Topi și oamini. Artiști uniți contra polimlui
Poate s’hibă arta ună armă contra polimlui? Ti s’faţi atumţea căndu artiști plastiţ s’adună s’mută capu contra evenimentelor actuale?
Ion Puican, 27.03.2022, 12:24
Expoziția Topi și oamini. Artiști uniți contra polimlui” s’ţăni tru perioada 12 martie — 3 aprilie la București și adună artiști ditu România și Ucraina tru un mesaj-protest. Tră cum s’amintă expoziţia și ti dzăţli di artişti expozanţi şidzumu di zboru cu colecționarul, istoricul di artă, curatoarea Raluca Ilaria Dimetrescu:
74 di artiști ma ghini spus, 18 ditu Ucraina. Situațiile di criză și situațiile di urgență cafta reacții, nu cafta, provoacă reacții di urgență. Ahât di impresionați himu tuţ ti atea ţi s’faţi tru Ucraina, că nă manifestăm ași cum știm noi artiștii: mintinda niheama lucarli, mutrinda ţitatea, tarele cetatillei, a lumillei și reacționamu. Tuti ntrăoară s’feaţiră, normal, tru dzua a doua a polimlui spusi Duri, dăm cali a aliştei expoziții”. S’aduna agiutoari la Celula di Artă” și Carol 53”, locul tru cari easti aesta expoziție și Daniel Loagăr, atel cari easti coordonator aoa, spusi Raluca, hadi, s’faţem expoziția aesta, Topi și oamini”. Dzăsimi feaţimu. Și grimu artiști, cari apandasira tuţ prezent”. Ndoi di elli avea lucrări pe tema polimlui. Avem un artist cari multu mi ariseasti, basarabean, cari avea una lucrare excepțională ti conflictele cari fura ma ninti tru Ucraina, lu cllimai cu atea lucrare, Valeriu Șchiau.
Neise, marea majoritate a artiștilor lucrara maxusu ti aestă expoziție. Beaver, cari a făcut și afișul, și coperta Facebook și Instagram, imaginea expoziției. Alexandru Ranga, cari a lucrat special un obiect, o sculptură, foarte interesantă. Dinis Nanciu, Mircea Diaconu cari au lucrat special tru metal, sculptori. Ștefan Radu Crețu, cari a făcut grafică, pe Ștefan Radu Crețu îl cunosc di mult, iar disenele lui ti acest conflict, acest polim, au fost postate pe Instagram. Avem un reporter di polim, Alfred Schupler, cu niște imagini tulburătoare. Avem imagini cu protestile românilor di la Paris, fotografie, dici tut reportaj, Maria Scarlat Malița. Trei artiste ucrainene lucra cu Daniel Loagăr, atelu cu Celula di Artă” și proiectul NeoNlitic”, tru cari inclusi artiști ditu tută zona Balcanilor şi adiacentă. Una ditu aesti artiste gri artiști, cunoștințe și prieteni di-a llei activiști, și toți au răspuns. Disigur, nu am putut avea lucrările fizic, nu se poate primi nimic ditu Ucraina, se pot doar trimite ajutoare. Și pitricura texte, imagini, disene, tuti suntu extraordinar di cutulburător. Și agiumsimu la 18 artiști ditu Ucraina.”
Artistul Daniel Loagăr, coorganizator al expoziției, na zbură şi el ti dimersul prit cari s’aminta aestu proiect și ti complexitatea lucrărilor prezente tru expoziție:
Easti ună expoziție prit cari u spunemu solidaritatea, empatia și agiutorlu andicra di viţiñilli şi soţlli a noștri. Neise, mii adraiu, pritu intermediul atelierului tru cari lucredzu, Would Be Nice”, un proiect internațional aoa şi doi ani cu artiști ucraineni și români. Avea numa ”NeoNlitic 2”. Di atumtea ramaşu soţ cu ndoi artiști ditu Cernăuți, iar tora când polimlu lă bătu la ușă, noi lă ansărimu ti agiutoru. Ahurhinda ditu a doua i a treia dzuua di polim, noi adiunamu agiutoare dzua du dzua, donații, și pitricumu la două dzali ună dubă ncărcată cu alimente, cu medicamente, cu strañe groase la Cernăuțişi ma largu, aţea ditu soi aftukina agiumsi tru zona Kiev. Expoziția di adza, proiectul Topi și oamini”, easti tru colaborare cu curatorul Raluca Ilaria Dimetrescu. Tru ună seară, anda zburamu ti fuvirseri ţi suntu tu aestu kiro, maxusu nuclearu pitricumu aesta idie a Ralucăllei, cari ari ndaua cu numa Dulţeñi și oamini”, Lilici și oamini”, și ea ansări ntrăoară, contactă artiști ditu România, cari andrupara proiectului, una parte ill-aus mini, iar pe aţell ditu Ucraina, tut mini diadunu cu soţlu a meu ditu atelierul Would Be Nice”.
Nu avum limitări tru ligature cu tehniţli. Avem sculpturi, avem linogravură, avem grafică, avem instalații, avem pictură, avem instalație vidio, avem filme. Nu au avut limitări. Mesajul pe cari l-am transmis artiștilor a fost: creați ti ceea ce simțiți tru momentul ăsta, ce gândiți tru momentul ăsta. Și binetruțeles, toți suntem antipolim și toți trucercăm să-i sprijinim pe vecinii noștri ditu Ucraina. E un mesaj di spearanță, tru primă fază, un mesaj di solidaritate, di prietenie și cred eu că ar trebui să transmită și un mesaj că nu se mai poate așa, că ne-a ajuns. Toate operele se pot cumpăra, un procent di 20% ditu valoarea lor se va duce către Ucraina, toți artiștii au fost di acord cu asta.”
Raluca Ilaria Dimetrescu vru s’cundilleadza ti momentele pe cari le b, asanamu aspectele caritabile a proiectului și un posibil traiect yinitor:
O catandisi di ananghi. Ună criză locală și planetară. Polimlu contra Ucrainei easti tema cari adună aești artiști, cari lucrară cu sufletul la gură. Easti ună expoziție protest, Topi și oamini. Artiști uniți contra polimlui”, easti și o expoziție caritabilă. Ea are loc trutr-un spațiu undirground, nu easti trutr-un spațiu instituțional tocmai pentru a sublinia urgența. Nu te duţ tru un loc comod, cu ñili albi, curat, cându tini ai ţiva ta să spuñi urgent, niţi nu ai locu. Tute locurile sunt acatati. S-adunară tuț acești oamini, lucraă special pe aestă temă, majoritatea lucrară pi aestă temă a polimlui purtat di Putin. Easti un polim purtat di bărbaț, agresiv și vărtoşi, contra mullerloru, a cilimeañiloru, a civililor, a unui popul cari nu-lli cartea cu ici ţiva, vrea maş ta s’aproaki di Europa.
La vernisaj adramu ună turlie di bilet di intrare, cari nsimna adutearea a născăntoru agiutoari, fizice, gen conserve, alimente neperisabile ică lucri di igienă, ti victimele polimlui și ti arifugațllii ditu Ucraina. Vindumu obiecte realizate di artiști. Le vindim ma largu. S-adunara și ţiva paradz. Cu aești păradz va s’ancupărămu lucre ţi suntu ananghi ti arifugaț și victimili alustui polim. Mesajul easti că polimlu lipseasti s’dănăsească tora. Easti un mesaj di irini, easti un protest contra polimlui. Tru expoziție s-adunară artiști baş și după ţi s’feaţi vernisajul. Putem s’nidzemu ninti, ţăni di locarli ţi va li aflamu. Cu siguranță, artiștii va s’lucreadză ma largu pi aesta temă. Și s’nu agarşimu că himu vulnearabili tru iţi moment.”
Autoru: Ion Puican
Armânipsearia: Taşcu Lala
