Premiul European tră Muzeulu Național a Literaturăllei Română
Muzeulu Național al Literaturăllei Română fu premiat anlu aestu cu Premiul European. Tru cadrul a ţeremoniillei on-line di acoramai a premiilor Academiillei Europeane a Muzeelor (European Museum Academy) fură tiñisiti cu premiul DASA Award dauă ditu nai ma importante și semnificative proiecte a Muzeului Național al Litearaturăllei Române tru șaptilli añi ditu soni: expoziția di bază di pi geadeia Nicolae Crețulescu și expoziția-a Casăllei Memorială “Anton Pann”. Motivația a juriului:
Corina Sabău, 19.12.2021, 12:34
Muzeulu Național al Literaturăllei Română fu premiat anlu aestu cu Premiul European. Tru cadrul a ţeremoniillei on-line di acoramai a premiilor Academiillei Europeane a Muzeelor (European Museum Academy) fură tiñisiti cu premiul DASA Award dauă ditu nai ma importante și semnificative proiecte a Muzeului Național al Litearaturăllei Române tru șaptilli añi ditu soni: expoziția di bază di pi geadeia Nicolae Crețulescu și expoziția-a Casăllei Memorială “Anton Pann”. Motivația a juriului:
“Expoziția permanentă impresioneadză pritu amenajarea/arădăpseareaa llei discretă, ama ghini ndreaptă, cari completeadză casa istorică ţi u apănghiseaşti. Tru programili a llei educaționale, Muzeulu Național a Literaturăllei Române spuni curayiu și unu purtaticu ţi nu ari compromis, ş’ţi lucreadză ca un vehicul tră problemili suţiali actuale. Tru ţentrul a lucurlui a lui easti literatura interactivă.”
Cadealihea, tru organizarea expozițiillei di bază a muzeului, curatorllii și muzeograflli avură tu scupo prota ş-prota intearacțiunea cu publiclu și ndreapsiră expoziția andicra di genurile litearare (parter – poezie; etaj – proză, eseistică, istorie și critică literară; mansardă – dramaturgie). Muzeulu ari un patrimoniu di 300.000 di manuscrisi ş-cama, obiecte di patrimoniu și cărță veclli, inclusiv născănti incunabuli ma veclli di 500 di ani. Ditu arada aluştoru s’arădăpsescu și manuscrise di Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti și Mihai Eminescu.
Muzeulu Național al Literaturăllei Române (MNLR) agiumsi tu añilli ditu soni ună prezență tut ma activă tru peisajul cultural bucurestean, organizânda unu baiuru di evenimente di ună mare diversitate, di la simpozioane academiţi până la maratoani di poezie și jazz. Ase, echipa MNLR andreapsi lecturi publiţi, conferințe, expoziții tematiţi, ateliere di creație, evenimente cu public țintă, ama și evenimente pricunoscute la nivel ințernațional ca Festivalu Internațional di Poezie București. Anlu aestu, Festivalu Internațional di Poezie București agiumsi la ediția a XI-a și adusi dituinea a publiclui lecturi publiţi di poezie aleapti di poeț români deadunu cu intervenții și nregistrări video cu lecturi a poețlor ditu Anglia, Argentina, Canada, Columbia, Ecuador, Franța, Germania, Grecia, Italia, Mexic, Peru, Republica Moldova, Spania și Statele Unite ale Americă. Editorlu și scriitorlu Ioan Cristescu, director a Muzeului Național a Literaturăllei Române ditu 2014, spuni că una ditu naeţli a lui fu alăxearea a muzeului tru unu locu yiu.
“Istoria literară nă anveaţă un lucru dimi că prezența a scriitorlui tru societate lipseaşti s’hibă ună di prota thesi. Scriitorlli suntu membri importanți a comunitatillei, ama, ti amărtie, elli numata suntu dukiţ ași di cătră societate. Și nu easti zborlu maş di scriitori și di receptarea a lor, că di artiști ngenearal, artiștii suntu adză cvasinicunuscuț acă opera a lor s’hărseaşti di pricunoaștire europeană, nica şi mondială. Ti amărtie, numata himu sinfirisiţ s’nă cunuștem valorile contemporane. Di aestă furñie căftămu s’dişcllidemu muzeulu ti tuti bărnurli și cătă tuti turliili di expresie artistică tru idheea ta s’ndridzemu unu loc, un mediu tru cari artiștilli să s’manifestă. Și faptul că aprăftăsimu s’adrămu un muzeu creativ ălli deadi a aliştei instituții și un plus di identitati muzeală. MNLR easti un muzeu tru cari poț s’adari ma multu andicra di s’mutreşţă exponate, easti un loc yiu. Noi nă pripusimu s’nă aflămu identitatea a noastă işiş pritu dişclidearea a muzeului cătă tută lumea și u feaţimu tră aţea că oamiñilli vrea ta s’aibă unu locu ca aestu, tru cari poati să’şi spună minduearea a loru. Easti un loc tru cari aflli daima ţiva nău, iu cathi unu călisitu poati ta ş’bagă tu practico harea și erudiția, hări cari, ti amărtie, nu para suntu tru societatea-a noastră. Vremu şi avemu nădia că aprăftăsimu s’avemu contributu pritu activitățli a noastre ti aprukearea-a oamiñiloru ţi ngrăpsescu, di lectură, vrem s’dămu curayiu ti ghivăseari, vremu s’avemu contributu ti educația a aţiloru cari yin la noi .”
Tră s’ţănemu ligătura cu publiclu și tu kirolu a pandemiillei, MNLR ndreapsi ună platformă video, Cultura nyie. Ioan Cristescu, directorlu a Muzeului Național al Literaturăllei Români:
“Ndreapsimu aestă platformă video, Cultura nyie, ună adăvdzeari a site-ului a muzeului și a activităților a noastri. Naetea-a noastră fu ta s’nă duţemu anarya anarya cătă ună zonă a online-ului ama și a televiziunillei. După cum poati s’hibă vidzută, nai cama multi debaturi ditu societeatea românească nu suntu debaturi axate pi problemi pi cari noi li lugurssimu importante ică pi probleme culturale. Lomu parti di nai multi ori, la debaturi politiţi, iara pi noi, la MNLR, nu nă intereseadză politiclu. Noi avemu sinferu ti debatlu di idhei, debaturli litearare și interdisţiplinare tră aţea că scriitorlu și literatura a lui suntu și rezultatlu ti aţea ţi s’faţi tru societatea contemporană, ti aţea ţi minduimu s’făţemu ligătura, s’aflămu conexiuni anamisa di literatură și alti disţiplini.”
Anton Pann: poet român cari bănă tru prima parti a secolui al-XIX-lea, compozitor di muzică relighioasă, folcloristu, litearatu și publiţistu
Autoru: Corina Sabău
Armânipsearea: Taşcu Lala
