Ṭentenarlu a ligăturloru România-Polonia
Tu bitisita-a protlui polimu mondial, harta Europăllei Ṭentrale și di Est eara altă turlie andicra di cum eara ma ninti. Imperiile otoman, rus și austro-ungar aavea kirută și statele naționale lă avea loată loclu. Primlu polimu mondial avea alăsată dituăpoi 10 miliuñi di morță și cu tuti aestea, acă eara un polimu nivrutu, azvimtălli minduea politiţ di amintari a teritoriilor kiruti tutu pi calea a armatloru. Azvingătorlli, di altă parti, minduea s’ndreagă politiţ di alianță cari s’nkeadică fitrusearea diznău a polimlui. Cari nu putu s’hibă evitatu el s’avea purtată, cu ndauă excepții, anamisa di idyilli dușmani ditu prima conflagrație mondială.
Steliu Lambru, 14.10.2021, 10:16
România și Polonia avea interese comune după 1918. Eale s-aprukeară nica ș-ma multu, maxusu că alăncearea diznău a sinurlui comunu u făţea ma lişoară ahurhearea a ligăturloru cari eara ditu Eta di Mesi. Istoriclu Ioan Scurtu pirmitusi cum s-feaţi aprukearea ahurhinda cu anlu 1921. “Convenția ditu marţu 1921 eara ună convenție militară și ea pruvidea agiutorlu unu alantu tru cazul a unăllei atacă niprovocată la sinurlu ditu apirită di partea ali Rusie sovietică. Polonia s’avea ampulisită cu trupili aruseşti sovietiţi și cu aţeali ucrainene și avea ananghi di unu ahtari tratat cu România tra s’asiguripsească unu ndrupămintu, di una parte. Di alta, vrea s’aibă unu soţu la sinurlu di sud, a deapoa România unu la sinurlu di nordu. Ari un interesu comun a aţiloru dauă state. Tradițional, Moldova și Polonia fură state viţini.”
România și Polonia avea ananghi di pricunușteare și aesta s’fătea pritu ună politică di cooperare regională. Doilu sturu a pricunuștearillei eara promovarea a principiilor Societății Națiunilor pi plan european cari băga eliminarea a polimului nolgica di anvărtuşearea-a irinillei. Ași cum să spuni că irinea s’asiguripseaşti pritu adrarea ndridzeri di polimu, și aprukearea româno-polonă s’ndridzea anvărliga a cooperarillei militară, concretizată pritu adusa aminti convenție militară, znuita tru 1926. Ioan Scurtu spusi tu şcurti zboară conținutlu a actului. “Convenția pruvidea elaborarea a unui document mutrinda colaborarea militară anamisa di ateali dauă state. S’ţănură ma multi andamusi anamisa di statili majore ditu ateali dauă văsilii, s-apufusiră turlii concrete di colaborare. Ama, tru aestu kiro, tru 1926 aestă convenție fu znuită tru una formulă cari spunea că aţeali două state va s’agiută ună alantă tru cazlu a unui atac niprovocat ditu partea altui stat. Nu mata avea pruveadirea expresă “la sinurlu ditu apirită”, dimi aţelu cu Uniunea Sovietică. Muabeţli niintară tru noima ti s’află ună colaborari anamisa di ateali dauă armate la alanti sinuri.”
Tăxita coopearare militară româno-polonă avea ama s’agiungă ndilicată. Ioan Scurtu nă spuni cum. “Polonia eara tu ună dispută teritorială cu Cehoslovacia cari avea agiumtă aliata ali Românie pritu Nica Akicăseari. Și atumţea, planurile militare numata putură s’hibă bitisiti, să s’agiungă la elemente concrete, la exerciții militare comune și ași ma nclo. Polonia și Cehoslovacia xanaamintati, anamisa di liderllii politici a aţiloru două state avea disuiduseri di minduită cari țănea di ambiția a cathi unăllei ta s’hibă tru protathesi ca aliat. Cându ministrul di externe ali României Take Ionescu pripusi nica ditu 1919 a conducătorilor aţiloru doauă state una alianță di la Marea Baltică la Marea Neagră, niţi Polonia și niţi Cehoslovacia nu aprukeară. Regiunea Teșin aflată tru niakicăseari eara multu avută tru minereu di cărbuni. Eara kirolu anda cărbunili giuca un rol multu importantu. Cehoslovacia nica avea şi probleme di sinuru și cu Ungaria, kiro tu cari Polonia nu avea. Și atumţea, nu avea harauua ti ună colaborare cu Cehoslovacia pe un teren cari vrea s’duţea la ostilizarea ali Ungarie.”
Reorientarea diplomatică europeană ditu mesea a anilor 30, cilastaserlir ali Franță și Marii Britanii, garantele a cundratiloru di irini di după primlu polimu mondial, ta s’u facă cama apridunată ună Germanie nazistă ţi eara tutu ma fuviroasă dusiră la alăxeri di percepție. Aflată anamisa di Germania nazistă și Uniunea Sovietică, clirunomlu ali Rusiei țariste, aţeali două mări puteri cu cari s’ampulisea multu kiro nica ditu Evul Mediu și cari u kisară tru 1795, Polonia vrea ta ş’asiguripsească isihia a sinurloru. Ioan Scurtu. “Diplomația poloneză navigă și la un moment dat aprăftăsi s’agiungă la relații aprukeati cu Uniunea Sovietică, s’ndreagă ună turlie di pactu di nifuvirseari. Deapoa și cu Germania aprăftăsi s’adară ună turlie di pactu di nifuvirseari tru 1934. Aţeali două state, Polonia și Germania, s’angaja s’bagă tru lucru Convenția di la Paris ditu 1928 cari pruvidea excludirea a polimlui ca hălati di ndridzeari a diferendilor anamisa di state. Pi aestu teren, colonelul Beck, ministrul di externe ali Poloniei, disvărti ună yie campanie contra al Nicolae Titulescu, prezidentulu a Societății Națiunilor, cari mutrea realizarea unui sistem di securitate colectivă cari viza Germania. Până tu soni, istoria scoasi tu videală că aţea politică fu falimentară. Polonia fu atacată di Germania tru 1 di yismăciuni 1939, iar tru 17 di yismăciunie 1939 și di Uniunea Sovietică.”
Ti amărtie, emu Polonia emu Români,a va s’cadă curbani a pactului Ribbetrop-Molotov, prima tru 1939, la scurtu kiro după akicăsearea germano-sovietică, a deapoa România va’li yina arada tru veara-a anlui 1940. Ti aduţeari aminti veacllea suţălle, România putu nica s’u agiută Polonia pritu alăsarea a cumăndusearillei politiţi, a armatăllei și a tezaurului polonez s’treacă pritu teritoriul românesc și s’agiungă tru Occidentu.
Autoru: Steliu Lambru
Armânipsearea: Taşcu Lala
