Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Dauă expoziții a artistului Ștefan Câlția

Bitisita a anlui 2021 adusi dauă expoziții simultani a marilui artistu aproapea octogenar Ștefan Câlția – “Nirlu di sinuru”, tru București, și “Glăjărie. Aprukearia di un meșteșug”, tru Iași, nord-estul ali Românie. Dauă fațete a idyiului creator – pictură și sticlărie – glăjărie, s’clliamă tehnea veaclle ti favricari manuale a geamillei. Absolvent di Arte Plastice la clasa a unui mari maestru român, Corneliu Baba, Ştefan Câlţia iasi tu migdani ca un pictor a ţerlui, iar critica lu arădăpsi tru genlu a picturăllei realismului fantastic. Temili a lui prinţipale suntu nisia, azboirlu, personajili hieratiţi, simbolurli embistimeni.

Dauă expoziții a artistului Ștefan Câlția
Dauă expoziții a artistului Ștefan Câlția

, 28.12.2021, 16:16



Tră “Nirlu di sinur” şi pripunirea adrehoarăă a vizitatorilor şidzumu di zboru cu curatorlu Vladimir Bulat:


“București ved ună expoziție compactă, ună expoziție ñicăzancă, ama multu intensă ditu tuti locurli di videari. Dimecu, tru aţeali ndauâă lucrări, artistul anvăleaşti giumitati di secol di creație. Sigura că nu fu naetea-a artistului, fu naetea a mea curatorială ta să spunu aestă consecvență și cilăstăseari a artistului Ștefan Câlția tră habitat, tră ţui nsimneadză bănaticu, tră ţi nsimneadză ună casă. El nă spuni că ari ună tadi scară a bănarillei, ari ună tadi dimensiune a strañilui existențialu și aestă easti casa. Oamiñilli, tu kirolu di ma ninti, construia maş ahătu cătu lă lipsea. Și lucrul aestu Ștefan Câlția va s’lu yilipsească tru pictura a lui. Va să spunu că aestu zboru “sinur” pi cari ălu ufilisiiu ca titlu tru expoziție, spuni ti unu contur. El spuni ti unu sinuru, ti ună limită, anaparti di cari aproapea că dănăseşţă ta s’eşţă om. La aesta minduiiu cându ufilisiiu “sinur”. Nirlu, ama, easti vără turlie ună hromă generică a hoarăllei transilvăneană, cari yilipsea tru Imperiul Austro-Ungar românitatea. Tru locurli di pritu hori, huryeaţlli lipsera să-și aungă fațadili tru nirlă tra să spună că elli suntu români. Aesta vără turlie easti partea administrativă a dimensiunillei ti nirlulu.


Cându Ștefan Câlția și znui, deadunu cu Livia Câlția, casa ditu hoara Șona (centrul a Româniillei), năpoi s’turnă la aestă ñirlă ancestrală di itia că-lu aflapisti tutu tru protili dipli a casilor veclli, dimi tu dipli ună dupu alantă di azvestri cari s’aundzea pi hiotea a kirolui nai ma prezentu eara un ñirlu. Nirlu aţelu vru s-lu aducă diznău tu arada a dzuuăllei, căndăsinda și pi alantă huryeaţ s’facă idyea. Emu, a lui casă, easti pănu tu soni un proiect estetic pi cari lu-aduţi tru hoara işiş. El fudzi di nhoară și s-turnă. Și s-turnă di iu fudzi, di adusi năpoi lumea tută, di la turlia tru cari oamiñilli ş’adra casa, până la turlia tru cari s’nviştea, cum mâca, ţi purtaticu avea și cum interacționa anamisa di elli, spunănda păn tu soni ună armonie indestructibilă anamisa di lumi și om. S’pari că adză tamam hirescul easti atel pi cari lipseaşti s’lu cafţă, cându el exista și aproape că numata există. Ma nsusu di iţido, Ștefan Câlția easti ună imensă conștiință publică, estetică și artistică. El s’exprimă ca un pictor, ama spuni multu ma multu andicra di u spuni un pictor, altu andicra di Ștefan Câlția.”



Vladimir Bulat nă zbură emu ti origiñili artistiţi al Câlția, ti influențele ditu pictura a lui, ama şi ti cumu u thimilliusi diznău artistul lumea a hoarăllei natală tru pândzăli a lui:


“Tu horli oltenești ţă si auraşti, adză. Ghini ma, Ștefan Câlția aprăftăseaşti pritu decupajlu a fațadilor, s’decupeadză ună cumată di ţeru di turlia a unăllei casă. Hoara nu easti maş ună adunari di case tru cari oamiñilli băneadzătrăiesc cumva impersonal, fiecari intră tru celula lui cum se stă la blocuri, tru marli c4săbă, unde depersonalizaria easti maximă, ci hoarăul de fapt trebuie să funcționeze ca un organism unic. Tocmai de aceea, de pildă, Ștefan Câlția a refăcut fierăria ditu hoară și la casili cari tora să znuescu și deapoa s’aungu tu nirlă, ună aiami s’ufilisescu niscănti detalii metaliti cari s’adara aclo, la fierăria cari xanaamintă tru inima hoarăllei. Prota lipseaşti s’akicăsimu că Ștefan Câlția easti pictor, și pictorul nu s’amintă tru ună pundie, maş un om niîmplinit, mindueasti că el rescrie totna istoria artăllei. Bunăoară, Ștefan Câlția ari niște referințe tru zona, știu eu, a picturllei olandeze. Lipseaşti videari opera a lui contextual și vara turlie ditu ună perspectivă istorică. Aoa, tru expoziţie, ţi s’aleapsi easti vără turlie și un decupaj ditu atea ţi lucră tru 2021, ama și lucri tru cari io spunu ună continuitate a niscăntoru teme.”



Matei Câlția, hillilu artistului Ștefan Câlția, artist tu arada a lui și curatorlu a expoziției “Glăjărie. Aprukearea di un meșteșug” di la Iași, nă spusi ti conceptul cari amintă expoziției-omagiu tră vecllili ateliere di geami:


“Expune un proiect la cari lucrămu deadunu anul aestu, un proiect ţi lu aveamu tu minti di ma mulță ani și la cari tora nă pripusimu, un proiect cari nkiseaşti di la naturile a lui statiţi și di la pirmituserli a lui vizavi di lucărli di geami ditu casa părințălor a lui, ditu hoara sud-transilvăneană. Și asi adunămu ună colecție de 20 lucrări di pictură tru cari s’vedu vase, obiecte dii geami medievală târdzie, și ma multu cilăstăsimu tru aestă primăveară-veară cari tricu, s’căftăm formele, s’akicăsimu meșteșuglu și s’faţem ună primă cilăstăseari di znueari, ti aesti vase. Expoziția ari aproapea 150 di ahtări lucre di geami. Meșteșuglu a geamillei easti tru prota andămusitu tru Transilvania, di itia a kihăeadzloru di aclo și faptulu că eara parte ditu Imperiul Habsburgic. Ma amanatu, aesti sticlării tradiţionale, glăjării, fură falimentate di apariția favriţlor și a proceselor mecanizate, di ideea di lucru la bandă, işită cu Ford, cari alăxiră turlia di fabricari a geamillei și ase s-adrara cantităț ma mări. Apariția a gazlui, a calillei di heru, tuti alăxiră turliili tru cari putea s’lucreadă și dinaoara, aasti ateliere cu multu lucru pimtu fizic agiumsiră fără amintaticu și ase vără turlie kiru meșteșuglu.”







Autoru: Ion Puican


Armânipsearia: Taşcu Lala











foto: Facebook - Martha Maria Mocanu
Carnet cultural Tuesday, 03 September 2024

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”

Toma Enache, regizorlu a filmului „Enescu, jupuit di viu” (Enescu, bilitu di yiu), fu tiñisitu, aoa ș-pțânu kiro cu „Premio Cultura” tu...

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”
Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Carnet cultural Friday, 24 November 2023

Expoziția di sculptură „Andezit 10”

Galeria Simeza din București prezintă tru mesulu brumar/ noiembriu expoziția di grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția avu un traseu prin mai...

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Carnet cultural Sunday, 02 July 2023

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București

Institutulu Cervantes di București are găzduită/ fu loculu iu si ţânu un evenimentu de importanță specială: cheremonia di omagiare în...

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Thursday, 22 June 2023

Pânâgh’irulu di Artă MoBU

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului...

Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Monday, 01 May 2023

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari

Tru misuhorea veaclle ali capitală, clădirea a Pălatillei Dacia-România, s’ţăni a 11-a ediție a consacratlui Pavilion di Artă “Art...

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Friday, 07 April 2023

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”

Producția originală Max Original Spy/Master” easti primlu serial românesc nominalizat la Festivalul Internațional di Film di la Berlin. Filmat...

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”
Carnet cultural Sunday, 26 March 2023

Proiectul “UncannyOrder”

“UncannyOrder”, nai ma nău proiect di cercetari și di producție artistică dizvărtitu di Asociația “Qolony”, ari ca...

Proiectul “UncannyOrder”
Carnet cultural Sunday, 05 February 2023

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Dupu 60 di ani di la thimilliuseari, membrilli a leghendarăllei trupă rock Phoenix s-adunară, tru premieră, tru filmul documentar Phoenix....

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company