Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Carnet cultural » Noutăţ la Editura Casa Radio

Noutăţ la Editura Casa Radio

Pi nângă nalile apariţii tru colecţiile a l’ei consacrate di audiobook, carte ilustrată şi CD, la ţea de-a XXI-a ediţie a Panairului internaţional di carte Gaudeamus, desfăşurată tru mesulu brumar, Editura Casa Radio nǎ feaţe martoril’i a unui evenimentu editorial unic tru literatura română: Tandem” di Tudor Banuş şi Şerban Foarţă. Easte unǎ apariţie care arăstoarnă unǎ cutumă a istoril’ei a literaturâl’ei universalǎ, ţea a mǎrilor cărţǎ ilustrate di mǎri artişti, di aform’ia că nǎutatea absolută easte ilustrarea poetică a creaţiilor a unui artistu vizual. Tandem”-ulu si născu tru pǎgin’ile a revistâl’ei Observator cultural, săptămânal, sum ocl’il’i a cititorilor. Tandem. 50 di poeme di Şerban Foarţă după desene di Tudor Banuş înreghistrate cu zboarâl’e cum li spune a autorului & gravate pi dublu CD” nâ oferă nu maşi un excepţional spectacol vizual a poemilor care da banǎ a desenilor, cǎ şi unulu audio. Scriitorulu Mircea Cărtărescu fu prezentu şi zburâ la lansarea a audiobook-ului “Tandem. 50 di poeme di Şerban Foarţă după desene di Tudor Banuş”.

Corina Cristea, 16.01.2015, 22:23

”Cred că Tudor Banuş depăşeaşte, pri-tru tut ţi are faptǎ, sfera românească, el easte un artistu di talie europeană, easte un artistu care feaţe ilustraţie trâ aţeale mai importantile reviste di-tru SUA şi din Franţa. Easte un artist multu apreciat, un artistu care împliteaşte unâ o striveacl’e cunoaştire a tehniţilor di pictură, gravură şi desen cu unâ modernitate evidentă, unǎ modernitate care v’ine di cǎtrǎ suprarealismu, di-tru experienţile a lu Giorgio de Chirico şi di-tru alte zone avangardiste, neoavangardiste, el arămânânda ama esenţial un clasic, aşi cum arămase şi Chirico în ciudia a mǎrilor a lui premoniţie ligatǎ di arta a v’initorului. Mi hǎrǎseaşte foarte multu că Tudor Banuş aflâ chiro tra să ilustreadzǎ şi cărţǎ româneşti şi cred că-l’i si uidiseaşte multu ghine aţistă colaborare cu Şerban Foarţă. Di aform’ia că suntu doi autori ţi multu şi-u aduc, făcânda parte di-tru aţeauǎşi familie di artişti, care aparţân –probabil- a ţilui mai interesantulu curentu di-tru istoria a minduiril’ei şi artâl’ei europeane, şi anume manierismul. Manierismul tru ţel mai bunulu sensu a zborului, mi refer la perioada di striluţire a culturâl’ei europeanǎ, manierismul european întrǎ 1520 şi 1640 acǎţǎ nume ca Shakespeare şi Gongora.”

Editura Casa Radio şi-u duse ninte seria Biblioteca di poezie românească“, lansânda în cadrul a panairului audiobookulu Mariana Marin, Scrisoare dişcl’isă sau Nu mi mai aştiptaţ la ore m’iţ”, Poeme spuse la Radio (1991-2002) & ilustrate di Tudor Jebeleanu. Mariana Marin, poetă reprezentativă a generaţil’ei ’80, părăsi di timpuriu schena a poeziil’ei, ama nu şi puliţa întân’i a literaturâl’ei românǎ. Volumulu lansat di editura Casa Radio conţâne, pi nângă poezia a Marianǎl’ei Marin, şi mărturii şi amintiri simnate di Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru şi Ion Bogdan Lefter. Criticulu literar Nicolae Manolescu simnează zborulu-nǎinte a liştei nauǎi apariţie. Daria Ghiu di la Editura Casa Radio.

”Easte ma multu di unǎ carte, easte unǎ carte cu audiobook, suntu înreghistrări pi care Mariana Marin li realizǎ la radio întrǎ 1991 şi 2002, suntu 27 di poeme spuse la radio. Aţist audiobook include şi un interviu cu Mariana Marin, tutunâoarǎ, un poem care-l’i aparţâne a lu Virgil Mazilescu recitat di Mariana Marin. Spuneam că aţist volum easte mai multu dicât unâ carte di aradǎ. Easte şi unǎ carte di artă di aform’ia că easte ilustrată di graficianulu Tudor Jebeleanu. Ma că Mariana Marin si fu unǎ poetă reprezentativă a an’ilor 80, Tudor Jebeleanu easte artistul vizual” a generaţil’ei optzecistǎ. Cartea conţâne şi un zbor nǎinte scris di criticulu Nicolae Manolescu şi mărturii, texte scrise di către colegil’i di generaţie, priatin’il’i a Marianâl’ei Marin.”

Scriitorulu Florin Iaru dispre poeta Mariana Marin.

”Mariana Marin –Madi, cum îl’i dzâţea soţl’i – eara un om hârâcop, eara un om a cure l’i-avea hare s-bâneadzǎ, îl’i plăcea bana. Avea sivdaie, avea ahte, eara pasională, avea şi umor, un umor niscântiori arud. Va vâ spun dispre Madi, ţea dinǎinte di s-hibǎ poetă. Sigur că tuţ, nǎinte di s-hibǎ poeţ, înv’isǎm să him poeţ sau nǎ tricu prin cap că într-unǎ dzuâ va sǎ agiundzim să scriim şi că vârâ va nâ citeascǎ. Şi îm’i aduc aminte cum stăteam în garsoniera a Marianâl’ei di la etajulu şapte, unǎ garsonieră confort doi, şi beam v’in aroş, v’in faptu di părinţâl’i a li Madi, şi discutam, evidentu, dispre poezie. Şi aesta vream, aesta nâ întribam, cum să faţim ca suflitulu să agiungă la cititor. Madi fu aţel mai radicalul poet di-tru generaţia a noastră, aţel ma politiculu, nu cunoscu niţe un altu poet din România mai implicat politic dicât Mariana Marin.”

Aţel’i 120 an’i di la naştirea a scriitorului Camil Petrescu furǎ celebraţ la Editura Casa Radio pri-tru editarea a CD-box-ului Teatru. 6 CD-uri, 3 piese di teatru radiofonic di-tru Fonoteca de Aur: Mitică Popescu”, Jocul ielelor”, Suflete tari”, tru interpretarea a unor mǎri artişti ca Radu Beligan, Clody Berthola, Ştefan Ciubotăraşu, Octavian Cotescu, Ion Manolescu şi prezentate de teatrologulu Florica Ichim. Tru Colecţiile Radio-Prichindel” şi Noapte bună, copii!” paramitile trâ cilimean’i continuă să si scrie în romane grafiţe şi audio: Neghiniţă” di Barbu Ştefănescu Delavrancea, Harap-Alb” di Ion Creangă — sau tru cărţâ ilustrate+CD: Nică fără frică” di Nina Cassian. Actriţa Alexandrina Halic da boaţe a personajilor a lu Gellu Naum, Apolodor, leulu Amedeu şi cangurulu Ilie, tru A daua carte cu Apolodor”, audiobook cu ilustraţii di Alexandru Ciubotariu. Un altu spectacol audio şi vizual, pi tonalităţ diferite, îl oferă poezia a lu Ion Barbu, tru interpretarea a lu Victor Rebengiuc, Emil Botta, A.E. Baconsky şi Romulus Vulpescu.