REGHIZOAREA ANCA MIRUNA LĂZĂRESCU

Născută tru 1979 la Timişoara, Anca Miruna Lăzărescu si stabili, tru 1990, împreună cu familia tru Ghirmănie. Arămase, ama, dipriună ligată di România. Aţist lucru esi veade şi tru primile a l’ei şcurtumetraje, realizate după terminarea studiilor la Universitatea di Televiziune şi Film din Munchen, ama şi la Universitatea California di Los Angeles: Bucureşti-Berlin”, şcurtmetraj realizat tru 2004, Secretul Devei”, documentar di-tru 2007 pricum şi Apile tac”, altu şcurtmetraj reghizat tru 2012 şi distinsu cu mai multe premii internaţionale printră care şi Premiul Gopo trâ aţel mai bunlu şcurtmetraj. Filmul spune istoima a doi soţ român’i, care, tru 1986, vor să fugă din ţară trecândalui Dunărea înot. În timpul a filmărilor trâ Apile tac”, Anca Miruna Lăzărescu arhiusi lucrulu la primulu a l’ei lungumetraj, filmu ţi va hibă lansat tru 2016 şi va sa si numească, până tru sone, La drum/ pri cale cu tata”. Interesant easte că lungmetrajulu va xanal’ia tru lafe tema evadaril’ei din România comunistă, temă care, alta turlie, străbătu ca un leitmotiv copilăria/ ficiuramea reghizoaril’ei sum forma unui paramith di familie istorisită şi xanaistorisită tru serile di dumânică sau di sărbătoare. Paramithulu, bânat la vârsta di 18 an’i di tatăl a Ancăl’ei Miruna Lăzărescu, are devenita, aşi, scenariul a filmului La drum cu tata”: tru vara cu cân’ină a anului 1968, doi tineri român’i fug din ţară împreună cu tatăl a lor şi sunt confruntaţ cu dilema turnaril’ei sau arămâneril’ei di partea alantă a Cortinâlei di Her. Aleadzirea prinde să hiba faptă pi fondul a evenimentelor internaţionale di-tru aţel an: invadarea Cehoslovachil’ei di cătră trupile a tratatului di la Varşovia şi manifestaţiile studenţeşti care avea cuprinsă, acâţată, occidentul a Europâl’ei. Complexitatea a liştei leghendă familială fu întrevidzută di reghizoare de-a lungul a timpul, pi misura ţi si maturiza, după cum mărturiseaşte tamam Anca Miruna Lăzărescu. Ea dzâţe:

Christine Leșcu, 22.03.2017, 22:25

Născută tru 1979 la Timişoara, Anca Miruna Lăzărescu si stabili, tru 1990, împreună cu familia tru Ghirmănie. Arămase, ama, dipriună ligată di România. Aţist lucru esi veade şi tru primile a l’ei şcurtumetraje, realizate după terminarea studiilor la Universitatea di Televiziune şi Film din Munchen, ama şi la Universitatea California di Los Angeles: Bucureşti-Berlin”, şcurtmetraj realizat tru 2004, Secretul Devei”, documentar di-tru 2007 pricum şi Apile tac”, altu şcurtmetraj reghizat tru 2012 şi distinsu cu mai multe premii internaţionale printră care şi Premiul Gopo trâ aţel mai bunlu şcurtmetraj. Filmul spune istoima a doi soţ român’i, care, tru 1986, vor să fugă din ţară trecândalui Dunărea înot. În timpul a filmărilor trâ Apile tac”, Anca Miruna Lăzărescu arhiusi lucrulu la primulu a l’ei lungumetraj, filmu ţi va hibă lansat tru 2016 şi va sa si numească, până tru sone, La drum/ pri cale cu tata”. Interesant easte că lungmetrajulu va xanal’ia tru lafe tema evadaril’ei din România comunistă, temă care, alta turlie, străbătu ca un leitmotiv copilăria/ ficiuramea reghizoaril’ei sum forma unui paramith di familie istorisită şi xanaistorisită tru serile di dumânică sau di sărbătoare. Paramithulu, bânat la vârsta di 18 an’i di tatăl a Ancăl’ei Miruna Lăzărescu, are devenita, aşi, scenariul a filmului La drum cu tata”: tru vara cu cân’ină a anului 1968, doi tineri român’i fug din ţară împreună cu tatăl a lor şi sunt confruntaţ cu dilema turnaril’ei sau arămâneril’ei di partea alantă a Cortinâlei di Her. Aleadzirea prinde să hiba faptă pi fondul a evenimentelor internaţionale di-tru aţel an: invadarea Cehoslovachil’ei di cătră trupile a tratatului di la Varşovia şi manifestaţiile studenţeşti care avea cuprinsă, acâţată, occidentul a Europâl’ei. Complexitatea a liştei leghendă familială fu întrevidzută di reghizoare de-a lungul a timpul, pi misura ţi si maturiza, după cum mărturiseaşte tamam Anca Miruna Lăzărescu. Ea dzâţe:

“Când earam ninca în România, şi aveam vâră 9 sau 10 an’i, nu achicâseam foarte ghine ţi înseamnă exactu toată istorima aesta. Nu-m’i eara clare toate dimensiun’ile politiţe sau emoţionale. Mizie mult mai târdzâu în timpul a studiilor di reghie la Şcoala de Film din Munchen arhiusiiu sâ achicâsescu că easte ună istoimă cu un mare impactu emoţional. Easte paramithulu a tatălui a meu care tru 1968 avea 18 ani şi care, exact ca tru filmu, avut la dispoziţie foarte puţân chiro tra să l’ia ună decizie multu mare, ună decizie ţi vrea-l’i influenţa bana trâ totâna. Si vidzu tru ananghe să l’ia aţistă decizie în condiţii haotiţe: să arămână în vestu, într-un sistem pi care nu-l cunoştea şi la care maşi avea înv’isată, sau să si toarnă într-ună ţară care atumţea nu putea să hibă ca în vestu.”

Autor: Christine Leşcu

Armanipsire: Hristu Steriu