Festivalul Internaţional di Filmu Documentar şi Drepturile a Omului One Wor

Ţea de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional di Filmu Documentar şi Drepturile a Omului One World Romania are loc tru dzâlile 16 – 25 martie 2018, chiro tru care ţeale mai nalile filme documentare din toată lumea si proiectează tru 8 locaţii din chentrul a capitalâl’ei. Şi la aestă ediţie One World Romania abordeadză/prezintă subiecte intens discutate. Funcţionarea justiţil’ei, actualizarea a metodilor di educaţie şi xanaminduirea a li familie după criterii contemporane sunt teme di multe aflate tru în media, care genereadză dezbateri la noi şi tru întreaga lume. Di ătea aform’ie, ţea de-a 11-a ediţie a Festivalului di Filmu Documentar şi Drepturile a Omului One World Romania va acordă ună atenţie specială a luştor probleme, şi va să li dedică a secţiunil’ei specială. Alexandru Solomon, directorulu a festivalului One World Romania. ”Acesti teme suntu actuale în România, ama nu maşi. Tema a justiţil’ei, ţi cara că poati că nâ avem plictisită di ea, pare să aibă devenită şi mai acută. Ţi cara că pistipseam credeam că lucrile si mai aşezare, si pare că ideea aesta di stat di dreptu deranjeadză în continuare în România. Şi paramithulu ligat di îndrepturile a comunitatil’ei LGBTQ are devenită tut mai prezentu în societate, mai ahoria că nâ avem agudită di nişte incidente urâte tru meşil’i di ma nâpoi, când nişte grupuri di fundamentalişti vrură sâ dânâsească difuzarea a unor filme cu aestă tematică. Ligat di educaţie şi importanţa l’ei tru societatea românească suntu ahâte trâ spuneare. Easte clar că macă si nu arhiusim cu educaţia şi si nu-l’i alocăm un rol mai importantu nu va agiundzim iuva.”

Corina Sabău, 17.03.2018, 22:06

Ţea de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional di Filmu Documentar şi Drepturile a Omului One World Romania are loc tru dzâlile 16 – 25 martie 2018, chiro tru care ţeale mai nalile filme documentare din toată lumea si proiectează tru 8 locaţii din chentrul a capitalâl’ei. Şi la aestă ediţie One World Romania abordeadză/prezintă subiecte intens discutate. Funcţionarea justiţil’ei, actualizarea a metodilor di educaţie şi xanaminduirea a li familie după criterii contemporane sunt teme di multe aflate tru în media, care genereadză dezbateri la noi şi tru întreaga lume. Di ătea aform’ie, ţea de-a 11-a ediţie a Festivalului di Filmu Documentar şi Drepturile a Omului One World Romania va acordă ună atenţie specială a luştor probleme, şi va să li dedică a secţiunil’ei specială. Alexandru Solomon, directorulu a festivalului One World Romania. ”Acesti teme suntu actuale în România, ama nu maşi. Tema a justiţil’ei, ţi cara că poati că nâ avem plictisită di ea, pare să aibă devenită şi mai acută. Ţi cara că pistipseam credeam că lucrile si mai aşezare, si pare că ideea aesta di stat di dreptu deranjeadză în continuare în România. Şi paramithulu ligat di îndrepturile a comunitatil’ei LGBTQ are devenită tut mai prezentu în societate, mai ahoria că nâ avem agudită di nişte incidente urâte tru meşil’i di ma nâpoi, când nişte grupuri di fundamentalişti vrură sâ dânâsească difuzarea a unor filme cu aestă tematică. Ligat di educaţie şi importanţa l’ei tru societatea românească suntu ahâte trâ spuneare. Easte clar că macă si nu arhiusim cu educaţia şi si nu-l’i alocăm un rol mai importantu nu va agiundzim iuva.”

Ţea de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional di Filmu Documentar şi Drepturile a Omului One World Romania include ună secţiune intitulată Memoria arhivelor di filmu”, şi agiuută să hibă aduse la lum’ină diferite fenomene istoriţe, cu scoposlu trâ scoatire tru mighdane nuanţile a prezentului. De fapt, ună di preocupările constante a Asociaţil’ei One World Romania fu recuperarea a patrimoniului documentar a fostului studio di producţie Alexandru Sahia”. Andrei Rus, co-director a festivalului spune: ”Eastezborulu di un conceptu mai amplu. Aestă secţiune, Memoria arhivelor, easte ligată tru mai multe turlii di ediţia actuală One World Romania în sensul tru care avem acordată multă atenţie a modului în care trecutulu influenţeadză prezentul şi, implicit, v’initorulu. Apărn’im, trâ adrarea a secţiunil’ei, şi de la ideea Centenarului, ama nâ avem propusă să tratăm aestu aspect şi să evitâm festivismul şi totunâoară să angajăm spectatoril’i într-ună turnare nâpoi la realitate. Altă turlie, aestua easte şi sloganulu a ediţil’ei actuală: Get Real!, adică să revenim la realitate. Tru aest sensu există mai multe secţiun’i tru care filmele discută, chestioneadză diverse aspecte care mutrescu trecutulu şi turlia tru care aestua influenţeadză prezentul. Ună di aţeale mai consistentile secţiun’i si numeaşte TRECUTUL PREZENTu şi conţâne 10 titluri, 10 filme din toată lumea tru care sunt tratate tute turliile di subiecte, arhiusinda cu influenţa pi care u avu comunismul şi fascismul asupra a societăţâlor.”

Cultura Protestului, ună altă secţiune a ediţil’ei actuală a Festivalului Internaţional di Documentar şi Drepturile a Omului One World Romania include 5 filme documentare care prezintă diverse forme a protestului pri-tru paramithe adunate/culeapte din toate pârţâle a lumil’ei: Cambodgia (Primăveara cambodgiană — A Cambodian Spring”), Israel (Înainte ca tălchile a meale să atingă pămintul — Before My Feet Touch the Ground”), Franţa (Adunarea – L’assemblee”), Statele Unite ale Americă (În stradă — Whose Streets?”) şi România (Megaphone – Portavoce”). Alexandru Solomon, directorulu a festivalului One World Romania spus: ” Ţi cara că tru ultimil’i doi an’i fură baia puterniţe, cred că minările di stradă din România si află într-ună turlie di impas, tru căftarea a unei direcţie, a unui lider. Şi m’i si păru interesantu să dezbatim aestă cultură a protestului prin filme care v’in di-tru zone diferite, di la Cambodgia, până tru partea noastră di lume. Avem la ediţia actuală One World şi un filmu românescu pi aestă temă, Portavoce. M’i si pare importantu să mutrim şi spri alte spaţii să videm la ţi au dusă aeste proteste, macă pti-tru eale si reuşi un altu tip di abordare politică, un altu tip di discurs. Tru aest sensu, va proiectăm şi un film di-tru Hong Kong care zburaşte di ună minare di stradă transformată ulterior într-ună minare politică organizată. Pi nângă aesta, vrum să bâgăm lucrile în perspectivă istorică, ună perspectivă a istoril’ei recentă, pri-tru aestu focus pi anulu 1968, cu filme dispri protestile di-tru an’il’i 60 si 70 din Franţa, Cehoslovacia, Italia.”

Autor: Corina Sabău

Armânipsire: Hristu Steriu