Aderarea a Românil’ei la Uniunea Europeană
Pi 1 ianuar 2022 si-au împlinită 15 an’i di cându România atinse/lu agiumse un obiectiv major a li politică a l’ei di după anulu di grație 1989 și poate să si zburască deja di ună evaluare istorică. Fură 15 an’i di progrese semnificative, ama care feaţiră să si veadă că proiectul european easte unulu fezabil. Aventura europeană a țărilor din Europa Chentrală și di Est arhiusea după anulu 2001. În prima chimată a aderărilor di-tru 2004 eara acceptate 10 state, Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Iar tru 2007 ninca doauă, România și Bulgaria.
Steliu Lambru, 15.01.2022, 00:03
Pi 1 ianuar 2022 si-au împlinită 15 an’i di cându România atinse/lu agiumse un obiectiv major a li politică a l’ei di după anulu di grație 1989 și poate să si zburască deja di ună evaluare istorică. Fură 15 an’i di progrese semnificative, ama care feaţiră să si veadă că proiectul european easte unulu fezabil. Aventura europeană a țărilor din Europa Chentrală și di Est arhiusea după anulu 2001. În prima chimată a aderărilor di-tru 2004 eara acceptate 10 state, Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Iar tru 2007 ninca doauă, România și Bulgaria.
Tru analiza a unui trecut ahât di aproapea di prezentu, istoria easte concurată di percepții care nu totăna sunt obiective, mai ahoria percepțiile politiţe. Di aţea aform’ie, să mutreşti realist la ţel’i 15 ani care au trecută di la aderarea Românilei la bloculu european easte obligatoriu tra sa putem să comparăm situații trecute cu aţeale prezente, ama și să comparăm situații alternative, cum easte schenariul în care România si nu eara parte a Uniunilei Europeană. Mihai Sebe di la Institutulu European din București easte expert în chestiun’i europeane și împreună avem căftată să videm ţi au însemnată ţel’i 15 ani de istorie comună, România-Uniunea Europeană. Mihai Sebe dzâse: ”Apartenența la Uniunea Europeană avut și are în continuare un impactu pozitiv, pota oară tru bana di cathe dzuuă a cetățean’ilor, hibă că zburâm di un impactu direct, avem cazurile a proiectelor finanțate prin fonduri europeane, hibă prin exercitarea liberă a drepturilor di liberă circulație, di lucrare și di bânare iuţi-ndo tru Uniunea Europeană. Există și avantaje indirecte borge/ică datorate a conectarilei europeane, a modernizarilei a li societate și a economiilei românească pri-tru participarea la procesile europeane. Totunăoară, beneficiile aduse di statutulu di membru a Uniunilei Europeană sunt și beneficii intangibile, hibă că zburâm di apartenența Româniilei la un spațiu a li domnil’e a leadzilei și al democrațiilei, în care drepturile și libertățâle fundamentale sunt respectate, hibă că zburâm di oportunităț di dezvoltare personală și soţială fără egal tru ultimulu secol.”
Economia nă interesează pi toț, nivelul di bană nă preocupă pi catheun di noi. Ţi are amintată România di punctu de videare economic tru aţel’i 15 ani di cându easte în blocul comunitar? Mihai Sebe nă spue: ”La 15 ani di la aderarea la Uniunea Europeană, principalulu avantaj concret, întră multe alte, easte dat di fondurile europeane care au intrată în România. Estimările economiţe da să si veadă că în România au intrată piste 60 di miliarde di euro tru ultimil’i 15 an’i. România înreghistrează în continuare un sold pozitiv, în sensul că fondurile europeane viniite sunt piste pâradzâl’i cu care România contribuie la bugetulu a Uniunii Europeană. Totunăoară, produsulu internu brut are criscută mai mult dicât dublu, aproapea si triplăa tru ultimil’i 15 an’i. Avem în curs de implementare fondurile care va v’ină prin PNRR tră un program di reforme la nivelul a întreagălei societate.”
Pandemia din ultimil’i doi an’i care stuhiină lumea are și ună abordare europeană. Di abordarea comună si leagă și gestionarea a l’ei di catheun stat în parte, deci și di România. Mihai Sebe nă spune: ”Sunt aspecte și avantaje care țân nu nepărat di partea economică cât di solidaritate. Ţel mai recentul exemplu easte dat di actuala pandemie în care România are beneficiată direct di agiutorulu a Uniunilei Europeană, hibă că zburâm di un acces privilegiat la vaccinuri și la echipamente medicale și medicamente, hibă că fu un stat-chl’eaie implicat în soluționarea pandemiilei la nivel european. Să nu agreşim faptul că România pitricu echipe medicale tru agiutorulu a Italil’ei sau că România devenii, prti-tru seriozitatea ţi si vidzu, primulu stat membru care găzduii rezerva strateghică medicală a Uniunilei Europeană.”
Ţi are amintată România di punctu de videare politic din prezența în forurile ţeale mai importante ale Europă? Mihai Sebe creade că aare amintată di aform’ia că avu ţiva di oferit. El dzâse: ”România deade dovadă, deade să si veadă tru ultimil’i 15 ani di seriozitate și credibilitate la nivel european. Reușii să contribuie în mod directu ca stat membru la consolidarea a Uniunilei Europeană, hibă că zburâm di implicarea activă în aspectile care țân di alăxerile climatiţe, digitalizare și reziliență, hibă că zburâm di susțânirea spusă a Uniunilei Europeană ca un furnizor di garanție și di securitate în reghiune și nu maşi. Nu lipseaşte să agărşim faptul că România reuși să treacă proba a maturitatilei europeană, și anume dețânirea a președințiilei rotativă a Consiliului a Uniunilei Europeană întră 1 ianuar și 30 cirişar 2019. Fu un moment foarte importantu la nivel european în contextul a Brexitului și a aleadzerilor tră Parlamentul european, ama și din perspectiva a v’initorului ale Uniune Europeană. Să nu agărşim că în timpul a li președințil’e a li Românie fu adoptată ună declarație, pi 9 mai 2019, iu si zburââ dispre spiritulu di la Sibiu, de implicarea a Româniilei în dezvoltarea a Uniunilei Europeană și consolidarea a solidaritatilei și valorilor europeane.”
Istoria Româniilei în Uniunea Europeană di 15 an’i easte ună pozitivă, în ciudia a percepțiilor care pot să spună contrariul. Easte ună istorie a opțiunilei asumată, a proiectilor dişchl’ise și a respectarilei a angajamentilor.
Autor: Steliu Lambru
Armânipsire: Hristu Steriu
