Ridişcllidearea tră public a Muzeului BNR
Muzeulu a Băncăllei Naționale a Româniillei (BNR) năpoi s’dişcllisi tră public, ahurhinda cu bitisita a anlui tricut. Vizitatorlli pot s’veadă năili znueri a muzeului, inclusiv un lingou di malămă ditu rezerva BNR. Expoziția permanentă a muzeului și expozițiile temporari suntu părăstisiti după conţepti moderne, la standardi muzeale europene. Anaparti di exponati, publiclu va s’aibă ucazea să s’hărsească cu muşeata casă neoclasică ditu Centrul Vechi ali capitală.
Ion Puican, 03.02.2022, 21:23
Muzeulu a Băncăllei Naționale a Româniillei (BNR) năpoi s’dişcllisi tră public, ahurhinda cu bitisita a anlui tricut. Vizitatorlli pot s’veadă năili znueri a muzeului, inclusiv un lingou di malămă ditu rezerva BNR. Expoziția permanentă a muzeului și expozițiile temporari suntu părăstisiti după conţepti moderne, la standardi muzeale europene. Anaparti di exponati, publiclu va s’aibă ucazea să s’hărsească cu muşeata casă neoclasică ditu Centrul Vechi ali capitală.
Ti clădire și ti BNR, ti ună şcurtă istorie a aluştoru şidzumu di zboru cu Ruxandra Onofrei, expertu a Muzeului BNR:
“Banca Națională, ca instituție, fu thimilliusită tru anlu 1880. Fu un elementu di mari modernitate a statlui român tru epocă, ditu videala-a cronologiillei thimilliusearillei, banca noastră fu a 16-a bancă centrală ditu lume. Proţlli dzaţi añi Banca Națională lucră tru ună altă clădire, ama tru 1882 ancupără di la stat terenlu a unăllei fostă hani, Hanea Șerban Vodă, pi armăsăturli a curi practic lipsea tra s’analtă aestu edificiu. Tru 1884 Banca Națională îlli călisi doi arhitecță francezi multu ghini cotaț tru epocă, Cassien Bernard și Albert Galleron, iara elli pripun aestu stil neoclasic cu elemente eclectiţi cari easti inspirat ditu arhitectura franceză di la bitisita a secolui XIX și prima parti a secolui XX.
Muzeulu a nostru lucreadză tru una ditu nai ma importante saloni ditu Banca Națională pi cari noi u număsim “Sala di Marmuru”. Aesta apănghiseaşti tru aestu kiro și expoziția temporară ahărdzită ti Văsillelu Mihai I. Și aestă sală, tru 1890, cându Banca Națională practic s-mută tru aestu sediu, eara număsită “Sala Ghișeelor” tră atea că tu ahurhiturli a llei, Banca Națională avea, pi ningă borgili specifice ţi li cunoaștem, și Relații cu Clienții, opearațiuni. Sum cathi arcadă a sălălleii avea câte un birou, dinăpoia a aluştui lucra un funcționar bancar, tru mesea di sală avea ună measă lungă cu scamnuri, pi cari muştiradzlli afla formulare tipizate. Acustica a sălăllei easti ma specială, și dimi easti aspartă, s’creeadză un tadi turlie di ecou, cari nu da izini ca un muştiră s’avdă ică s’aleagă cu exactitate ţi să zburaşti deadunu cu elu. Cathi unu funcționar bancar avea seiflu a lui iu tănea paradz și valori cu cari lucra pisti dzuuă, noi băgămu aesti dauăsprădzaţi seifuri tru expoziția a noastră permanentă, iara vizitatorllii a noștri va s’poată să s’hărsească cu aesti vitrine iu va s’veadă diferite obiecte, monede, bancnote ică alte elemente di valoare și extrem di interesante ditu colecția muzeului nostru.”
Ruxandra Onofrei nă spusi și ndauă lucre minuţişu ti expoziția permanentă a muzeului:
“Expoziția a noastră permanentă ari pi ningă sălile spectaculoase ditu Pălatea Veaclle a Băncălleii Naționale, iu funcționează muzeul a nostru, istoria circulațiilei monetare pi teritoriul di adză a României nkisinda ditu secolul V ninti di Hristolu, cu monedele bătute la Cetatea Histria, și tricânda cronologic pritu tuti alanti perioade istoriţi până tru anlu 186, cându fu băgatu sistemlu monetar românesc. Avem ună altă secțiune a expozițiillei permanente cari acaţă tu isapi istoria a leului, moneda naţională, ditu momentul 1867 și până la monedili și bancnotele di adză. Aveam și ună selecțiune cu nai yilipsitoari monede cari urdinară pi teritoriul a văsiliillei a noastre.”
Una ditu expozițiile temporare ale Muzeului BNR, expoziția “100 di ani di la amintarea a Regelui Mihai I (1921-2017)”, atradzi vizitatorlu tru mesea “Sălii di Marmuru”.
Ti expoziție nă zbură Ruxandra Onofrei: “Aestă expoziție fu adrată tru colaborare cu Casa Regală a Româniillei, cu Arhivili Naționale, cu Muzeul a Hoarăllei “Dimitrie Gusti” și cu Muzeulu Militar Român “Ferdinand I”. Expoziția a noastră dedicată a Regelui Mihai I, dedicată ti 100 di ani di la amintarea a lui, fu dişcllisă tu 25 di sumedru a anlui 2021 și va s’ţănă până tu bitisita a meslui mai, dimi până la 31 mai 2022. Nă pripusimu ună incursiune tru bana a atilui ditu soni suvearan al văsiliillei a noastre, ahurhinda ditu prima ficiurami și bitisinda cu ilikia a senectutillei. Practic bana a Regelui Mihai I s’dipluseaşti cu multi momente importante tru istoria noastră națională pe cari li bagămu tru aestă expoziție, ama avem și niscănti artefacte ma puțăn convenționale pi cari li prezentăm aoa: cum va s’hibă ti exemplu certificatlu di amintari a Regelui Mihai, cari easti expus tră prima oară publicului.
Avem ndauă caduri cari lu spunu vasillelu Mihai tru ipostaze inedite. Avem lucrări di control a regelui ditu perioada școlarizarillei și prezentăm evident, bitisimu practic incursiunea noastră, cu emisiunea jubiliară realizată de Banca Națională cu ucazea aliştei aniversari, iu avem ună monedă ditu malămă di 500 de lei, cu un titlu cu ună puritate di 999,9 și avem și ună replică a monedăllei “Ardealul Nostru”, cari fu emisă tru ahurhita-a anlui 1945 și cari easti cunuscută a publiclui ma mutu sumu paranuma “Cocoșel”. Tru oara a emisiunillei aliştei monede, tu ahurhita a anlui 1945, guvernul cilăstăsea, di u băgă tru vindeari, s’protejeadză economiile a populațiillei și tru idyiulu kiro s’tempereadză inflația di la cari tută lumea s’aștipta unăoară cu bitisita a polimlui.”
Autoru: Ion Puican
Armânipsearea: Taşcu Lala
