Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Carnet cultural » Fisea – omulu – universulu

Fisea – omulu – universulu

Ma că si agiundziţ în Bucureşti până la data di 21 cirişar, va s-puteţ sâ treaţiţ în program şi unâ adunare mplină di culoare, lum’ină, energhie bună cu natura, omulu şi universulu şi ligăturile dintră eale, la Muzeulu Naţional Cotroceni. Tru Spaţiile Cantacuzine sunt apânghisite, chiro di doi meşi, 100 di lucrări, niscânte di eale monumentale, realizate di pictorulu Emil Ciocoiu. Expoziţia are numa tamam Natura — omulu – universul”, di aform’ia că ilustreadză aţeale treile mări teme a li creaţie a artistului. Sau, după cum spune criticulu di artă Marius Tiţa, reflectă măreţil’ia a Omului, perfecţiunea a Naturâl’ei şi splendoarea a Universului”, ama şi dialogulu natural dintră ele.

Luana Pleşea, 30.04.2016, 22:16

Emil Ciocoiu si născu în România şi, tru 1974, are absolvită Academia di Artă Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. Di-tru 1980, bneadzâ şi lucreadză tru Ghirmănie, la Aachen. Amar ligătura lui cu România easte una puternică, faptu remarcat şi di primarulu a câsâbălui Aachen, Marcel Philipp: tru suflet li are ninca rădăţinile româneşti, care îl’i poartă jgl’ioatile nâpoi catra la hoară. Arta lui emană optimismu şi ună profunzime străluţitoare”. Altă turlie, la invitaţia pictorului Emil Ciocoiu, primarulu Marcel Philipp are participată şi la vernisajulu a expoziţil’ei apănghisită pi simezile a Muzeului Naţional Cotroceni:

Easte un ghest di vreare, di priiatinil’e pi care di baia multu chiro am vrută să îl spun a pictorului Emil Ciocoiu. Easte multu apreciat în Germania, tru câsâbălu Aachen, după cum ved că şi aoaţe easte multu apreciat. Localniţâl’i din Aachen îl plac, lu au tru vreare multu di multu, îl’i cunoscu operile di artă. Temile a lui agiungu la suflitulu a oaminilor. Multe lucrări a lui reprezintă câsâbălu Aachen, ama multe di multe si referă şi la teme relighioase, la comunicarea întră relighii, care este multu importantă. Câsâbălu Aachen decernează anual Premiul Carol ţel Marile, un premiu care susţâne dialogulu întră popole şi întră relighii. Anulu aţistua, tru mesulu mai, distincţia va să hibă dată a lu Papa Francisc. Pi pictorulu Ciocoiu subiectul a dialogului întră religii îl preocupă deja di mulţâ an’i. Dinclo di aesta, picturile a lui sunt extraordinare, au ună tehnică ahoria şi mi hărăsesc multu di multu că expoziţia are loc în aţist cadru ahât di trâ mirache”.

Tru aţist cadru avem stată di zbor cu pictorulu Emil Ciocoiu, cu puţân chiro nintea vernisajului a expoziţil’ei Natura — omulu – universul”, di aţea ţi îl inspiră în creaţia lui: Îm’i plac, îm’I au hare locurile iu există arâuri, amare… Mi faschineadză şi îm’i notedzu diverse aspecte a fisil’ei. Am pictată la Balcic, în locuri pricum Gran Canaria sau Veneţia… Mi atradze sudulu, în general, di aform’ia că esc din sud. Îm’i place Italia multu di multu şi expun foarte mult aclo. Tutunâoară, lucredzu în Italia. Îm’i place sudulu a Franţâl’ei, îm’i place Spania… Am lucrări tamam di-tru aeste locuri: Peisaj andaluz, Mikonos, Santorini… Avem tama dininte, aoaţe, Mont Saint-Michel, în Normandie, Aachen, loculu tru care bânedzu şi lucredzu — easte zborulu di Bună dimineaţa, Aachen”, iu am reprezentată ţitatea a lu Carol ţel Marile, Domulu din Aachen, ţi easte construit di Carol ţel Marile şi Primăria”.

În multe di lucrările a lu Emil Ciocoiu predomină culorile calde:

Poate să hibă şi roşu, cum avem în Sant Egidio”, di exemplu, ună lucrare inspirată după adunarea mondială a relighiilor, ţi si feaţe la Aachen. Sunt toţ reprezentanţâl’i a religiilor cum ţân ună singură carte în-tru mână. Şi aesta si faţe într-un câsâbă ca Aachen. În perspectivă easte Domulu din Aachen, iar dininte sunt foarte mulţ reprezentanţâ a diversilor relighii mondiale care, lişor, lişor, si transfoormă într-un edificiu, în Dom. Sant Egidio easte ună minare mondială a relighiilor, a dialogului a religiilor. Nu easte zborulu dispri unificarea a religiilor, că dispri dialog, di aform’ia că, pri-tru dialog, si realizeadză pacea. Lipseaşte să him toleranţâ unil’i faţă di alţâ, să achicâsim că him creaţ în diverse culturi. Culturile si conjugă tru turlia mea di a videare în dialog, în armonie, pi care m’i-u dorescu, m’I-am dor trâ ea. Bânam nişte chirolui mai complicate tora, din cauza a niachicâserilor care există întră etnii, întră culturi, întră relighii, până tru sone. Di aţea aform’ie, propun lucrarea Consens” — easte zborulu di toate simbolurile a ţilor patrule mări religii, unite într-ună singură lucrare monumentală. Easte ună propunire a mea di unire aţiste simboluri într-un sistem armonios di achicâsire, di irine”.

Vizitatoril’i a expoziţil’ei Natura — omulu – universul” sunt aştiptaţ, la intrare, di ună altă lucrare monumentală, Izvor”. Pictorulu Emil Ciocoiu:

U alepşu pi aesta di aform’ia că are tru ea, cuprinde elemente care nâ exalteadză, nâ caracterizează, ne mină… Easte zborulu di ocheanulu primordial, din care nâ tradzim. Easte un izvor care v’ine di-tru ochean, care degajă energhie — di aform’ia că noi him energhie în mişcare – şi si analţă cătră infinit, cătră Creaţiune. Aesta easte, în linii mări. Ama lucrarea lipseaşte să hibă vidzută şi pitrumtă, di aform’ia că are ună vibraţie specială, care nâ inviită să medităm asupra existenţâl’ei a noastră”.

Aproape toate lucrările di-tru expoziţie si află şi tru păginile a albumului cu tut aţea numă, Fisea — omulu -universul”, a cure autor easte criticulu di artă Marius Tiţa: Urmărim mult mai exactu aestă problematică, nu tru aţeauăşi succesiune ca tru expoziţie, că într-ună dezbatire, într-ună citire mai ligată di tematică. Apărnim di la om şi agiundzim la universu, la mările a lui explozii energhetice, vibraţii, vortexuri născătoare di universu. Easte şi treaţirea pri-tru tema achicâsiril’ei întră relighii, a dialogului interrelighios pi care-l aflăm şi la capitolul Omulu, cu treaţire spri Universu. Arhiusita aparţâne a Naturâl’ei, cu mările a l’ei teme, inclusiv aţeale celebre flori singuratiţe într-un ochean di culoare, di vibraţie. Tutunâoară, aflăm şi politiile a lu Emil Ciocoiu, făcute din tuşe di culoare care sunt, de faptu oaminil’i, şi care construiesc un obiectiv lişor di recunoscut”.

Sâmbătă, 30 apriir, easte ultima dzuuă în care mai poate să hibă vizitată ună altă expoziţie a pictorului Emil Ciocoiu, discl’isă la arhiusita a luştui mes la Caprese Michelangelo, tru încântãtoarea casã a Muzeului Michelangelo. Lucrări simnate Emil Ciocoiu si află în Colecţia Televiziunil’ei din Koln, tru Colecţia Casâl’ei Regale a li Olandă — Den Haag, la Muzeulu di Artă sacră din Veneţia, la Fundaţia Ludwig di-tru Aachen, la Muzeulu Naţional di Artă a li Românie, din Bucureşti, la Muzeulu Naţional di Artă a Chinâl’ei, Beijing.

Autor: Luana Pleşea

Armânipsi: Hristu Steriu