NeoNlitic 3.0

Toamna al 2021 adusi a treia ediție a proiectului cultural, documentar-istoric și expozițional cu partiţipare internațională a născăntoru artiști contemporani NeoNlitic 3.0,.cari ș-pripune s’aproaki culturli preistoriţi comune dit trei văsilii (România, Sărbia și Gărţia). Sidzumu di zboru cu unu dit inițiatorllii a proiectului, artistulu Andrei Cornea “Ună ediţie NeoNlitic cari ș-pripusi s’ducă ma largu explorarea a culturilor neolitiţi di pi teritoriile ali Românie și a statiloru viţini, aestă arada Sărbia și Gărţia. Cara tru primili dauă ediții neasimu pi toarăli a culturilor Hamangia și Cucuteni, dit România, anlu aestu nă documentămu și nă inspirămu dit culturile Starčevo-Körös-Criș și Vinca, existente tru România și Sărbia, iara tru Gărţia neasimu şi ma largu, analizânda cultura Sesklo, ca precursoarea culturălleii Starčevo-Körös-Criș. Cu alte zboară, nă pripusimu cata idyiulu lucru, s’aduţemu dinintea-a publiclui unu şingiru di lucrări di artă ţi avură idyiulu izvuru di inspirație, ama realizate di artiști ţi băneadză tru medii diferite.”

Ion Puican, 29.11.2021, 12:08

Doilu inițiator a proiectului, artistul Daniel Loagăr, nă exighisi cama pi largu ţi reprezintă NeoNlitic și cari easti conceptul aluştui “NeoNlitic easti un proiectu ţi aduţi rezolvări diferite ti idyili provocari – istoria comună. Ari ligătură cu ahurhita a uminitatillei, ași cum u știm, cu apariția a omlui modernu, ama și cu ahurhita-a artăllei tru lumi. NeoNlitic easti di ună parti un proiectu nostalgic, tră aţea că exploreadză ficiuramea uminitatillei, ahuhriturli a noastri, și di altă parte un proiect cari va ta s’limbidzască și s’facă cunoscută aestă perioadă puțin cunuscută. Nu vrum s’imităm motivili estetiţi dit aţea perioadă, căţe inovămu ufilisinda materiale și tehniţ moderni, di feaţimu comparații, ama și apunță pisti kiro anamisa di trecut și prezent, anamisa di tricut și yinitor. Fu și ună provocari lansată artiștilor dit proiect, aţea tra s’aproaki și să-și transpună și transmită orighinili ufilisinda tehniţ și turlii işiş di lucru.”

Andrei Cornea adăvgă, anda zbură ti alidzearea a artiștilor dit aestă ediție “Aprukemu multi apandisi dupu ţi silighimu open-call-ului, și fu multu zori ti selcţie, tră atea că eara mulță artiști buni. Ama pănu tru soni pareia di anlu aestu ari 24 di artiști contemporani dit ateali trei văsilii participante.”

Daniel Loagăr nă feaţi un tur audio a unei selecții di lucrări dit proiect “Anlu aestu tru cadrul NeoNlitic 3.0 avum parti di ună ofertă artistică multu eclectică. Avumu animații video adrati di Daniel Florea dit România și Georgia Orfanidou dit Gărţia. Un şcurtu metraj a unlui artist sârb; un performance a unei artistă sârbe, cari performă la dauă dit expozițiile dit proiect. Tutunăoară, avumu sculpturi cearamice, artiști dit Grecia Serbia și România; multi instalații artistice luñinoase, litografii, mix-media fosforescente, basoreliefuri fluorescente, picturi și alti ahtări. Anamisa di nai cama impresionante lucrări fură “NeoNlitic Tomb” al Alexandru Răduță, un basorelief luñinos; ună video-animație al Florea Alexandru Daniel, lucrarea număsită “The Anatomy of Existence”; nă instalație luñinoasă manifest a artistului grec Yannis Dedaskalou; “Hommo Geometricus” a artistului Valentin Soare, ună instalație sculptură fluorescente; lucrarea a artistului Vlad Basarab, ună sculptură cearamică număsită “Amak Metal”; un vidio număsit “NeoNlitic Ladies” al Amako Trajanovic; un mix media număsit “Geological Section” al Ion Alexandru. Tutunăoară avum și instalații intearactive. Alex Manea ș-si dusi cu mintea cum să spuni un instrument muzical dit Epoca a Keatrăllei nia şi lu adră. Lucrarea a lui avu numa “Litofon” și publiclu putu tra s’interacționeadza cu aestă instalație.”

Ma largu, Daniel Loagăr nă mărturisi ndauă lucri dit proceslu a documentarillei tră proiectul NeoNlitic 3.0 “Documentarea tră ediția di anlu aestu a proiectului NeoNlitic 3.0 avu ună parte di istorie și arheologhie, respectiv viziti la situri arheologhiţi și muzee, cât și ună documentare artistică, respectiv andamusi cu artiști locali, vizite la galerii di artă și muzee. Tru România nkisimu pi toarăli a culturăllei Vinca și Starčevo-Criș tru zona Alba Iulia, iu vizitămu situri arheologhiţi, și nai ma importantu vizitămu sitlu arheologhic di la Tărtăria, multucunuscut ş-cu anami di itia a tăblițiloru inscripționate aflati aclo, cari s’pari că’hibă ună turlie di proto-scriere. Cama deapoa, tricumu tru Sărbie, tutu pi toarăli a culturăllei Vinca și Starčevo-Criș. Sidzumu ună dzuuă Novi Sad, iu vizitămu galerii di artă locală și muzeu di artă contemporană. Neasimu ti 5 dzăle Belgrad, iu vizitămu Muzeulu di Arheologie, Muzeul Zepter, Galeria X-vitamin, iu nă adunămu cu unu dit artiștilli confirmaț tru proiectul di anlu aestu, Milorad Stajcic. Tru bitisită, vizit4mu situl arheologic și Muzeul Vinca, un sit fabulos, nica activ, aflat pi mealu a Dunăllei, iu eara aflati protili toară culturăllei Vinca. Anda nă turnămu tru România avumu ucazia s’experimentăm un sit fabulos, aflat pe mealu a Dunăllei, număsitu Lepesnski Vir, iu eara aflată prima aședzare umană dit Europa, dit perioada a Mezoliticlui amănatu și protili sculpturi monumentale dit Europa.”

Tru bitisita-a muabetillei, Andrei Cornea nă zbură ti izvurili di inspirație, expoziția itinearantă a proiectului, ama și ti ună prefigurare a yinitorlui expozițional NeoNlitic “Izvurili di inspirație dealihea eara idolii neolitiţ, figurinele ritualice, estetica ali cearamicii dit aţea perioadă. Și nai cama multu prima turlie di scrieari pritu tăblițele aflati la Tărtăria (nolgica ali Românie), ritualurile di angrupari. Majoritatea artiștilor ș-aflară inspirația tru eastetică obiectelor di cultu, ama și tru adeţli a oamiñiloru di atumţea. Proiectul s-concretiză tru ună expoziție itinerantă, pi cari u dusimu prima oară tru Serbia la Muzeul Național dit Zrenjanin. Deapoa vini tu arada România, iu expusimu la Galeria Subterană dit Timișoara (vest), iara atea dit soni expoziție fu tru Gărţie tru Sărună la Galeria Bensousan Han, tru ună hani di ma ninti ditu ahurhita a secolui tricut. Tu ţi mutreaşti proiectul, him utu muabeti s’duţeamu ma largu expunearea aluştui, ama toradioară nu vremu s’făţemu publică niţi ună informație. Va s’hibă ună surpriză, tut ţi pot să spunu că minduimu ună selecție a lucrărilor dit tuti ateali trei ediții, cari nai ma probabil va s’hibă expusă Brașov (centrul României), tru yinitorlu aptukeatu.”

Autoru: Ion Puican

Armânipsearea: Taşcu Lala