Stilul brâncovenescu (ediţie di concurs)

Arta brâncovenească cuprinde, acaţâ tru ea, tru istoriografia română, arhitectura şi artile plastiţe în Ţara Românească di-tru chirolu a domniil’ei a lu Constantin Brâncoveanu întră 1688 şi 1714. Aestă epocă are influenţată multu dezvoltarea artistică di mai târdziu. Termenulu si ufiliseaşte, pri-tru extensie, şi trâ-a descriire operile di artă di-tru chirolu a primilor Mavrocordaţi, până învarliga a anului 1730. Istoriţâl’i di artă caracterizeadză niscântiori stilul pri-tru analogie cu renaştirea occidentală, pri timel’lu a structurilor a lui raţionaliste, ama abundenţa lui decorativă permite şi ufilisirea a li sintagmâ baroc brâncovenescu”. Bazile a stilului brâncovenescu furâ bâgate în timpul a ţilor douăle dechenii di domnil’e a lu Matei Basarab di-tru secolul al 17-lea, care avea asiguripsitâ a Ţarâl’ei Românească unâ anumită stabilitate politică şi avea favorizată dezvoltarea a artilor. În perioada ţi are urmată a domniil’ei a lu Brâncoveanu, si dezvoltă cama multu arhitectura a conaţilor boiereşti. Aţistă evoluţie si uidisi cu influenţa a maril’ei boierime di-tru ultima parte a tut aţilui secol în detrimentul a succesorilor a lu Matei Basarab. Adriana Scripcariu consideră că arta brâncovenească pinde să hibâ explicată pi achicâsirea a tutulor. Tru anulu 2014, tru an omagial brâncovenescu, avem iniţiată un proiectu, unâ carte pri-tru care nâ avum dor tra să aduţim cât ma aproapea di publiculu mare muşuteţâle a patrimoniului brâncovenescu. Cartea easte unâ expunire însuţâtă di multă imaghine, cu multe explicaţii la (înde)mână, cu un dicţionar trâ diferitile teme a li artă brâncovenească. Avem un capitol ahărdzit a mănăstiril’ei, un capitol dedicat a palatului. Are şi un capitol dedicat a diferitilor zânăţ: pietrărie, lemnărie, ţâsătorie, orfevrărie. Avem un capitol dedicat a ctitorilor şi ctitoriilor, tru care murim sâ spunim cum modeleadză vol’inţa a ctitorilor întregulu monumentu. Sunt detalii ţi da bană a monumentilor istoriţe şi care, cu pâreare di arău, sunt ma puţin abordate tru aestâ turlie. Di aradă, him înviţaţ cu explicaţii şi ma tehniţe, dispre dimensiun’ile a unui monumentu, anul a realizaril’ei şi numa a ctitorului. Paramitile care sta dinâpoia aluştor ctitorii nâ suntu ma puţân prezentate.”

Monica Chiorpec, 14.04.2015, 21:46

Arta brâncovenească cuprinde, acaţâ tru ea, tru istoriografia română, arhitectura şi artile plastiţe în Ţara Românească di-tru chirolu a domniil’ei a lu Constantin Brâncoveanu întră 1688 şi 1714. Aestă epocă are influenţată multu dezvoltarea artistică di mai târdziu. Termenulu si ufiliseaşte, pri-tru extensie, şi trâ-a descriire operile di artă di-tru chirolu a primilor Mavrocordaţi, până învarliga a anului 1730. Istoriţâl’i di artă caracterizeadză niscântiori stilul pri-tru analogie cu renaştirea occidentală, pri timel’lu a structurilor a lui raţionaliste, ama abundenţa lui decorativă permite şi ufilisirea a li sintagmâ baroc brâncovenescu”. Bazile a stilului brâncovenescu furâ bâgate în timpul a ţilor douăle dechenii di domnil’e a lu Matei Basarab di-tru secolul al 17-lea, care avea asiguripsitâ a Ţarâl’ei Românească unâ anumită stabilitate politică şi avea favorizată dezvoltarea a artilor. În perioada ţi are urmată a domniil’ei a lu Brâncoveanu, si dezvoltă cama multu arhitectura a conaţilor boiereşti. Aţistă evoluţie si uidisi cu influenţa a maril’ei boierime di-tru ultima parte a tut aţilui secol în detrimentul a succesorilor a lu Matei Basarab. Adriana Scripcariu consideră că arta brâncovenească pinde să hibâ explicată pi achicâsirea a tutulor. Tru anulu 2014, tru an omagial brâncovenescu, avem iniţiată un proiectu, unâ carte pri-tru care nâ avum dor tra să aduţim cât ma aproapea di publiculu mare muşuteţâle a patrimoniului brâncovenescu. Cartea easte unâ expunire însuţâtă di multă imaghine, cu multe explicaţii la (înde)mână, cu un dicţionar trâ diferitile teme a li artă brâncovenească. Avem un capitol ahărdzit a mănăstiril’ei, un capitol dedicat a palatului. Are şi un capitol dedicat a diferitilor zânăţ: pietrărie, lemnărie, ţâsătorie, orfevrărie. Avem un capitol dedicat a ctitorilor şi ctitoriilor, tru care murim sâ spunim cum modeleadză vol’inţa a ctitorilor întregulu monumentu. Sunt detalii ţi da bană a monumentilor istoriţe şi care, cu pâreare di arău, sunt ma puţin abordate tru aestâ turlie. Di aradă, him înviţaţ cu explicaţii şi ma tehniţe, dispre dimensiun’ile a unui monumentu, anul a realizaril’ei şi numa a ctitorului. Paramitile care sta dinâpoia aluştor ctitorii nâ suntu ma puţân prezentate.”

De-a lungul a chirolui s-au scrisă multe cărţâ dispre patrimoniul brâncovenescu. Istorisirile arhiusescu di-tru croniţile vecl’i, di-tru chirolu a voievodzâlor, di la ţel’i care asista di multe ori la mutarea şi adrarea a thâmâsitilor lucrări. Aproapea tuţ savanţâl’i a noştri cu mirache trâ istorie si dânâsirâ asupra a luştui muşat capitol di civilizaţie românească şi ninca, aproapea an di an, sâ scriu multe păgin’i dispre el. La ţi bun ninca unâ carte? Va-s dzâţ. Ma multu că ea nu discoapiră lucre nimataavdzâte, explorate di vârâun arheolog, niţe fapte di mistirgh’iu ascumte într-un manuscris diznouaflat. Şi cu tute aeste, cartea easte inedită, va-s achicâsiţ câţe.” Aşi easte prefaţată cartea a Adrianâl’ei Scripcariu, Patrimoniulu brâncovenescu pi achicâsita a tutulor”.

Avem un capitol di arhiusitâ, pi care lu-am numitâ Glosar a civilizaţil’ei brâncovenească tru imaghin’i”. Tru el explicăm a cititorului noţiun’ile di bază a li mentalitate medievală românească, care furâ boieril’i, care furâ voievodzâl’i şi turlia cum interacţiona păturile, straturile, soţiale. Explicăm rolul a bisearicâl’ei, ndauâ noţiuni di teologhie, care nu pot sâ lipseascâ di-tru vizorulu a ţilor care au dor să achicâseascâ în profunzime aţist subiectu. În final, avem un capitol multu muşat scris di Luiza Zamora, istoric di artă, capitol dedicat a artâl’ei post-brâncovenească, aţea ma lunga perioadă di artă românească, di la care nâ arămasiră multe monumente istoriţe, pi care, cu pâreare di arău, di multe ori li aflăm azâ asparte. Easte unâ carte dispre care deja m’i si dzâse că easte unâ lectură multu plăcută, multu atractivă di punctul di videare a imaginilor. Fotografulu a proiectului a nostru easte George Dumitriu, un fotograf extrem di pasionat, care si ocupă di ma multe dzăţ di ani di forografia di patrimoniu. Si ducheaşte experienţa şi căldura cu care are abordată şi zburâtâ subiectile a noastre. Cartea beneficie di ună viziune grafică specifică. Am ieşită di-tru tiparulu a albumilor di aradă di artă şi am intrată într-un layout panoramic, pri-tru care avem dor să bâgăm aeste subiecte cât ma la îndimâna a cititorului şi pri-tru intervenţie grafică.”

Reşedinţa di veară a domnitorului Constantin Brâncoveanu di-tru Potlogi, Palatulu Mogoşoaia şi Vecl’iulu Palat Mitropolitan di Bucureşti sunt monumente istoriţe aparţinânda a stilului brâncovenescu. Arhitectura relighioasă si remarcă pri-tru monumentalitatea conferită di dimensiunile impozante şi concepţia unitară. Mănăstirea Sinaia, mănăstirea Horezu sau mănăstirea Antim di Bucureşti suntu unile di aţeale mai importantile edificii brâncoveneşti. Adriana Scripcariu dzâţe:

Civilizaţia brâncovenească poate să hibâ vrută tamam atumţea cându îl’i descoperi detaliile şi seriozitatea cu ctitoril’i mutrea hibă ţi m’ic gestu care, bâgat arada di altu, aduţea muşuteaţa pi care putem s-u aflăm şi ază tru monumentile care nâ si păstrară. Mi minduescu la un studiu di caz a unui monumentu, mănăstirea Sinaia, ctitorită di spătarulu Mihail Cantacuzino după ţi fu dus tru hăgelâche, un lungu pelerinaj la locurile sâmnte. Pot sâ si observă multe detalii ligate di aeastă călătorie a lui şi di turlia în care aeasta si-are reflectată până la bitisita a banâl’ei tru sufletulu a luştui ctitor. Putem s-li aflăm pi freschile di la mănăstirea Sinaia.”

Din nefericire, adevărate şi dialethea bijuterii a li arhitectură brâncovenească, pricum mănăstirile bucureşteane Cotroceni şi Văcăreşti, furâ demolate di reghimulu comunistu, la giumitatea a an’ilor ’80. Mănăstirea Cotroceni fu ama reconstruită tamam pi tut aţel loc întră 2003 şi 2004.