Stilul brâncovenescu

Trâ marcarea a 300 di an’i di la martiriulu (vâtâmarea) a domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a hil’ilor a lui, anulu 2014 fu declarat “Anulu Brâncoveanu”, avânda în videare importanţa şi contribuţia majoră a domnitorului tru istoria şi cultura naţională.

Luana Pleşea, 10.08.2014, 18:46

Trâ marcarea a 300 di an’i di la martiriulu (vâtâmarea) a domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a hil’ilor a lui, anulu 2014 fu declarat “Anulu Brâncoveanu”, avânda în videare importanţa şi contribuţia majoră a domnitorului tru istoria şi cultura naţională.

Aflat pi tronulu a Ţarâl’ei Românescâ întrǎ 1688 şi 1714, Brâncoveanu fu şi un principe extrem di cultivat, iara aestâ contǎ multu di multu şi tru minduita a unei viziune coerentâ ţru ţi mutreaşte un program arhitectural, şi creǎ stilul numit brâncovenescu”, dupǎ cum dzâţe doamna Ruxanda Beldiman, cercetător la Institutulu di Istoria a Artâl’ei, care spune:

” Constantin Brâncoveanu, cunoscut ru prota aradâ ca domnitor, mare diplomat şi fin strateg, tru tut aţel chiro, eara şi un om di cultură, care investi multu di multu în ctitorii, şi pâradzâl’i a lui personali, ama şi pâradzâl’i a statului. Easte unâ perioadă tru care s-au construitâ foarte multe biseriţ, ama tru egală misură şi reşedinţe civile. Stilul a lu Constantin Brâncoveanu nu si naşte di hici ţiva. Există nişte predecesori, tut secolul al 17-lea, di exemplu, perioada a lu Matei Basarab şi a lu Şerban Cantacuzino, care dişcl’id calea trâ arhitectura brâncovenească într-un stil mult ma simplu, mult ma purificat. Chiro tru care stilul brâncovenescu poate sibâ denumit şi stilul floral”, di aform’ia că easte iuva anamisa di unâ Renaştire înflorată şi un baroc. Easte un stil multu bogat. Easte un stil care mizează multu di multu pi unâ turlie di schenografie — tute elementile di cheatrâ sculptată, tute portalurile, capitelurile, coloanele sunt nişte elemente tipiţe trâ arhitectura brâncovenească”.

Unulu di monumentile cl’eaie a stilului brâncovenescu easte Mănăstirea Hurezi, care easte, di-tru 1993, monument UNESCO. Maica Ecaterina Olteanu, unulu di ghidzâl’i a Mănăstirului Hurezi, dzâţe:

Hiinda prota ctitorie, domnitorulu Constantin Brâncoveanu avea dor să realizeadzâ ţiva ahoria şi di aţea aduse aoa oamin’i înzestraţ cu talente artistiţe, cu posibilităţ teologhiţe, duhovniceşti şi atumţea el iniţie şcoală di pictură, sculptură, arhitectură. Aoaţe, unâoarâ cu adrarea a mănăstiril’ei, si creǎ stilul care îl’i poartă numa — stilul brâncovenescu, considerat stilul a Renaştieril’ei româneascâ. Tru ţi mutreaşte arhitectura, stilul brâncovenesc îl identificăm pri-tru aeste pridvoare lundzâ, care au păstratâ elementile autohtone — eara casile huriteşti cu prispa, ama împrumutǎ şi elemente occidentale — eara logiile italiane. Maca prispa eara di dimensiun’i m’iţ, pridvoarile aestea mutrescu întreaga binaie şi suntu ndrupâte pi coloane ligate întrǎ eale pri-tru arcuri. Tut nauâ easte şi tâvanea cu cubeu, pi care sunt îmbinate, fapte binaie, elemente gotiţe şi romaniţe. Disupra a uşilor şi firidzlor si veade dişcl’idirea în acoladă — elementu occidental. Influenţe a barocului si ved, tutunâoarâ, la ornamentile a firidzlor şi la foişoarile care au coloanele sculptate”.

Dispre stilul brâncovenescu si zburaşte şi tru sculpturile tru lemnu şi în pictură. Maica Ecaterina Olteanu, dispre picturile di la Mănăstirea Hurezi, nâ spune: Easte, ca di-alethea, di influenţă bizantină, ama si detaşeadză di pictura bizantină pri-tru faptul că apar portretile. Başi portretile a sâmţâlor nu mata suntu statiţe, apare fizionomia, expresivitatea. Apare aoaţe unâ galerie întreagă di portrete laiţe — easte nu maşi tabloulu votiv, cǎ tutâ soia a lu Brâncoveanu. Să nu mata zburâm di cromatică, care easte specific brâncovenească”.

Tru ţi mutreaşte alte construcţii di aţeale bâsiricheşti, ţel ma reprezentativulu easte Palatulu di la Mogoşoaia. Cercetătorulu Ruxanda Beldiman dzâţe:

Pâlatea di la Mogoşoaia easte unâ reşedinţă privată pi care Constantin Brâncoveanu şi-u construiaşte la mardzina a Bucureştiului. Trâ agiundzire di la pâlatea a lui di Bucureşti la Mogoşoaia traseadză protulu bulevardu bucureştean, la 1692 — Calea a Victoril’ei. Palatulu di la Mogoşoaia easte un monumentu cl’eaie trâ stilulu brâncovenescu. Altâ turlie, în perioada a lui tute aeste reşedinţe di veară l’ia un aspectu multu impunător. Palatulu easte tru mesea a proprietatil’ei, easte învarligat di grădin;i — suntu cl’imaţ grădinari italian’i care să amenajeadzâ parcurile, tutunâoarâ, masturi italian’i trâ a construire palatile. Suntu aeste logii sau foişoare, care suntu elemente extrem di importante tru arhitectura a palatului — sunt ca unâ arhitectură în arhitectură. Iara muril’i în interior suntu şi el’i pictaţ cu elemente florale di inspiraţie orientală. Şi sigura, cheatra multu bogată la nivel di parapeţ şi di coloane”.

În afoară di Mănăstirea Hurezi şi Palatulu Mogoşoaia, di numa a domnitorului Constantin Brâncoveanu si leagă multe alte construcţii. Cercetător Ruxanda Beldiman dzâţe:

“Brâncoveanu, pi di-unâ parte, desfăşoară unâ activitate tru care construiaşte el din proprie iniţiativă — Mănăstirea di la Hurezi, bâsearica a Mănăstirului Surpatile şi Bâsearica a Doamnâl’ei, care suntu ctitoriile a Mariil’ei Doamna, soţia (doamna) a lui Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Sâmbăta di NSus, di aform’ia că principil’i a Ţarâl’ei Româneascâ avea şi proprietăţ în Transilvania. Tru isa misură, desfăşoară şi unâ activitate di reconstrucţie a vecl’ilor ctitorii familiale şi aoaţe pot s-aduc aminte Mănăstirea di la Brâncoveni, din Oltenia. În paralel, şi alţâ desfăşoară unâ mare activitate tru aţist domeniu. Soia a lui, spătarulu Mihail Cantacuzino, easte fondatorulu a Bâsearicâl’ei Colţea, un exemplu specific trâ arhitectura brâncovenească şi fondatorulu a bâsearicâl’ei m’icâ di la Mănăstrirea Sinaia. Sau Bâsearica Fundenii Doamnei, care easte un exemplu extrem di interesantu, maca decoraţia exterioară multu rafinată, care nu si limiteadză maşi la portalul di intrare sau la coloanile a pridvorului, cǎ la tute faţadile”.

La 1900, cându România îşi căfta un stil naţional, unulu di principalile repere lu reprezentǎ stilulu brâncovenescu. Dupǎ cum dzâţe doamna Ruxanda Beldiman, aestua poate s-hibâ lughursit în continuare un stil sau un momentu di excepţie tru evoluţia a arhitecturâl’ei.