Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

70 di an’i di la deportarea a uvreilor di-tru Transilvania di Nordu

Pi 19 marţu 1944, Hitler ordona a armatâl’ei ghirmanâ ocuparea a Ungaril’ei şi impunirea a unui guvernu format di Partidulu Cruţile cu Săghite, partid di extremă dreaptă, faschistu şi antisemit. Operaţiunea avea numa di cod “Margareta I” şi fu conceput trâ-a nchidicare unâ eventuală ieşeare intempestivă a Ungaril’ei di-tru polim, aşi cum si avea faptâ cu Italia tru 1943. Un plan similar di ocupare a Româniil’ei eara în posesia a ambasadorului a Reichului la Bucureşti Manfred von Killinger, şi avea ca numâ di cod “Margareta II”.

70 di an’i di la deportarea a uvreilor di-tru Transilvania di Nordu
70 di an’i di la deportarea a uvreilor di-tru Transilvania di Nordu

, 31.03.2014, 21:50


Instaurarea a reghimului a Partidului Cruţile cu Săghite condus di Ferenc Szalasi aduse unâ mare chimatâ di persecuţii antisemite în Transilvania di Nordu, reghiune ocupată di Ungaria pri-tru arbitrajulu di la Viena di-tru 30 agustu 1940. Conform a diferitilor estimări, întrǎ 150.000 şi 200.000 di evrei chirurâ tru lagările di concentrare naziste, tru circa 4 meşi, întrǎ meşil’i mai şi octombriu 1944. Aproximativ 15.000 di el’i furâ deportaţ în perioada 1941-1944. Tru Ungaria propriu-dzâsă, sute di uvrei niţe nu mata apucarâ să agiungă tru lagărele di exterminare hiinda executaţ sumar şi arucaţ tru apile a li Dunăre.


Di la arhiusita a fuviroasilor persecuţii antisemite din Transilvania di Nordu au tricutâ 70 di an’i. Populaţia civilă română şi maghiară mutri, ahât cât fu posibil, să-l’i apǎrâ pi aţel’i tirǎnipsiţl’i. Gheorghe Moldovan din Braşov eara elev tru 1941 şi spunea tru în 1997 a Chentrului di Istorie Orală di-tru Radiodifuziunea Română cum lo hiinţă, în Transilvania arămasă sum administraţie românească, unâ organizaţie trâ apărarea a evreilor. El dzâse:


”După cedarea a Ardealului di Nord cătrǎ Ungaria, în casa a părintelui Macavei din Blaj vinirâ di la Gherla, ca refugiaţ, profesorulu di istorie Mihali Semproniu, soţia a lui Natalia şi profesorulu di limba franceză Gheorghe Pop, tut din Gherla. Locuiam deadun tru aţeauâşi binaie, tamam în chentru. Eara oamin’i extraordinari, eara foarte bun’i român’i şi la şcurtu chiro după ţi locuiiu la el’i aflaiu că eara organizaţ. Avea unâ asociaţie di întragiutare a evreilor di-tru Ardealul cedat şi din România. Aestă asociaţie eara condusă di profesorulu Mihali Semproniu, şi pi mine mi ofelisea ca ligătură. Earam ţel care îl’i convocam, baia di multe ori, trâ întruniri. M’erdzeam la patru familii pi care li anunţam: familia Veiss, familia Grun, familia Holtzinger şi familia Menden. Sigura că eara ma multe familii. Di aradâ si întrunea la profesorulu Mihali, ama şi tru alte locuri.”


Organizatoril’i triţea şi graniţa trâ-a ţânire ligătura cu ţel’i care avea ananghe di agiutor. M’iţile succese a organizaţil’ei însimnarâ şi protejarea a uvreilor din România, el’i suferinda persecuţiile a nomurilor rasiale. Gheorghe Moldovan dzâse:


”Părintile Macavei era tru chirolu aţel reprezentantul a ţarâl’ei a noastrâ la Budapesta, di aform’ia că noi nu aveam ambasadă. Eara un grup di prefţâ condus di dumnil’ia a lui, şi aduţea informaţii în ligătură cu situaţia a român’ilor şi a evreilor di-tru Ardealul cedat. Di-tru Ardealul de Nord v’inea la Blaj un evreu a curei numâ nu u cunoscui, ama triţea dipriunâ graniţa clandestin, şi cu profesorulu Mihali şi cu alanţâ si consulta tra să agiutâ treaţirea a evreilor di cǎtrǎ Ungaria, prin România, trâ puteare să agiungă în Israel sau în libertate. Aestă asociaţie ţânu din perioada 1940 până tru 1948. Avea baia mulţâ uvrei la Blaj, di aform’ia că avea şi sinagogă, şi tuţ furâ protejaţ di aestă asociaţie, a curivai nu l’i si feaţe niţe unâ turlie di arău, tuţ îşi desfăşurarâ activităţile, nu furâ deportaţ iuva, niţe macari concentraţ la lucru. Pi domnul profesor Mihali îl videam multu activ. Cându avea vârâ unâ problemă si duţea şi intervenea, şi pri-tru părintile Macavei, la tute autorităţile, şi tuţ aţel’i din Blaj şi di-a nvârlilga furâ salvaţ di la iţe asuprire, nu l’i si feaţe a vârni hici ţiva. Activitatea fu foarte extinsă. Doamna Mihali triţea tru Ardealul di Nordu, avea unâ casă la Gherla şi u lâxi cu unâ proprietate din Bucureşti. Si duţea la Sângeorgiu de Pădure, la tratamentu medical, şi tut chirolu m’erdzea şi loa ligătura cu evreil’i di-tru Ardealul di Nordu şi l’i agiutarâ şi pi aţel’i di aclo.”


Gheorghe Moldovan avu şansa a adunaril’ei cu un personaj leghendar, easte zborulu di diplomatulu suedez Raoul Wallenberg, salvatorulu a m’il’e di evrei din Ungaria ţi tricurâ graniţa în România. El dzâse:


”Prota oarâ, fu salvarea a lor di la deportare. Tru alte părţâ a ţarâl’ei eara concentraţ şi duşi dinâpoia a frontului, eara pitricuţ în lagăre di lucrare. Nu tru lagăre di exterminare. Trâ evreil’i di-tru Ardealul di Nordu deja si bâga problema a salvaril’ei di la pitreaţirea tru lagările di exterminare di la Auschwitz şi tru alte părţâ. Aranja triţer clandestine a frontierâl’ei, eo lu aflaiu pi acel cetăţean care fu di foarte multe ori la noi şi care şi îm’i mulţan’iisi a m’ia, personal. După descriirile pi care li am cititâ, părea să hibâ tamam Wallenberg. Eara un om analtu, un om extraordinar şi multu curajos.”


Trâ evreil’i di-tru Transilvania de Nord, calvarulu vrea sâ si bitisieascâ pi 25 octombriu 1944 cându armatile sovietică şi română u elibera. Şi vrea să hibâ arhiusita a unei cale lungâ di turnare nâpoi la statutulu di hiinţă umană demnă.

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Pro Memoria Friday, 28 April 2023

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940

Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu...

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Ditu istoria presăllei ditu România
Pro Memoria Wednesday, 15 March 2023

Ditu istoria presăllei ditu România

Presa easti ahât di importantă tră iţi societate aţea turlie că să zburăşţă ti ea ditu iţi vidială easti cât spoati cu ndriptati,...

Ditu istoria presăllei ditu România
Tricentenar Dimitrie Cantemir
Pro Memoria Monday, 23 January 2023

Tricentenar Dimitrie Cantemir

Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu...

Tricentenar Dimitrie Cantemir
Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Saturday, 07 January 2023

Opearațiunea Villages Roumains

Regimul comunist al Nicolae Ceaușescu ș-pripusi să salăxească urbanistic România ahănda, proiectu număsitu, ipocrit, sistematizarea a...

Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Sunday, 20 November 2022

Misiunile militari francezi tru România

România di adză easti ună creație ali Franță, tră iţi cunuscător a istoriillei ali Românie ahuhrinda cu añilli 1800 aestă spuneari nu...

Misiunile militari francezi tru România
Pro Memoria Tuesday, 06 September 2022

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie sfăţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria...

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului
Pro Memoria Wednesday, 01 June 2022

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară

Pe 1 di andreu 1918, la bitisita a protui polim mondial, prin votlu exprimat la Alba Iulia, Transilvania, teritoriu ditu Austro-Ungaria bănatu tru...

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară
Pro Memoria Sunday, 15 May 2022

Pacientul Eminescu

Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul...

Pacientul Eminescu

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company