Minorităţ etniţe în cultura vizuală – focus România

În perioada 20 agustu — 4 sâmedru, Asociaţia PostModernism Museum expuse la Bruxelles proiectul di cercetare “Minorităţ etniţe în cultura vizuală — focus România”. Iniţiativa v’ine în contextul a existenţâlei a 18 minorităţ cu reprezentare parlamentară, în prezentu, în România şi a discuţiilor europeane ligate di integrarea dalgâlei di imigranţâ. Proiectul evocă 100 di ani di la formarea Româniilei mare — ţi va hiba sărbătoriţ la 1 Decembrie 2018 -, şi să bagă în discuţie conceptile di identitate etnică, diversitate culturală şi naţionalitate.

Andrei Popov, 17.10.2016, 18:54

În perioada 20 agustu — 4 sâmedru, Asociaţia PostModernism Museum expuse la Bruxelles proiectul di cercetare “Minorităţ etniţe în cultura vizuală — focus România”. Iniţiativa v’ine în contextul a existenţâlei a 18 minorităţ cu reprezentare parlamentară, în prezentu, în România şi a discuţiilor europeane ligate di integrarea dalgâlei di imigranţâ. Proiectul evocă 100 di ani di la formarea Româniilei mare — ţi va hiba sărbătoriţ la 1 Decembrie 2018 -, şi să bagă în discuţie conceptile di identitate etnică, diversitate culturală şi naţionalitate.

Cosmin Năsui, curatorulu a proiectului dzâţe:

“Interesulu a nostru, ca cercetători, nu fu să identificăm nale etichete care să si da, că fu s-aflămi factorulu multicultural şi contribuţia extrem di importantă la ună naţiune tiniră. Interesulu fu sa citim ţi turlie aţeastă contribuţie fu decisivă tru momentile extrem di importante a crearilei a li identitate românească. Un altu factor di interes a nostru fu să videm ţi minorităţ au parcursă teritoriul a Româniilei tru ultima sută di ani şi care di eale sunt minorităţ transnaţionale”, adică aparţân a li Europă, nu nâ aparţân neapărat a nauă. Di exemplu, ţigan’il’i şi evreil’i… Fu interesantu să videm şi minorităţâle di viţinată, minorităţ care sunt create în raporturile a listei contracţie sau dilatări a teritoriului românescu, care faptă ca, la un moment dat, teritorii din România să înglobeadză populaţii viţine sau populaţiile viţine să arămână cu comunităţ importante în teritoriul a ţarâlei a noastră. Aoaţe nâ referim şi la maghiari, şi la ghirmanil’i din Dobrogea, şi la saşil’i din Banat, comunităţ multu interesante, cu un aport multu interesant tru ţi mutreaşte cultura vizuală”.

Expoziţia rezultată după aestă cercetare şi organizată la Bruxelles easte structurată pi reprezentările în cultura vizuală românească a minorităţâlor “vecl’i”, istoriţe, pricum evrei, greţ, lipovean’i, maghiari, turţ, tătari, romi şi a minorităţâlor “nalei”, di după Revoluţia di-tru 1989 — chinezi, englezi, francezi, indieni, libanezi.

Cosmin Năsui dzâţe:

“Are, tru isa misură, lucrări originale di pictură, grafică, sculptură şi fotografie, ama, tru tut aţeluşi chiro, expoziţia easte construită pi ună serie di infografiţe. Adică, vrum să g`găm tru un loc toată cercetarea într-un mod vizual, adică să transferăm tru aţeale 14 infografiţe catheună subtemă — exotismu, discriminare, autonomie, exil, colonizare. Easte zborulu di imaghine, textu, suprapuse tra să hibă cât mai lişor di parcurs şi trâ achicâsire ună problemă urmărită pi parcursul a 100 di ani”.

Minorităţile “vecl’i”, istoriţe fură dip interesantu reprezentate în pictura românească, di cătră artişti pricum Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, ama eale apar reprezentate şi în fotografii şi tru cărţâle poştale care circula în epocă. Când v’ine zborulu dispre minorităţâle nale, di după 1990, situaţia easte diferită. Cosmin Năsui dzâţe:

“Aţiste minorităţ sunt reflectate ma multu în cultura vizuală, în zona chinematografică. Easte baighi interesantu di urmărit naua dalgă a chinematografiilei românească, cu diferite teme vinite di-tru zona minorităţâlor etniţe. Pi minoritatea chineză exiistă filmul “Anulu a dragonului” (film documentar, reghia Adina Popescu şi Iulian Manuel Ghervas), pi minoritatea saşilor exiistă ma multe filme fapte di Radu Gabrea — “Mănuşi aroşii”, “Cucotulu decapitat”, exiistă filme, unile di ficţiune, altile documentare sau docu-fiction, cum easte ţel a lu Alexander Nanau, “Toto şi surorile a lui”, care reflectă problema a unei minoritate veacl’e în Bucureşti, aţea a unei familie di romi. Fu şi ună serie di expoziţii organizate în Bucureşti, care zburâră dispre discriminare. Iara-şi, ună serie interesantă di monumente care au fură anâlţate după momentul a recunoaşterilei a Holocaustului. Si aaflă la Cluj, la Bucureşti. Primile semnale vizuale care au marcată imnatulu di recunoaştire a Holocaustului pi teritoriulu a Româniilei fură tăbliţele bâgate în gările di cale ferată în care si-au constituită aţeale trenuri a moartilei”.

Proiectul “Minorităţ etniţe în cultura vizuală — focus România” are şi ună componentă di cercetare continuă. Comentariile şi mărturiile a vizitatorilor va hibă integrate tru expunerile v’initoare şi în catalogulu a expoziţilei. Di la Bruxelles, expoziţia are vinită la Bucureşti, iu poate să hiba vizitată în perioada 9 sâmedru — 3 brumar la Muzeulu a Municipiului Bucureşti, Vila Minovici. Di aoa va fugă la Braşov, Cluj şi Craiova, urmânda ca anulu v’initor să agiungă în ţările Benelux. (Şt.B)

Autor: Andrei Popov/ Luana Pleşea

Armânipsi: Hristu Steriu