Dzălili Muzeulu a Hoarăllei
Ion Puican, 26.05.2021, 11:03
Tru kirolu 10-17 di maiu, tru Muzeul Național a Hoarăllei “Dimitrie Gusti” di București, tru ună hăvaie di isihie, fisea, adeţ și cultură, s’ţănura kiro di 7 dzăli evenimenti, expoziții, pănăyiruri cari yiurtusiră “Dzălili Muzeulu a Hoarăllei”, di itia că s-umplură 85 di añi di la thimilliuseari. Muzeulu fu dişcllisu tu 10 di maiu 1936, tru prezența a văsillelui Carol II-lu, hiinda di atumţea și până adză di nai ma marea simasie pritu muşuteţli turistiţi ditu capitală. Itia tră cari fu ndreptu aestu muzeu nafoară tru aeru fu simasia ţi u ari hoara tru cultura ali Românie, a adeţloru și isnăhiloru alăsati clirunumie pritu hori. Tu mardzina di baltă a Herăstrăului, București, multi casi, mehanii şi nicuchirati autentiţi fură adrati diznău după ţi feaţiră cali până tru capitală, purtati cu trenlu, caroţa ili cu varca — unu pidimo pănu di mardzină cari deadi bană, di lu amintă diznău muzeulu. Nai cama veaclle casă easti adrată tru secolu XVII, a deapoa nai cama ditu soni easti aţea ditu secolul XX.
Sidzumu di zboru cu managerlu a muzeului, conf.dr. Doctor Paulina Popoiu, ti yiurtusearea-a Muzeului:
“Noi ndreapsimu aesti turlii di activităț ahărdziti ti “dzălili a muzeului” – cum lă spusimu noi cu numa, dimecu aproapea ună stămâna ahărdzimu tu meslu maiu ti Muzeulu a Hoarăllei, ta s-aduţemu aminti diznău și kirolu tru cari muzeulu fu thimilliusitu, și cari suntu aţelli ţi andreapsiră aestu muzeu. Di itia-a pandemiillei vahi festivitățli ţi li andreapsimu tora ti yiurtusearea-a muzeului suntu niheamă cama aplo andicra di cumu feaţiumu anda umplu 80 di añi, ama aestă s’feaţi di itia a catastisillei tu cari himu. Ama, și ași, minduescu că avumu ţi să spunemu ti-a-videari. Avumu, tutunăoară, multi surprizi. Apufusimu ti prota oară şi tu planu ufiţialu titlulu di Ambasador Onorific tră Muzeulu a Hoarăllei. Feaţimu aestă nkisită di itia că minduimu că easti ună turlie ta s’tiñisimu pi aţelli, vără turlie, pi hiotea-a kirolui și născănti ori tută bana, cilăstisiră ică ti creaştirea-a muzeului, ică ti cunuștearea-a aliştei instituții tru văsilie ică tu xeani. Am umutea că va-lu durusimu pănă va s’umplă 100 di añi muzeulu.”
Neasimu ma largu cu interviulu ţi nă-lu deadi doamna Paulina Popoiu, ta să zburămu ti lucărlu ditu ahurhită a muzeului și ti expozițiili ligati di aţeali momenti:
“Lipsea să spunu vahi ditu ahurhită că tuti aesti acțiuni s-disvărtiră cu numa “Muzeulu și Regalitatea”. Căţe cu aestă numă? Di itia că Muzeulu a Hoarăllei, organizarea ti Muzeulu a Hoarăllei easti ligată prota ş-prota di Casa Văsilikească, cari andrupă tu oara a thimilliusearillei nu maş cu păradz, ama și moralu, cercetărli fapti di Dimitrie Gusti și școala sociologică di București tru aţeali 600 di hori ali Românie, a deapoa Fundațiile “Prinţipili Carol” deadiră mari agiutoru ti amintarea-a aluştui muzeu. Lugursimu că muzeulu easti și ctitorie văsilikească, și atumţea ti bună easti s-aduţemu aminti a bucureşteañiloru și tră tuţ alanţă că s-umplură și 100 di ani di la amintarea a Văsillelui Mihai, aţelu văsille cari tru añilli ditu soni fu soţlu a muzeului – cu cari nă andămuseamu pi sucăkili a muzeului tahinărli.
Aavum ună expoziție ţi u dişcllisimu tru dzuua di 10 di mai, ună dzuuă simbolică, di altă parti, și di itia că easti Dzuua-a Regalitatillei, ama și di itia că yini după 9 di maiu — Dzuua Independențăllei ali Românie și Dzuua-a Europăllei — dimi aesti băiruşi di evenimenti s-leagă multu muşeatu unu di alantu și Muzeulu a Hoarăllei easti ună turlie di personaju di amprotusa. Aestă expoziție, ţi ari numa “Muzeulu și Regalitatea” zburaşti ti bana-a Văsillelui Mihai și nu maşi, căţe zburaşti şi tră thimilliusearea-a muzeului – avem cadhuri di arhivă, lucrămu deadunu cu Arhivili Naționale și cu Casa Regală, di la cari avem și ndauă lucri ţi eara aVăsillelui Mihai. Tra s-aduţemu dininti hăvaia-a añiloru 1936, adusimu tu muzeu aftukinati di colecție și suntu aftukinati multu muşeati ş-ţi nu au preaclle, dimi s-cadi ta s’hibă vidzuti.
Avumu, tutunăoară, tru aestu kiro di 7 dzăli, doamni și domñi anviscuţ tru strañi ditu aţea etă – cu strañi di la Teaturlu Naționalu di București – și minduimu aestă turlie să spunemu diznău hăvaia a căsăbălui tru cari s-amintă Muzeulu a Hoarăllei, căţe ari aoa aestă multu interesantă ndziminari di un muzeu a hoarăllei și a ţivilizaţiillei tradițională cari easti tru inima-a unui mari căsăbă, cum easti Bucureștiul. Vără turlie, Muzeulu a Hoarăllei să spuni cadealihea ca ună inima-a aluştui mari căsăbă, căţe aoa suntu yişteri identitari, aoa zburămu ti huryeatlu român, aţelu cari easti tutu aşi personajlu di amprotusa tru tută aestă acțiuni, di itia că aesti casi suntu a lui – noi li avemu dhoară di la bărnurli di huryeaţ.”
Tru bitisita-a moeabetillei a noastă, managerlu a Muzeului Național a Hoarăllei “Dimitrie Gusti”, Paulina Popoiu, nă spusi cu pirifañi ti ti sinferlu ţi ălu au turiștilli ti aestu muşeatu locu ţi nu ş-ari preaclle dimi ditu capitala București:
“Easti ti bun s-aduţemu aminti și aţea că ninti di pandemie muzeulu avu 910.000 di vizitatori tru anu, ditu arada a aluştoru mulță xeñi. Avum un an tu cari cama di 500.000 di vizitatori eara xeñi. Ași că pot s-lu spunu Muzeulu a Hoarăllei cu numa “ambasadorlu ali Românie tru lumi — di itia că noi andreapsimu multi expoziții tu xeani și am nădia că va nidzemu ma largu dupu ţi kirolu aestu greu va s-treacă.”
Autoru:Ion Puican
Armânipsearea: Taşcu Lala
