Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Carnet cultural » România la Salonulu a Cartil’ei di la Paris

România la Salonulu a Cartil’ei di la Paris

“Literatura română mai amintǎ vizibilitate pi pâzarea literară franceză după participarea a Româniil’ei la ţea de-a 34-a ediţie a Salon du Livre di la Paris”, declarǎ Lilian Zamfiroiu, preşedintile a Institutului Cultural Român (ICR), instituţie care si ocupǎ di organizarea a evenimentelor româneşti. Avânda ca temă Des livres a venir, lavenir des livres”/(”Cărţǎle a v’initorului, v’initorulu a cartil’ei”), programulu românescu incluse dezbatiri, lansări şi adunǎri moabete la care participarâ editori, scriitori, traducători, jurnalişti. George Arion, Sylvain Audet, George Banu, Jean-Pierre Brach, Roxana Bauduin, Linda Maria Baros, Michel Carrassou, Alexandru Călinescu, Corina Ciocarlie, Cosmin Ciotloş, Florica Ciodaru Courriol, Benoit-Joseph Courvoisier, Augustin Cupşa, Mark Despot, Reginald Gaillard, Michel Gavaza, Dinu Flamând, Dominique Ilea, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Bujor Nedelcovici şi Matei Vişniec si numărarâ printrǎ scriitoril’i care au participatâ, în perioada 21 – 24 marţu, la ţea de-a 34-a ediţie a Salonului Internaţional di Carte di la Paris. La standul a Româniil’ei avurâ loc, aşi cum spuneam, şi dezbateri incitante, ca “Avangardă şi modernitate”, “Ezoterismu şi sacralitate în lumea di azâ”, “Les livres à venir, lavenir des livres” (Cărţâle a v’initorului, v’initorulu a cartil’ei), “Livres français, lecteurs roumains/ Livres roumains, lecteurs français” (Cărţâ franceze, cititori român’i/ Cărţâ româneşti, cititori francezi), “Realitate şi ficţiune tru sportu. Unâ altă scriitură?” şi “Présences de la peinture contemporaine roumaine en France” (Pictori contemporan’i român’i în Franţa).

Luana Pleşea, 05.04.2014, 18:32

Jurnalista şi scriitoarea Adela Greceanu fu prezentă la evenimentu şi considerâ că programulu desfăşurat la standul a Româniil’ei fu unulu animat şi diversu, diştiptânda interesulu a cititorilor şi jurnaliştilor xen’i. Adela Greceanu, dispre ediţia di anulu aestu a Salonului di Carte di la Paris, dzâţe: ”Tru ultimil’i ţinţe, şase an’i, Salonulu agiumse diznou unulu di evenimentile majore a pâzaril’ei di carte din Europa. Anulu aţistua, invitată di onoare fu Argentina, cu un standu absolut impresionantu şi dominat di expoziţia Julio Cortazar, di la a cure naştire si împlinescu 100 di an’i. Trâ mine fu un cadou extraordinar faptul că Argentina fu invitată di onoare şi putui să ved fotografii inedite cu Julio Cortazar şi, ma multu, un Caiet di însimnări trâ “Şotron”, expus într-unâ vitrină tru mesea di expoziţie, caiet care putea sibâ tricut tră videare digital. Tru ţi mutreaşte prezenţa a Româniil’ei, m’i si pare foarte importantu că am vidzutâ cărţâ româneşti nu maşi la standul a Româniil’ei. Impresia a mea easte că literatura română lo sâ hibâ tut ma cunoscută. Di exemplu, cărţâle a Gabrielâl’ei Adameşteanu eara pi poliţâle a editurâl’ei Gallimard, romanulu a lu Răzvan Rădulescu, “Bana şi faptile a lu Ilie Cazane”, si vindea la editura Zulma, iara la standul a editurâl’ei Actes Sud vidzui romanulu a lu Alexandru Vona, “Firidzâle murusite”. “

Unâ dezbatire care adunǎ public numiros fu “Perspectivile a integraril’ei europeanâ a Republicâl’ei Moldova”, la care participarâ Oleg Serebrian, ambasadorulu a Republicâl’ei Moldova în Franţa, Gheorghe Erizanu, scriitor şi director a editurâl’ei Cartier di Chişinău, istoriculu Matei Cazacu şi scriitorulu Emilian Galaicu Păun. Oleg Serebrian zburâ dispre acţiun’ile mutrinda integrarea a ţarâl’ei a lui tru Uniunea Europeană. “Arhiusinda cu 2009 viteza fu baia mare. Si reuşirâ foarte multe lucre, simnarea a acordului di liber alâximintu, care fu un pas importantu di imnat trâ economia moldovenească. Efectile va sâ si resimtâ poate tru ndoi an’i şi va hibâ efecte benefiţe”, spuse Oleg Serebrian. Adela Greceanu, scriitoare şi jurnalistă, dzâţe: ”După dezbatire, şidzumdi zbor cu Emilian Galaicu-Păun, feaţim un interviu dispre integrarea europeană a Republicâl’ei Moldova, şi îm’i dzâse că trâ el’i easte multu importantu că scriitoril’i di literatură română di-tru Republica Moldova furâ anulu aestua la standul a Româniil’ei în cadrul a Salonului di Carte di la Paris. Trâ el’i, easte unâ turlie di recunoaştire a faptului că fac deja parte şi din literatura română, şi di-tru Uniunea Europeană.”

Florica Ciodaru Courriol prezentǎ în cadrul a Salonului di Carte di la Paris versiunea franceză a romanului simnat di Marta Petreu, “Acasă, pi Cîmpia Armaghedonului”(Polirom, 2011). Editura lÂge dHomme, care publicǎ romanulu tradus di Florica Ciodaru Courriol sum titlul di “Notre maison dans la pleine de lArmageddon”, nu easte la prima adunare cu literatura română, Mateiu Caragiale, Lucian Blaga, Vintila Horia, Ion Caraion diinda deja publicaţ di editura respectivă. Florica Ciodaru Courriol dispre romanulu Martei Petreu, proaspit apărut pi pâzarea franceză, care dzâţe:

”Îm’i place, mi ariseaşte foarte multu romanulu. Easte un roman cu note autobiografiţe în care există pasaje ţi ti trec hire-hire, cum easte autopsia a tatălui. Pi şcurtu, easte paramithulu a unei familie di horiaţ din Transilvania, istorimâ ţi si tinde pi durata a unui secol. În paralel cu aţistă istorimâ, asistăm la formarea a tinirâl’ei naratoare, ţi are multe lucre ţi ş-u aduc cu scriitoarea Marta Petreu. M’i si pare interesantu trâ occidentali să veadă cum evoluǎ unâ reghiune din România dinintea a ţilui de-al doilea polim mondial, suntu descrise în roman treaţirea a ruşilor prin Cluj, dezertarea a tatălui din armată, colectivizarea, educaţia marxistă di la şcoală, problemeie relighioase di-tru Transilvania. De faptu, Marta Petreu aduţe naraţiunea până tru dzâlile a noastre, iu deplândze şi decăderea, duţirea nghios a economiil’ei, şi distrudzirea a mediului di-a nvârliga. Romanulu are multe straturi, aşi că poate sibâ analizat di multe puncte di videare. Eo, în prefaţa a ediţil’ei francezâ, lu numii roman metafizic.”

Florica Ciodaru Courriol nâ spune şi cu ţi impresii arămase după aestă ediţie a Salonului Cărţii di la Paris. Ea dzâse:

”Manifestările româneşti furâ la înălţime, ma multu că urma după ediţia di anulu trecut a Salonului, cându România fu invitata di onoare, aprucheatâ cu fastu. Si acordǎ multă atenţie a poeziil’ei, şi eo cred că aesta easte ghine, di aform’ia că poezia easte di multe ori alăsată diunâparte, şi în România şi în Franţa. Tru ţea ţi mutreaşte receptarea a literaturâl’ei românâ în Franţa, aştiptăm în continuare ecouri.”

Salonulu Internaţional di Carte di la Paris easte dedicat şi a profesioniştilor din domeniul editorial, şi a publicului mare, şi si hârâseaşte di unâ maximă vizibilitate tru presa franceză. După ţi tru 2013 fu invitată di onoare, literatura română pitrumse pi pâzarea franceză cu priste 20 titluri nale, printrǎ care Gabriela Adameşteanu, Radu Aldulescu, Ana Blandiana, Lucian Boia, Norman Manea, Lucian Dan Teodorovici, Adina Rosetti, Răzvan Radulescu, Varujan Vosganian.