Gazeta Matematica

Tu isturia a llei di aproapea 250 añi, presa româneascâ avu și frândza (revista, publicația) ți inși, fârâ dânâseari, ti nai ma multu chiro

Tașcu Lala, 10.12.2024, 15:42

Easti zborlu di ”Gazeta Matematica”, frândzâ di spețialitati ti miraclleadzlli di matematicâ, ți alânci tu 1895, București, la minduita ali unâ parei di matematicieñi ș-ingineri. Țințilli ți u thilmilliusirâ furâ inginerilli: Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco și Ioan Zottu.
Dupâ moartea ninti di vâcâti al Balaban, tu parei vini matematiciana Constanța Pompilian. Ti șcurtu chiro, tu aestâ protâ parei intrarâ ș-inginerilli Tancred Constantinescu, Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum și Nicolae Niculescu ș-matematițieñilli Andrei Ioachimescu și Gheorghe Țițeica.
Tu ațelli 129 di añi di anda yinși tu padi ea s-dusi ninti, ”Gazeta Matematica” fu agora iu anyrâpsirâ nai ma buñilli matematițieñi româñi, xitâxitori, profesori, ingineri, economișțâ, studențâ ș-elevi ș-alțâ miraclleadz tu dumeni.
Tutnâoarâ, tu frândzâli ali revistâ s-aflâ ș-numi di matematițieñ xeñi. ”Gazeta Matematica” prâxi bârni di miraclleadz ș-andreapsi ș-astrițeri. Tu ahurhitâ, revista alâncea tu 16 frândzâ ș-avea maș unu numiru di 144 di revisti ți s-vindea cu abonamenti. Dapoaia, numirlu a muștiradzloru criscu, nai ma marli fu tu añilli 1980 cându un numâr inșea tu 120.000 di exemplari.

Cu unâ ahtari tradiție, ”Gazeta Matematica” easti ș-unu izvuru di xitâxeari ali evoluție a praxillei tu Românie. Matematițianlu și scriitorlu Bogdan Suceavâ duchi avuțâllea ți u da ”Gazeta”.
”Maca avemu unâ bazâ di dati iu ari multi problemi, chiro di 129 di añi, va s-dzâcâ că putemu s-mutrimu la turlii di straturi istoriți, la ma multi turlii di minduiari a praxillei, ta s-aflămu problemi uidisiti ti tadi i tadi ilichie.
Aesti modili/paradigmi suntu tu Gazetâ. Cama di unâ etâ, ari cabaia paradigmi, cilâstâseri ta s-aflâ cabaia strategii și, ași, s-vidzu cumu apânâdsescu oamiñilli interesantsâ.
Maca avemu ahâtu multi paradigmi, ahâtu multi turlii ta s-minduimu Gazeta, va nâ agiutâ s-videmu cumu experiența aesta intereseadzâ unu cadru ma largu.”

Tu lunga a llei isturie ți s-duți ninti ș-adzâ, ”Gazeta Matematicâ” avu standardi analti ș-angâsâi dipriunâ minduiarea creativâ. Bogdan Suceavâ adusi aminti unu ahtari episodu di minduitâ orighinalâ.
”Unu cazu interesantu fu Sebastian Kaufman ți agârși niscânti formuli di trigonometrie la examenlu oralu. Fu câtiyursitu tu editorialu, nu putea s-hibâ alâsatu ashi. Canâ cripari, Kaufman anviță trigonometrie și agiumsi s-adarâ xitâxeari filisindalui tehniț ți au ligâturâ cu coordonatili polari. Lucrarea a lui inși tu padi cu ândoi meși ninti s-intrâ România tu protlu polimu mondialu.
Ti ți eara zborlu? Ași cum avem putearea a punctului andicra di cerclliu, easti unâ minduitâ scoasâ tu padi di Jakob Steiner tu 1826, idyealui putemu s-avemu putearea a punctului andicra di unâ curbâ alghebricâ planâ. Elu pripuni s-hibâ anyrâpsitâ cu coordonati polari și s-videmu ți s-fați. Fu unâ lucrari ti mirachi anyrâpsitâ di unu elevu di lițeu ti anami. Aestu eara mediul a Gazetâllei. Elu s-andreadzi ti astrițeari, ti concursul a Gazetâllei, s-adunâ cu evaluatorii, easti largu s-hibâ farsi/perfectu.
Easti câtiyursitu și s-adarâ ma bunu și, pi thimelliu aluștui mediu, iasi tu migdani țiva creativu. Idyea problemâ al Kaufman vrea s-hibâ studiatâ dupâ doilu polimu mondialu, iara tu alti referinți nu minduescu că va s-aflămu atluțiva tipusitu ninti di 1956. Di cara unu elev di lițeu adra București ahtaroi lucru, easti ti anami.”

Di numa ali ”Gazetâ Matematica” s-leagâ ș-Olimpiada internaționalâ di matematicâ, unâ astrițeari para cânâscutâ. România lo parti la tuti edițiili ți s-feațirâ pânâ tora ș-amintă 78 di nișeñi di malmâ, 146 di asimi, 45 di bâcâri și 6 mențiuni. Ea easti pi loclu 6 tu clasamentul di totna. România fu nicuchira a 6 ediții, tu añilli 1959, 1960, 1969, 1978, 1999 și 2018.
Bogdan Suceavâ: ”Minduita ti Olimpiadili internaționali u avu Suțietatea di Științi Matematiți și Fiziți ditu Românie, moabețli s-feațirâ anamisa 1956 și 1959. Prota ediție fu tu ‘59. Atumțea, prezidentul ali soțietati eara Grigore Moisil, vițeprezidențâ eara Caius Iacob și Nicolae Teodorescu. Aesta s-feați tu ațelu chiro și, ditu punctu di videari politicu, nu eara lișoru te-andridzeari un evenimentu internaționalu atumțea, avea multi ângrâderi.
Prota di eali eara s-llei izinea di cari ai ananghi. Daua eara contactili internaționali și livellu di anami ta s-anchiseșțâ unu proiectu internaționalu ahâtu largu. Bârnul a loru avea ti paradigmâ astrițearea a Gazetâllei și, maca va s-fâțemu biani cu formatlu, prota aesta vreamu: s-nu aibâ multi problemi ti adrari tu unu chiro șcurtu, ama problemi ti cari lipseaști s-mindueșțâ multu, vârâ unâ sâhati ș-giumitati ti cathi problemâ. Aestâ eara minduita di prota și ș-aduțea cu ațea ți vrea ta sâ s-facâ ninti di protlu polimu mondial tu Românie. Aeșțâ anchisitori duhea că paradigma a Gazetâllei va s-hibâ câftatâ pi planu internaționalu. Aestu lucru lipseaști sâ-lli bâgămu oarâ și s-fâțemu biani cu alti astrițeri ți s-feațirâ tu ațelu chiro.”

”Gazeta Matematica” easti frândza di prota thesi ti matematițieñilli româñi, ti sculia româneascâ di matematicâ. Aclo ari matematicâ, ama ari ș-educație, ari ș-isturie, ari și mentalu colectivu, ari și alâxeari di bârni. Și nai ma multu ari unâ tradiție ți s-duți ninti.

Autor: Steliu Lambru
Apriduțearea: Mirela Biolan