Festivalul Naţional di Teatru, ediţie aniversară

Festivalul Naţional di Teatru, evenimentu organizat, ninca di-tru arhiusitâ, di Uniunea Teatrală din România, UNITER, agiumse la ediţia cu numirulu 25, aşii-maca, ediţie aniversară. Şi aesta si-are vidzută tru programulu propus di directorulu artistic Marina Constantinescu. Chiro di dzaţe dzâle, 41 di spectacole reprezentative di-tru întreaga ţară, arada di treie producţii teatrale invitate di-tru xinătate şi piste 50 di evenimente conexe, adusiră tru săl’urile di spectacol un mare numir di oamin’i du mirachea a li artă a scenâl’ei, aflaţ la Bucureşti.

Luana Pleşea, 07.11.2015, 21:02

Unulu di aţeale treie spectacole xeane invitate fu unâ coproducţie a ma multor companii teatrale suedeze, avânda la timel’u un textu românesc. Spectacolul “Tigrul”, după piesa “Tigrul sibian”, di Gianina Cărbunariu, avu premiera tru agheazmăciune, la Teatrul Dramatic Regal di Stockholm. Dispre aleadzirea a textului zburaşte Ulrika Josephsson, producătoarea a spectacolului:

“Easte un textu diferit trâ noi, în Suedia. Easte zborulu dispre turlia tru care easte spus. Nu ease ca atumţea cându creedz un personaj. Actoril’i spun un paramith într-un mod directu, şi ufilisescu animalile tra sâ zburascâ dispre aţea ţi si faţe în societatea di astăndzâ. Tutunâoarâ, easte subiectul a paramithului, ţi nâ leagă pi tuţ, cred eo. Cându avum prima lectură a piesâl’ei tru Suedia, tru câsâbălu Orebro, actoril’i care au cititâ textul crezurâ că lu-aveam lăxită tra să hibă dispre Orebro. Lâ spuş că nu-am alâxitâ ici ţiva, easte orighinalul. Aşi că, easte universal di-tru aestu punctu di videare. Tutunâoarâ, di punctul di videare a turliil’ei tru care noi, oamin’il’i, mutrim la vârâ care easte xen, care tru aestă piesă easte tigrul, trulia tru care reacţionăm… Ţi altu ninca-m’i place şi mi ariseaşte la textul a Gianinâl’ei easte perspectiva multu umană di-tru care mutreaşte la aestă situaţie. Easte multă multă compasiune trâ aeşti oamin’i, başi atumţea cându si comportă trâ puvrie. Aşa lipseaşte să mutrim şi noi, aşa lipseaşte să reacţionăm atumţea cându un tigru” apare di-unâoară m’iolgica di noi. Deci, easte unâ piesă multu politică, ama easte scrisă într-un mod multu lum’inos, multu directu, cu multă multă compasiune şi multu multu umor”.

Ma că anulu tricut, FNT are produsă musicalul “West Side Story”, anulu aestua, în parteneriat cu Festivalul Internaţional di Teatru di la Sibiu, are creată platforma “Manifestu trâ dialog”, apărninda di la spectacolul “Antisocial”, di Bogdan Georgescu, spectacol ţi avu premiera tru mesulu cirişar, în cadrulu a Festivalului Internaţional di Teatru di la Sibiu. Reghizorulu Bogdan Georgescu, dispre lucrul cu aţel’i şaptil’e, la aţel momentu, studenţâ la master:

“Avem apărnită tru brumar anulu tricut cu un atelier. Pi mine mi-are interesată relaţionarea umană tru contextul a fenomenului social media şi a faptului că him invadaţ di aesta în permanenţă. Cu dauă siptămân’i ninte di arhiusirea repetiţiilor trâ spectacol, si feaţe istorima di la Cluj, cu scandalul di la un liceu avdzât din Cluj, pârn’inda di la faptul că unil’i elevi îşi ironiza profesoril’i pi Facebook într-un grup secret. Profesoril’i aflară aestu lucru şi di aoaţe discuţia în varaliga exmatricularil’ei a 200 di elevi. Părn’inda di la aestă istorimă, nâ avem giucată chiro di un mes, avem improvizată şi avem testată turlii-turlii di tehniţ di negociare, dezbatire şi analiză şi aşi si născu Antisocial”. Cred că ma multu în proiecte di aestu tip miza nu easte să iasă vârâ anume tru mighdane, că ma deavrapa m’i si pare importantu să înveaţă să lucreadză deadun şi să funcţioneadză deadun ca ună echipă şi ca trop di lucru după ţi termină şcoala”.

Arhiusinda cu 3 brumar, chiro di un mes, producţia “Antisocial” easte în turneu tru 21 di câsâbadz din ţară. Bogdan Georgescu dzâţe:

“Nă avem dor să m’eardzim acasă la oamin’i, tru comunităţâle a lor şi să lâ facilităm un spaţiu di dezbatire. Nu oferim niţe răspunsuri, niţe soluţii. Prin spectacol, pri-tru adunarea pi care nâ u dăm la spectacol şi pri-tru dezbaterile di după, să facilităm un spaţiu di discuţie apropo di sistemulu educaţional, ţi mata înseamnă şi cum poate s-hibă xanaminduit, tra să se racordeadză la realităţile a anului 2015”.

“Aţist spectacol easte dispre mama mea, (…) dispre mama mea care suferă, easte lândzidă di Alzheimer — dispre mama pi care nu u chirum — dispre mama mea care, ama, mi chiru, cu toate că easte ninca arada di mine. Cum poţ să exprimi unâ ahtare sfâşiare, arupire tru fâşii?”, spune reghizorulu Mihai Măniuţiu tru argumentul a spectacolului “Vertij”, invitat la ediţia di anulu aestua a FNT. Un spectacol ahoria di emoţionantu, coregrafiat di Vava Ştefănescu şi Andrea Gavriliu, care suntu şi protagoniste în producţia Teatrului “Aureliu Manea”, Turda. Coregrafa Vava Ştefănescu dzâţe:

“Vertij” easte un spectacol coregrafic, nu easte un spectacol di teatru. Easte un spectacol vizual şi cu corpuri. Easte poemulu a lu Mihai Măniuţiu, spus di Marcel Iureş, ama ninca suntu şi textile pi care li scriu corpurile ru chirolu a spectacolului. Tru ţi mutreaşte tema, la arhiusita a repetiţiilor îm’i dzâţeam că easte imposibil… ti arupea plângul tut chirolu. Ama, constataiu că easte aşi unâ sublimare a durearil’ei şi a tristeţil’ei şi a suferinţâl’ei, încât nu ti mata atacă, că eşţâ unâ cu tema. Şi atumţea, cum dzâţe Mihai Măniuţiu, nu actorulu plândz, publicul plândze. Nu cred că dispre lângoare easte zborulu, ţi dispre cheardirea a persoanâl’ei, dispre imposibilitatea că s-ţâ mai recunoşţâ ună identitate sau pi alanţâ”.

Bitisim cu opinia teatrologului şi profesorului di studii teatrale George Banu, invitat la a 25-a ediţie a Festivalului Naţional di Teatru, ediţie a cure selecţioner unic fu criticulu Marina Constantinescu care dzâse:

“M’ia m’i si pare că opţiunea pi care u feaţe Marina easte ună opţiune interesantă, în măsura în care dişcl’ise multu di multu festivalul, feaţe ună selecţie mult ma bogată că di aradă, lu feaţe diplo numirulu di spectacole şi aestâ turlie reuşit să reunească tute generaţiile, care au relaţii polemiţe. Festivalul îm’i apare ca un loc di împăciuire, di faţire pace şi irine. Opţiunea aesta panoramică easte ligată di un jubileu, di ună aniversare şi cred că easte ghinevinită”.

autor: Luana Pleşea

aduţire pi armaneaşte: Hristu Steriu