuni şi barnul a decreţeilor. Uidisitu cu ambiţiili a regimlui, barnul cu cl’eaia di gusi, educată tru spiritlu a ideiilor socialiste şi comunistue, avea scupolu tra s-ducă România tru comunism. Metafora ”cu cl’eaia di gusi” s-inspira di la una realitate sordidă. Părinţal’i liga di gusea a n’itlor n’itlor a lor cu una cioara cl’eaia di la apartamente, pi sum cămeaşă ica tricou, şi la dădie una responsabilitate imensă, di multi ori pisti puterle a lor: atea tra sa u veagl’e casa, şi, implicit, familia.

Ase, cl’eaia di la gusi la dădea a n’itlor senzaţia di puteare, di egalitate cu adulţal’ii, di libirtate şi di capacitati tra s-l’ea apofasi. Barnul cu cl’eaia di gusi eara barnul a n’itlor a curi părinţa lucra tru favrit şi dzuua tru trei schimburi, cari nu avea totna papan’i cari să-l’i veagl’e, cari îşi fătea programlu a unei giumitati di dzuua aşi cum îşi si dutea cu mintea unu n’ic di 11-12 di an’i. Easti barnul cari bana cu părinţal’ii tru blocurle a cartierilor muncitoreşti dit marl’i casabadz dezvoltat ahurhindalui cu 1970.

Istoriclu Simona Preda li studie mecanismele prit cari fitrusi barnul cu cl’eaia di gusi, ea isişi un exponentu a atilui barnu. Caracteristicile a l’ei avea futa zugrapsiti tru zboarali ali obedienţa.

”Un barnu educat s-tacă, s-asculta şi s-nu iasă dit arada, s-tin’iseasca cu namuzi gloria a partidului, un barnu cari cronologic ma sa zburam s-aradapseasti anamisa di 1965 şi 1989, ligată multu zorlea di atea configuraţie urbanistică. Easti momentul tru cari peisajlu citadin s-alaxeasti, iasi tu videala atel conglomearat di blocuri comunistue, arterili agiungu cartedziani şi cartierili fitrusescu pisti noapte dupa suraparli fapti. România ş-alaxeasti practic faţa arhitectonică şi urbanistică.

Noi, atel’i criscuţ tru creşe şi ma puţan di papan’i, atel’i cari banam şi a curi ficiurami s-leagă di aestu bloc comunistu, him barnul cu cl’eaia di gusi. Ca te sideam fronin’i cu mân’ili dinapoi? Tra atea că lipsea să ascultăm zborlu grit di partidlu omniprezentu. Partidul na nviţa s-ascultăm, să s-him imiri, s-avem yise analte strict tru anălţimea a veleităţlor şi a apofasilor a regimlui. Partidlu na nviţa itido lucru, ma puţan s-him oamin’i liberi. Na nviţa că tuti pot sa s-faca ahat chiro cât aestă posibilitate avea ligatura cu utopia comunistuă.”

Ideologia şi urneachea ali puteari ti s-nchiseasca ligatura cu cetăţen’il’i s-caracteriza tru nai cama analtu grad cu fuvirseari si zorea bagata, opacitate la dischidire şi educaţie represivă. Instalat tru 1945, tru an’il’i 1960-1970 nu exista seamni că regimlu comunistu poati s-hiba alaxitu, iara oamin’il’i s-avea resemnată şi minduia s-băneadză cât s-poati afiriţ di intruziun’ili a putearil’ei abuzive. Ase fu anviţată duplicitatea, atea ti George Orwell u numasi duala mindueari tru romanlu a lui 1984.

Simona Preda sumlinie ca barnul cu cl’eaia di gusi fu cobailu ali pedagogie tra duplicitati:

”Di n’it vidzum zorea s-nviţăm şi lecţia ali duplicitati. Una turlie na si zbura la şcoală, ala turlie na si zbura acasă, şi alta turlie ascultam discursul ufitial la radio ica la televizor ica tru presă. Atel barnu a oamin’ilor noi fu atel ti cari di n’it na construim devenirea şi personalitatea pi lecţia ali duplicitati. Nu lipsea să spun’i nafoară atea ti avzai acasă. Poati paplu ica tatăl ascultau radio Europa liberă, poati s-tanea nascanti consfătuiri, poati avea nascanti secrete, ama eale nu lipsea spusi nafoară. Noţiunea di nafoară al’i si cadi niheama atenţie tra atea că totna sistemul comunistu prezenta capitalismul şi noţiunea di nafoară ca hiind tiva blamabil şi inechitabil dit ahurhita. Tut nsimna sinur, sinur simbolic, noţiunea di nafoară eara tru atel câmpu ali alteritati cari lipsea blamată şi ncuntrata a regimlui comunistu dinăuntru.”

Depersonalizarea fu una metodă di anihilare a duşmanlui cu vreari cata di tuti tiraniile. Ama tra comunism fu goala turlie tra s-formeadza cetăţen’il’i. Cum barnul cu cl’eaia di gusi lipsea s-alaxeasca barnul vecl’iu, cu arămăsaturlir burgheze tru educaţie şi atitudite, depersonalizarea fu nu masi una caftari ali pedagogie comunista, ca si una turlie tra s-licsureadza yinitoarea carieră tru societate a atilor cari avea s-agiunga adulţal’ii di mâni.

Simona Preda: ”Ti nsimna depersonalizarea? Dezideratlu suprem a regimlui fu ca omlu nou s-hibă una masă amorfă, una masă tru cari individualitatea nu eara premiată ca masi tru cazuri excepţionale şi nu eara ici un caz ancurajat s-iasă dininti. Eara premiata clasa, detaşamentul, şcoala, unitatea, judeţlu, tama nu personalitatea şi individualitatea. Regimlu, maxus tru ultima a lui fază, vru s-transpună noţiunea di om nou, milioanili di n’it Eu tru un babagean Noi. Cafi un s-ndzimina cu masa amorfă. Nivelu nai ma di nghios a omlui nou, la nivel preşcolar şi şcolar, fu atel a şoimilor tra patrida şi a pionierilor.”

La nivelul nai cama di ndzeana pedagogia represivă şi propaganda, tute sum controlu a ideologiil’ei ş-deadira mâna tra formarea a omlui nou comunistu dipersonalizat, xanapraxitu. La un nivel intermediar lucra activităţli extraşcolare di cercuri şi cenacluri, di lucru cu agarli, activismul a cadrelor di partid şi a profesorlor. Iara la un nivel inferior eara planurle pi cari ş-li fătea părinţal’i tru locul a n’itlor a lor tru una lume tut cama ostilă, aşi cum va sa s-veada cu an’il’i 1980.

Tra surpriza a regimlui comunistu, tru 1989 barnul cu cl’eaia di gusi va s-hiba tamam atel cari va-l’i da goda di bitisita. Atel barnu dipersonalizat şi curmat di perspectivele nai cama uruti va s-nyeadza ti duchimaseari tra libirtati şi namuzi umana şi, tru loc s-construiască socialismul, aşi cum s-aştipta regimlu, va s-adara tamam al’iumtrea: va s-toarna la valorle umane democratite călcati ncicioare di tirania comunistuă. Tru bitisita va adutem aminti ca puteţ s-aflat aesta rubrică pi site-ul a nostru, www.rri.ro

Angrapsearea: Steliu Lambru

Armanipsearea: Aurica Piha