Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Carnet cultural » Panayirulu internaţional Gaudeamus – carte di înviţătură

Panayirulu internaţional Gaudeamus – carte di înviţătură

Unâ ediţie a recordurilor. Aşi poate sǎ hibâ caracterizată ţea de-a 21-a ediţie a Panayiurului Internaţional Gaudeamus – Carte di înviţătură, organizată şi anulu aestua la Bucureşti di Radio România. Aproapea 120 m’il’e di vizitatori şi 750 di evenimente – lansări şi prezentări di carte, dezbateri, conferinţe, momente artistiţe — totul tru ţinţe dzâle. Priste 320 edituri româneşti şi xeane, tipografii, instituţii di înviţămintu şi institute culturale care au prezentatǎ cărţǎ trâ tute gusturile. Directorulu onorific a Panayirului Gaudeamus, Vladimir Epstein, aprecie manifestarea ca hiinda unǎ turlie di paradox, tru contextul in care nivelul a pâzaril’ei di carte din România easte, uidisit cu un raport recentu a asociaţiilor di editori, ţel ma-nghios di-tru ultimil’i 24 di an’i. Gaudeamus însimnǎ, tru opinia a lu Epstein, un succes di casă trâ unâ bună parte di expozanţâ.

Corina Sabău, 05.12.2014, 22:05

”Unâ muhabete recentă a editorilor din România semnala faptul că situaţia a pazaril’ei di carte din ţara a noastră easte ţea mai tristă di-tru ultimil’i 25 di an’i. Ama, avânda în videare că Panayirulu propune 750 di evenimente editoriale şi profesionale la aţistă ediţie, deduc că industria di carte easte una v’ie. Ea nu sia stinge, în ciudia a faptului că easte subfinanţată, că interesulu-a publicului, câteunǎoarǎ, easte focusat pi alte lucre. Şi am dor ninca să menţionedzu că, tru ahtǎri condiţii, Radio România reuşeaşte să organizeadzǎ un panayir di ahtare prestanţă şi dimensiune, şi-l’i provoacǎ pi expozanţâ, pi editori şi pi cititori la unâ mulţame di evenimente editoriale.”

Invitatulu di onoare tru 2014 fu Federaţia Rusă, care organizǎ priste 30 di evenimente tru incinta a panayirului şi tru alte spaţii din Bucureşti. Scriitori, critiţ literari, editori şi jurnalişti ruşi avurǎ lansări şi prezentări di carte, sesiuni di autografe şi dezbateri. Editura Casa Radio îşi duse ninte seria Biblioteca di poezie românească“, lansânda în cadrul a panayirului audiobookulu Mariana Marin, Scrisoare dişcl’isă sau Nu mi mata aştiptaţ la ore m’iţ”, Poeme spuse la Radio (1991-2002) & ilustrate di Tudor Jebeleanu. Mariana Marin, poetă reprezentativă a generaţil’ei ’80, părăsi di timpuriu schena a poeziil’ei, ama nu şi poliţa întân’i a literaturâl’ei românǎ. Daria Ghiu di la Editura Casa Radio.

”Easte ma multu di unâ carte, easte unâ carte cu audiobook, suntu înreghistrări pi care Mariana Marin li-are faptâ la radio întrǎ 1991 şi 2002, suntu 27 di poeme spuse la radio. Aestu audiobook include şi un interviu cu Mariana Marin, şi el, un poem care-i a lu Virgil Mazilescu recitat di Mariana Marin. Spuneam că aţist volum easte mai multu di unâ carte di aradǎ. Easte şi unâ carte di artă di aform’ia că easte ilustrată di graficianulu Tudor Jebeleanu. Ma că Mariana Marin fu unâ poetă reprezentativă a an’ilor 80, Tudor Jebeleanu easte artistul vizual” a generaţil’ei optdzǎţistǎ. Cartea conţâne şi un zbor ninte scris di criticulu Nicolae Manolescu şi mărturii, texte scrise di către colegil’i di generaţie, priatin’l’i a li Mariana Marin.”

Editura Cartea Românească lansǎ un nǎu proiectu editorial dedicat a unuia dia ţel’i mai importanţâl’i scriitori român’i contemporan’i. Easte zborulu dispre Seria di autor Gheorghe Crăciun, care debutǎ cu dauă titluri, lansate în cadrul a Panayirului Internaţional Gaudeamus – Carte di învăţătură, Acte originale/ Copii legalizate (variaţiun’i pi unâ temă în contralum’ină)” şi Mecanica fluidului”. Copertile-a ţilor dauă volume care dişcl’id seria di autor Gheorghe Crăciun suntu ilustrate cu desenile orighinale a autorului. Seria di autor dedicată a scriitorului Gheorghe Crăciun apăru sum îngrijirea a criticului literar Carmen Muşat şi a li hil’e a autorului, Oana Crăciun. Carmen Muşat dzâse:

”Acte orighinale/Copii legalizate” easte volumulu cu care a debutǎ Gheorghe Crăciun tru 1982 şi care nu mata fu reeditatǎ di atumţea. Au tricutǎ mai ghine di treidzǎţ di an’i di la anulu a li apariţie, iara generaţiile nale di cititori prinde să aibă acces la cărţâle a lu Gheorghe Crăciun. Publicaiu unâoarâ cu aţist volum şi Mecanica fluidului”, di aform’ia cǎ aţistua lipsea s-hibâ, de faptu, volumulu di debut a scriitorului, în cronologhia autentică a lu Gheorghe Crăciun aestua vrea s-eara primul, ţi cara cǎ publicat ahât di târdziu. Autorulu si prezintă pi el işişi şi pot s-dzâc cǎ volumulu easte unâ artă poetică implicită, în care nu există graniţe întrǎ paramith, eseu şi jurnal. Autorulu si înfăţişeadză, si spune ca faţâ în tute aeste ipostaze, iara scrisulu a lui mixeadză aeste formule, la care si adavgă ninca dauă dimensiun’i esenţiale trâ Gheorghe Crăciun, fotografia şi desenul.

Aţea ma vruta şi ma câftata carte a panayirului, stabilită pri-tru votulu a publicului, fu volumulu “Pas cu pas” (Jgl’oatǎ cu jgl’oatǎ), simnat di Klaus Iohannis, preşedintile aleptu a Româniil’ei, care si vindu tru cama di 8 m’il’e di exemplare. Premiul trâ traduţire Antoaneta Ralian”, fu dat a lu Virgil Stanciu trâ traduţirea din limba engleză a romanului Multuvruta di Tony Morrison şi a Letiţil’ei Ilea trâ traduţirea în limba franceză a volumului di versuri Zmelci aborigen’i di Ioan Pintea. Traducătoarea Antoaneta Ralian lo, la 90 di an’i, premiul di Excelenţă cu aform’ia a li traduţire a ţil’ei de-a 120-a carte di-tru cariera a lui: “Portretulu a lu Dorian Gray”, di Oscar Wilde. Antoaneta Ralian dzâse:

Escu emoţionată şi escu hârâsitǎ di aestu premiu şi consider că easte unâ trâ mirache încurunare a carierâl’ei a mea di 60 di an’i di traduţire. Duchiţ ţi va s-dzâcâ 60 di an’i? Înseamnă tută tinereaţa a mea, pi care u am dedicatǎ a traduţiril’ei, care fu ama şi pasiunea a mea. Easte unâ trâ mirache încurunare a luştor 60 di an’i, ama aesta nu înseamnă punctu, cǎ, tra să imit pi vârâ care easte foarte simpatic, va să dzâc “punctu şi di la cap”. Al doilea premiu di Excelenţă fu dat a Editurâl’ei Trei, trâ succesulu a construiril’ei un program editorial în varliga a psihologhiil’ei şi a psihanalizâl’ei, extinsu apoia, pri-tru alte titluri, cătrǎ literatură şi cătrǎ alte domenii cu vocaţie generalistă. Proiectul Cărţâle si toarnâ acasă” si hârâsi di un real succes şi anulu aestu. Fondul di carte constituit pri-tru donaţii a vizitatorilor şi a expozanţâlor tricu di 2.500 di volume, care va sâ agiungǎ în biblioteci publiţe di-tru Republica Moldova.