Festivalul Internaţional di Teatru di la Sibiu si bitisi

Luana Pleşea, 30.06.2016, 20:31

Construinda încreadire” fu tema ţil’ei de-a 23-a ediţie a Festivalului Internaţional di Teatru di la Sibiu… încreadire fără care aţist festival nu vrea să agiundzea la ahtări dimensiuni — 472 di evenimente şi nume multu importante din spaţiul teatral românescu şi mondial. Toate aţiste spectacole, desfăşurate tru săl’iuri di teatru sau pi stradă sau în alte spaţii neconvenţionale, concerte, filme, conferinţe, lansări di carte, toate aţiste personalităţ pi care aproape poţ să li atindzâ, s-dai cu mâna di eale, cu care ai ocazia să stai muabete, toate parteneriatele şi priiatiniile, suţatile, care si leagă tru aţeale dzaţe dzâle di festival … înseamnă un multu mare amintatic trâ tuţ aţel’i aflaţ la Sibiu tru aestă perioadă, trâ comunitate, trâ cultura română.

Organizator şi gazdă a evenimentului, Teatrul Naţional Radu Stanca” fu prezentu în festival cu treie spectacole la secţiunea Patrimoniu: Faust”, Lulu” şi Metamorfoze”, tute purtânda simnătura lu Silviu Purcărete. El îşi prezentăă premierile a stagiunil’e, di care zburâm chiola, şi vine cu unâ nauă premieră, ţi reprezintă partea a daua a triloghiil’ei CâtDiDeparteHimDiPiştireileDinCareAvemIeşită?”, ună coproducţie a Teatrului Naţional Sibiu — Universitatea Lucian BLaga”. Spectacolul #minor”, di Bogdan Georgescu, abordeadză, ca şi prima parte a triloghiil’ei, Antisocial”, probleme ligate di educaţie. Reghizorulu Bogdan Georgescu dzâţe: Cred că multu important easte ca aţiste spectacole să provoacă discuţii, să bâgăm nişte întribări şi să explorăm ţi înseamnă educaţie, cum faţim educaţie, iu si dânâsesc nişte lucre şi acaţă alte… Ma că în cazulu Antisocial”, discuţiile eara anamisa di părinţâ, profesori şi elevi, în cazulu #minor” discuţia agiundze puţân ma personală şi easte între părinte şi copil. Toată istorima si axeadză în varliga aluştor mentalităţ româneşti împământenite, intrate tru aradă, de tipul eo te-am făcut, eo ti vatăm”, bătaia eate ruptă din rai”, iu da tata, creaşte”. Şi faptul că ninca, tru 2016, în România, abuzulu fizic asupra copiilor, ciliman’ilor, este tolerat şi easte considerat ună problemă minoră, başi easte considerat ună metodă di educaţie şi corecţie, easte scandalos”.

Cum si feaţe şi cu spectacolul Antisocial”, a cui reprezentaţii fură urmate di discuţii cu publiculu, tut aşi, şi #minor” cu discuţii cu aţel’i prezenţâl’i. Şi, tut aşi ca Antisocial”, va să hibă prezentat într-un turneu naţional. Bogdan Georgescu dzâţe: Oara aesta va să avem invitat un psiholog, di aform’ia că unile di subiectile zburâte suntu ndilicate. Duchim un turlie di tensiune la discuţia cu publicul, după premiera din cadrul a festivalului. Si ducheaşte, simte că majoritatea easte afectată directu şi că hibă are abuzată, hibă fu abuzat la un moment dat. Şi atumţea, cred că easte nivol’e di mai multă delicateţe tru moderarea discuţil’ei, di aform’ia că rişti să declanşedzi nişte lucre ţi prinde să hibă gestionate cu profesionalism”.

Tru 2013, în cadrul a Festivalului Internaţional di Teatru di la Sibiu apăru un nou proiect: Aleea a Celebrităţilor. Inspirată di Walk of Fame, Aleea Celebrităţâlor easte minduită ca un loc permanentu di celebrare şi d recunoaştere a contribuţil’ei a unor personalităţ la dezvoltarea Sibiului. Nume pricum Klaus Maria Brandauer, Neil LaBute, Tim Robbins — care lo anulu aestua steaua – sunt priitin’i, soi a festivalului şi a teatrului sibian. După George Banu, Silviu Purcărete, Gigi Căciuleanu, vine aranda lu Victor Rebengiuc să aibă ună steauă pi Aleea din Parcul a Ţitatil’ei, di Sibiu. Actorulu fu extrem di emoţionat di aplauzile ţi canda nu si mata dânâsea. Victor Rebengiuc dzâse: Nu mi consider unâ celebritate, mi consider un actor cunoscut pri-tru activitatea lui. Concluzia aesta pot s-u trage din faptul că aoaţe, în Sibiu, m’erg pi stradă şi oamin’i pi nângă care trec m’i spun Respect, domnule Rebengiuc!”. Aesta easte un lucru care mi emoţionează. Îm’i da unâ satisfacţie ahoria faptul că lucrulu a meu nu treaţe niobservat.

În afoară di alanţâ român’i care sunt pi Aleea Celebrităţilor — Silviu Purcărete, George Banu şi Gigi Căciuleanu, pi care îl’i cunosc — cu Silviu Purcărete am lucrată multe spectacole, cu George Banu esc priiatin, nâ ştim di mult chiro, cu Gigi Căciuleanu, tut aşi, alanţâ sunt personaje leghendare a teatrului. Pi toţ l’i stimedzu, iar doi din el’i sunt doi mări reghizori a cure lâ am vidzută spectacolile — Christoph Marthaler şi Thomas Ostermeier. Mi minduiam, când zbura Evgeny Mironov cât di hărăsit easte — şi îl cred — di aform’ia că are lucrată cu ţel’i mai măril’i reghizori din lumea aesta, eo nu va să am posibilitatea aesta, ama am avută tihea să lucredzu cu aţel’i mai măril’ reghizori din România: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu, Silviu Purcărete, Yuri Kordonsky, Andrei Şerban, di care aduţea aminte şi Tim Robbins… Şi el’i fură universităţâle a meale. La steaua care-arăsări/ I-nâ cale-ahtânt di lungă/ 60 di-ani-l’i fură ananghe/ Lum’inâlei s-mi-agiungă”. Lu parafrazaiu eo pi Eminescu. Easte unâ steauă care îm’i faţe mare plăcere!”.

Profesor di studii teatrale la Sorbonne Nouvelle-Paris, amintâtor, di treie ori, a Premiului tra Ţea ma buna carte di teatru în Franţa, George Banu easte di foarte multu chiro soţulu şi priiatinulu FITS. Şi-a lui l’i si datoreadză, l’i si easte borge aduţirea, la Sibiu, a unor nume care marcheadză istoria teatrului european contemporan. Iar cartea lansată anulu aestua în festival, Muabeţ teatrale. Festivalul Internaţional di Teatru di la Sibiu”, editată di Nemira, da ună idee dispre ţi spaţiu a adunărilor şi a lăximintilor di idei îl reprezintă festivalul şi dezvăluie puţân di minduita teatrală a unor artişti pricum Peter Stein, Wajdi Mouawad, Silviu Purcărete sau Dragoş Buhagiar. George Banu dzâţe: Aţistă carte fu concepută după ună discuţie cu Constantin Chiriac, care spunea că există un capital di minduită teatrală adunat tru înreghistrările di la Sibiu. Şi atumţea îm’i dzâşu că easte interesant să videm ţi dzâsiră oamin’i ca Peter Stein sau Krystian Lupa aoaţe, la Sibiu, nu în general. Nu am zburâtă dicât cu creatoril’i a cui operă easte considerată esenţială trâ schena europeană. Situaţia mea eara situaţia ţilui care îl’i cunoştea pi tuţ dinainte. Aţist prealabil easte important, în misura în care există unâ anumită încreadire reciprocă. Ştii cu care zburăşţâ. Eo esc foarte interesat di aţea ţi spun oaminil’i şi oaminil’i simt interesulu pi care îl am trâ ţi spun. Di aţea aform’ie, cred că fură discuţii multu îmbogăţitoare. Aţistă carte easte născută şi di-tru ideea că oaminil’i di teatru zburăscu mai ghine dicât scriu”.

La final, impresii di festival împărtăşite, ică spuse a nauă di George Banu: Putem să salutăm programatoril’i a festivalului trâ spectacolile din Piaţa Mare, care sunt spectacole dip şi didip niaşteptate, pi care nu li ved în Occident. Aoaţe easte şi strateghia didip profundă şi ghinevinită a lu Constantin Chiriac, dispre care reghizorulu Eugenio Barba spunea că reuneaşte teritoriul ecologhic a teatrului, în sensul în care videm şi spectacole care nu au ună mare calitate artistică, ama au ună mare calitate di animaţie, şi creeadză şi forme pure şi perfecte pricum teatrulu japonez Noh, deci, aţist conglomerat contradictoriu easte specificulu a poziţil’ei pi care u adooptă Constantin Chiriac şi care îl’i permite, tru tut aţeluşi chiro, să si adreseadză a publicurilor a Sibiului.”

Autor: Luana Pleşea

Armânipsire: Hristu Steriu