Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Proiectul “UncannyOrder”

“UncannyOrder”, nai ma nău proiect di cercetari și di producție artistică dizvărtitu di Asociația “Qolony”, ari ca laitmotiv arada ca ti ciudie cari s’instaureadză tru ună turlie spontană și pi cari u număsim sincronicitate. Asociația “Qolony” – Colonia tră artă și știință easti ună asociație culturală ţi lucreadză ca agregator al unei comunități mixte di profesioniști ti niscănti disţipline diferite, di la artiști contemporani, cercetătorii științifici, specialiști tru lenu turlii di tehnologii, adunaţ cu mirakea tră practiţ interdisciplinari și tră creativitatea pi cari aesti u genereadză. Proiectili a suţatăllei mutrescu importanța practicilor colaborative, emu tră amai silă creativitatea și dezvoltaria personală, em și tră prucukia curentă și yinitoari a societatillei. Ti proiect şidzumu di zboru cu PR-ul cultural Anca Spiridon:

Proiectul “UncannyOrder”
Proiectul “UncannyOrder”

, 26.03.2023, 16:41

“UncannyOrder”, nai ma nău proiect di cercetari și di producție artistică dizvărtitu di Asociația “Qolony”, ari ca laitmotiv arada ca ti ciudie cari s’instaureadză tru ună turlie spontană și pi cari u număsim sincronicitate. Asociația “Qolony” – Colonia tră artă și știință easti ună asociație culturală ţi lucreadză ca agregator al unei comunități mixte di profesioniști ti niscănti disţipline diferite, di la artiști contemporani, cercetătorii științifici, specialiști tru lenu turlii di tehnologii, adunaţ cu mirakea tră practiţ interdisciplinari și tră creativitatea pi cari aesti u genereadză. Proiectili a suţatăllei mutrescu importanța practicilor colaborative, emu tră amai silă creativitatea și dezvoltaria personală, em și tră prucukia curentă și yinitoari a societatillei. Ti proiect şidzumu di zboru cu PR-ul cultural Anca Spiridon:


“Inițiativa noastră nkiseaşti di la teoria haosului, cari easti zugrăpsită di nai multi ori ca hiinda aleatoriu, ama cu tuti aestea tiñisescu niscănti reguli matematiţi stricte cari dirivă ditu ecuații. Iara sincronicitatea easti tamam tendința organică a naturii ti s’ndreagă, ti s’ ordoneadza, cu tută hauua aparint pi cari u dukimăsimu. Și cându zburămu ti aestă sincronicitate tru natură, putem s’monduimu la celulele cardiace ditu inimile noastre, la stolurile di pulli cari azboairă tru sincron, tru ună direcție maş di eale știută ică di purtatiţli sociale di grup. Iar miza nkisităllei “Uncanny Order” easti ta s’ndreagă un mănuclliu di instalații intearactive ţi ufilisescu ca izvuru di inspirație, prinţipii di lucru, aesti seturi di date asociate modelilor matematiţi ali teorie hauuăllei, cari recreeadză situații di sincronicitate. Designul interior ali materie, formaria norilor și a daldzălor, ama și reprezentări vizibile cum easti grafica computerizată, imaginea genearativă ică iholu genearativ. … Instalația va s’poată s’hibă vidzută di către public anamisa di 16 și 30 cirişaru la Galeria “MV Sci-Art Center” ditu Timișoara, iar tru meslu alunaru va s’dănăsească la Galeria “Mobius” ditu București.”


Cari llia parti la aestu proiect? Cari suntu artiștii și cercetătorii mintiţ tru realizaria “UncannyOrder”? Anca Spiridon:


“Aţelli trei artiști participanți tru “UncannyOrdir” sunt Floriama Cândea, Claudia Chiriță și Cătălin Crețu. Floriama Cândea easti un artistu cari cercetează ufilisearia și potențialele călliuri di expirimentari cu tipuri noi di medii, cum suntu țesuturi și culturi biologhiţi yii, ca un suport artistic, ama și tehniţ fotografice alternative, iar conceptele și procesele a llei di lucru s’ufilisescu di estetica imaginilor științifice, caduri macro modificate, scheme di clasificari vizuală și, dealihea, și a născăntoru hălăţ di cercetari științifică cari pot s’hibă convertite tru practiţ artistiţi, procese chimiţi, materiale biocompatibile și așa ma largu.


Claudia Chiriță easti lector și cercetător tru logică matematică și inteligența artificială la Facultatea di Matematică și Informatică di la Universitatea ditu București, ama di ţisprădzaţi añi lucreadză și ca ilustrator și grafician, iar temele pi cari u arisescu s’li zburască suntu securitatea și confidințialitatea, vigllearia digitală și colaboraria ad hoc, tră s’examineadză relația cu patrimoniul socialist ică tră si xanapirmitusească bana minutiş ditu antichitate. Iar


Cătălin Crețu ari ună diplo formari, easti inginer tru profilul electromecanic, ama și muzician, cu ună creație avută tru cari s’cedu lucrări di genuri super diferite, di la muzică di cameră, corală, opusuri simfonice, la muzică electronică, instalații, lucrări multimedia intearactive și easti, și cercetător științific la Centrul di Muzică electroacustică și Multimedia. Easti profesor al Universitatea Naționale di Muzică ditu București și nu dip tu soniu, director executiv al Festivalului di Arte Noi “InnerSound”.


Proiectul nsimneadză și cercetari și programari, iar parte ditu el, deadunu cu artiștilli pi cari lli-adusimu aminti ma ninti sunt și programatorul Cristian Balaș și cercetătorii Marian Zamfirescu și Ionuț Andrei Relu. Suntu deadunu cu noi tră aţea că teoria haosului ari multi aplicații cu cari publicul larg easti ma pţănu nviţatu. Ama aesti aplicații sedu la baza tehnologiilor cu cari intearacționăm totna, a interfețelor anamisa di oamiñi și computer ică mediul digital, și ase nă easti ma lişoru să spunemu a publicului turliili tru cari sincronicitatea poate s’hibă exprimată ufilisinda tehnologia.”


Cum nkisi inițiativa proiectului? Ti vreţ s’explorați prit aesti instalații interactive? PR-ul cultural Anca Spiridon apăndăseaşti:


“Inițiativa nkiseaşti di la teoria haosului. Aestă știință a sistemelor dinamiţi neliniari ţi easti akicăsită di noi, oamiñilli, di nai ma multi ori ca ună teorie deterministă ţi ari logica thimilliusită pi paradox și pi recursivitate. Haosul, cum spuneam și tu ahurhită, zugrăpseaşti și prinţipii complexe ditu lumea naturală și, acă easti zugrăpsită ca hiindda aleatoriu, haosul ari și străxeaşti reguli matematiţi extraordinar di stricte. Ași că noi interpretăm haosul ca hiinda multu pi aradă, multu organizat, iara pritu instalațiile realizate tru cadrul a proiectului vrem să spunemu și ti publiclu largu nu maş aestă structură, ama și s’vadă că pot interfeara cu aestă structură. Pi scurtu, aţeali ditu cadrul “UncannyOrdir” ș’pripun s’exploreadză născănti modeli matematiţi a sistemelor dinuamiţi cari sedu la thimellilu a aluştoru fenomene naturale, biologice și fizice, iara instalațiile artistiţi sunt interactive și bazate pi eali și va lu-ghideadză publiclu tru un set di intearacțiuni cu obiecte cari recreeadză situațiile di sincroniţitate. Că zburămu aoa ti muzică și di cum s’formeadză ea, că zburămu di ritmoluri cardiaţi, că zburămu di imagini generative, publicul va s’poată s’intearacționeadză cu instalațiile prezente tru expoziție și va s’poată s’li afecteadza aeasti structuri cari ordoneadză haoslu, arada cari lu structureadză.”



Tru bitisita a muabeytillei a noastre, Anca Spiridon cundille:


“Tru contextul a muabeţloru ditu soni și multu polarizante di om versus aftukină, minduescu că experiența a publiclui cari yine la “UncannyOrdir”, cu ţi vremu s’fugă elli după vizitarea aliştei expoziții, aluştor instalații intearactive, concluzia pi cari vrea s-u tragă easti că azbuirămu cama di cama di om, deadunu cu inteligența artificială, di aftukină și nu tru antiteză.”


Autoru: Ion Puican


Armânipsearea: Taşcu Lala























foto: Facebook - Martha Maria Mocanu
Carnet cultural Tuesday, 03 September 2024

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”

Toma Enache, regizorlu a filmului „Enescu, jupuit di viu” (Enescu, bilitu di yiu), fu tiñisitu, aoa ș-pțânu kiro cu „Premio Cultura” tu...

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”
Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Carnet cultural Friday, 24 November 2023

Expoziția di sculptură „Andezit 10”

Galeria Simeza din București prezintă tru mesulu brumar/ noiembriu expoziția di grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția avu un traseu prin mai...

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Carnet cultural Sunday, 02 July 2023

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București

Institutulu Cervantes di București are găzduită/ fu loculu iu si ţânu un evenimentu de importanță specială: cheremonia di omagiare în...

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Thursday, 22 June 2023

Pânâgh’irulu di Artă MoBU

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului...

Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Monday, 01 May 2023

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari

Tru misuhorea veaclle ali capitală, clădirea a Pălatillei Dacia-România, s’ţăni a 11-a ediție a consacratlui Pavilion di Artă “Art...

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Friday, 07 April 2023

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”

Producția originală Max Original Spy/Master” easti primlu serial românesc nominalizat la Festivalul Internațional di Film di la Berlin. Filmat...

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”
Carnet cultural Sunday, 05 February 2023

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Dupu 60 di ani di la thimilliuseari, membrilli a leghendarăllei trupă rock Phoenix s-adunară, tru premieră, tru filmul documentar Phoenix....

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix
Carnet cultural Sunday, 08 January 2023

Spectacolul di dansu contemporan “Interior/Exterior”

Sţena di dansu contemporan ditu capitală s-feaţi ma avută tu bitisita a anlui 2022 cu un nou spectacol: “Interior/Exterior” tru regia...

Spectacolul di dansu contemporan “Interior/Exterior”

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company