Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hipodrom, un roman autobiografic simnatu Nora Iuga

După publicarea a romanlui Hipodrom (editura Polirom, 2020), scriitoarea Nora Iuga spuni că s’arihătipseaşti scriinda poezie. Nora Iuga, ună ditu nai ma apreciati scriitoari contemporani, s-amintă tru 4 di yinaru 1931. Easti poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunillei Scriitorilor ditu România și a PEN Club. Tipusi cama di 20 volume di stihuri și di proză, ntră cari Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Opinii dispre dureare (1980), Inima ca un pumnu di boxeur (1982, 2000), Piața cerului (1986), Dactilografa di noapte (1996, 2010), Spitalul manechinelor (1998, 2010), Autobuzul cu cocoșați (2001, 2010), Petrecere la Montrouge (2012), Cîinele ud e o saltie (2013), ascultă cum plăngu parantezele (2016), Săpunul lui Leopold Bloom (1993), Sexagenara și tânărul (2000), Harald și luna verdi (2014). Volumele a llei di proză și poezie fură traduse tru ma multe limbi. Tru anlu 2007 lo Premiul “Friedrich-Gundolf”, ahărdzitu di Diutsche Akademie für Sprache und Dichtung, și tru 2015, la recomandarea prezidentului ali Germanie, Joachim Gauck, fu tiñisită cu ordinul “Crucea di merit” tru grad di cavaler. Tru anlu 2017, prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, u tiñisi cu Ordinul Național “Tră Merit” tru grad di Comandor.

Hipodrom, un roman autobiografic simnatu Nora Iuga
Hipodrom, un roman autobiografic simnatu Nora Iuga

, 06.02.2022, 19:18


U călisimu Nora Iuga la RRI tră s’nă zburască ti atelu ditu soni roman a llei, Hipodrom, un roman cu vărtoasi accente biografice, ahărdzitu ti căsăbălu iu s’ndreapsi: Sibiul. Aoa s’andămusi cu căluyărealili di la Mănăstirlu a Ursulinilor, aoa ălu vidzu Jovis, calu alb ditu vitrina al Schuster, cari lli-armasi ti aduţeari aminti, aoa pridă limba germană tru kirolu a regimlui comunistu, di agiumsi prefearata elevilor.


Nora Iuga: “Proiectul aliştei carti easti multu veclliu. S’aibă vără 15 di ani di când minduescu că escu borgi aluştui căsăbă. Ama nu easti zborlu ti ună borgi tu noima di obligație, di p4lteari unu împărmut. Insist tu parcursul a cartillei ti aestă număseari, Hermannstadt, tră atea că mini di aestu căsăbă escu ligată, di Hermannstadt, ma pțăn di Sibiul actual. Tră atea că aclo dukiiu ti prota oară arisearea tu ilikia di dzaţi añi, fără s’dukescu ţi nsimneadză aestă ndziminari di sentimente, nu puteam s’dukescu atea senzație ditu ună seară di iarnă, când alăgamu pi geadeia prinţipală cătă Împăratul Romanilor, nai ma importantu hotel săsescu ditu Sibiu. Aclo concerta afendi a meu, cari eara avyoulist și șef di orchestră, iara io mi ayuñiuseamu să-lli duc sacâzlu cu cari aundzea hirili di peru a arcușului. Căsăbălu aestu ñi deadi furñia ti andamasi cu oamini cari alăsară tor utu mira a mea. Ti amărtie, mulţă ditu arada aluştoru dusiră la Aţelu di Analtu. Numata sunt căluyărealili di la Mănăstirlu a Ursulinelor, ti cari amu borgi giumitati ditu hiinţa a mea. Când aduc zborlu, tru cărțăle a meale, di Nora A și Nora B nu u spunu ta nalliurea, escu adrată ditu dauă giumităţ antagoniţi, ama nu easti un lucru nafoara di arada. Escu căndăsită că tru cathi om ari dauă personaje antagoniţi și aproapea incompatibile, cari s’văryesu tutu kirolu. A deapoa cara Nora A easti zurlia nibună, Nora B easti mintimena cari îlli faţi tut kirolu morală a Norăllei A.”



Zburămu cu Nora Iuga și ti turlia tru cari construi romanlu Hipodrom, cari llia pi napandica unu bănaticu sumu trei dictaturi, ateali apufusiti di Carol II-lu și Ion Antonescu, deapoa dictatura comunistă.



Nora Iuga: “Ari dauă categorii distincte di scriitori, născănţă cari construiesc și alțălli cari s’alasă conduși di aţel dicteu interior, iara io fac parte, dealihea, ditu a daua categorie. Dicteulu aestu interior poati s’hibă comparat cu aduţerli aminti, tră aţea că noi nu putem s’controlămu aduţerli aminti cari yin pisti noi. Iara născănti di aestea aduţeri aminti au ună ahtari concretețe că aproapea nă aspari, di itia aduterloru aminti putem năpoi s’bănămu născănti evenimete aproapea ași cum eara. A ñeia ni si pari că aduţerli aminti pot s’hibă comparati vără turlie cu yisili, cari pot s’acaţă tăpărli a născăntoru lucre ţi li tricumu tu bană multu kiro ninti, ama tu ună formă niheamă alăxită. Ama noi putem s’aflămu ateali evenimente triecute cu multu kiro ma ninti, știm că unăoară și vărăoară di multu kiro canda bănămu aesta. Tu auşaticu, când ești maş tini golu, harauua nai cama mari easti s-ță vedz ateali di năuntrulu a tău, ama aesta nu nsimneadză s-ti raportedz orlea zorlea la tricutlu a tău biografic. Ași cumu iasi tu videală şi ditu carte, bănaiu sumu trei dictaturi și pot să spunu că u voi multu perioada monarhiillei ţi u bănaiu tu ficoiiureată și cari ñi-armasi vărtosu tu minti, nu pot s’minduescu altă perioadă ma muşeată. Daima bănaiu sumu semnulua niscăntoru contradicții, ama, cilimeanu hiinda, nu dukeamu că easti ună nidriptate s’aladz cu cicioarli goale ași cum îlli videam huzmikearlli ambulanță cu vindearea. Cidie, și tora anda minduescu ti atelu kiro, ăni si pari că vedu unu film mplinu di poezie. Voi să spun că eu nu pot s’giudicu multu sertu lumea, pistipsescu căţe cathi unu di noi are arădăţini multu ahăndoasi tru ficiurami, a deapoa aesti arădăţiñi nu pot s’hibă arupti di vărnu. Lucri ţi out s’hibă amendabile adză eara tră mine unu izvuru di harauă”.


Autoru: Corina Sabău


Armânipsearia: Taşcu Lala


















foto: Facebook - Martha Maria Mocanu
Carnet cultural Tuesday, 03 September 2024

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”

Toma Enache, regizorlu a filmului „Enescu, jupuit di viu” (Enescu, bilitu di yiu), fu tiñisitu, aoa ș-pțânu kiro cu „Premio Cultura” tu...

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”
Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Carnet cultural Friday, 24 November 2023

Expoziția di sculptură „Andezit 10”

Galeria Simeza din București prezintă tru mesulu brumar/ noiembriu expoziția di grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția avu un traseu prin mai...

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Carnet cultural Sunday, 02 July 2023

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București

Institutulu Cervantes di București are găzduită/ fu loculu iu si ţânu un evenimentu de importanță specială: cheremonia di omagiare în...

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Thursday, 22 June 2023

Pânâgh’irulu di Artă MoBU

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului...

Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Monday, 01 May 2023

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari

Tru misuhorea veaclle ali capitală, clădirea a Pălatillei Dacia-România, s’ţăni a 11-a ediție a consacratlui Pavilion di Artă “Art...

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Friday, 07 April 2023

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”

Producția originală Max Original Spy/Master” easti primlu serial românesc nominalizat la Festivalul Internațional di Film di la Berlin. Filmat...

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”
Carnet cultural Sunday, 26 March 2023

Proiectul “UncannyOrder”

“UncannyOrder”, nai ma nău proiect di cercetari și di producție artistică dizvărtitu di Asociația “Qolony”, ari ca...

Proiectul “UncannyOrder”
Carnet cultural Sunday, 05 February 2023

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Dupu 60 di ani di la thimilliuseari, membrilli a leghendarăllei trupă rock Phoenix s-adunară, tru premieră, tru filmul documentar Phoenix....

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company