(concursu): Orchestrile şi Corusurile Radio

Unâoarâ cu momentul a lansaril’ei a postului public di radio, tru 1928, si înhiinţa, di-tru iniţiativa şi sum conduţirea a compozitorului Mihail Jora, Orchestra simfonică Radio. Dupu spusile a prof.univ.dr. Grigore Constantinescu, di-tru 1932, aestua acâţă să si afirmâ pri-tru concerte publiţe sum bagheta a unor maeştri a li artâ dirijoralâ româneascâ, pricum Ionel Perlea, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri, Iosif Conta, Horia Andreescu. Orchestra Naţională Radio are colaboratâ tru aţişti 85 di an’i di existenţă cu alţâ mări dirijori pricum George Enescu, Sergiu Comissiona, Kurt Masur şi are acompaniatâ celebril’i solişti vocali Monserat Caballe, Placido Domingo, Luciano Pavarotti sau pi românchile Ileana Cotrubaş şi Angela Gheorghiu. Pianista Elisabeth Leonskaja ică violoniştil’i Yehudi Menuhin şi David Oistrah si aflarâ şi el’i printre artiştil’i renumiţ care şi-u bâgarâ arada numa di aţel a li Orchestrâ Naţionalâ Radio.

Luana Pleşea, 06.09.2013, 21:46

De-a lungul aţistor aproapea nauă dechenii, Orchestra Radio îşi menţânu constantă popularitatea tru arada a publicului şi prestigiul printre profesionişti, cu un repertoriu ţi cuprinde, ţi acaţâ ghenurile muzicale reprezentative a tutulor epochilor.

“Cu arhiusitâ di la bitisita an’ilor 90, am vinitâ frecventu la concertile a Orchestrilor Radio. Consideram Sala Radio şi concertile di la Sala Radio un reper tut ahât di importantu ca aţeale di la Ateneul Român şi v’ineam cu egală plăcere şi harauâ la aeste concerte şi la aţeale a li Filarmonicâ. Tora, lucârile suntu mai variate, si fac concerte tru multe locuri, tru multe contexte, ama tru aţea perioadă avea ma puţâne opţiun’i”.

Mărturisi Oltea Şerban-Pârâu, directorulu artistic a Orchestrilor şi Corusurilor Radio, tru tut aţel timpu şi redactor şef a postului Radio România Cultural. Di cu-aver, azâ alternativile suntu ma numiroase, di aţea aform’ie artiştil’i arhiusirâ să iasă tru spaţii niconvenţionale. Oltea Şerban-Pârâu dzâse:

“Di aform’ia că există concurenţă, nu poţ sâ ignori, sâ alaşi lanâparte aestă componentă di marketingu, di imagine, ţi agiumse, să nu-l’i dzâc tut ahât importantă ca aţea artistică, ama agiungânda niscânte ori să concureze partea artistică şi partea di conţânut. Tru aestu momentu, Radioulu are, aşi cum sâ ştie, Orchestră Naţională, Orchestră de Cameră, Corus Academic, Corus di copii, Orchestră di folclor şi Big Band di jazz. Cadialithea, işim foarte multu în aer liber cu Orchestra Naţională Radio, care easte aţel ma reprezentativulu ansamblu — va sâ si facâ aesta inclusiv tru agheazmăciune, în Piaţa Festivalului. Si urmări aestă idee continuu, ama tru chirolu di ma nâpoi mutrim să faţim aestu lucru şi cu Corusulu de copii, care apăru di multe ori tru gârdina publicâ Cişmigiu, concertile extra — di exemplu, aţeale susţânute în aer liber cu Andrea Bocelli au beneficiatâ di concursul a Orchestrâl’ei Naţionalâ şi a Corusului Radio. Aşima, işirea din sala di concertu şi di-tru stagiunea di aradâ di concerte — m’iercuri şi vineri, easte multu importantă. Tutunâoarâ, soliştil’i a noştri concertişti, Horia Mihail, Gabriel Croitoru, Răzvan Suma — zburăscu dispri anulu 2013 – suntu persoane ţi achicâsirâ multu ghine dorinţa, dorlu şi nivol’ia dia iişire în afoara a salâl’ei di concert confortabilâ, cu unâ acustică foarte bună — mi refer aoa la Sala Radio — şi di duţire muzica clasică piste tut tru vâsilie, cu mediatizarea a Radioului public, agiungânda unile ori la un public ţi are ma puţână ligătură cu aestu domeniu, cu aestâ turlie di muzică. Easte multu importantu, şi cred că ţâne di misiunea a Radioului public, în afoară dia difuzare muzică, ninca şi să ti duţ întră oamin’i şi să poţ sâ lâ spun’i unâ parte a banâl’ei, a culturâl’ei, a aţea ţi există ş ai lor lâ easte ma greu accesibil”.

Proiectile di-tru chirolu di mâ nâpoi suntu extrem di numeroase. Oltea Şerban-Pârâu, directorul artistic a Orchestrilor şi a Corusurilor Radio, aduţe aminte ndauâ di ăteale care îl’i suntu cama vrutile:

“În afoara a tutulor concertilor pi care li feaţim cu Orchestra Radio — furâ multe concerte cu sala mplină, cu casa încl’isă, Corusul di copii avu concertul În lumea a lu Walt Disney”, care fu, cu diaver, un mare succes di public şi continuă să si reia tru diverse spaţii; cu Orchestra Naţională Radio, concertile mări vocal-simfoniţe — Carmina Burana”, tru dişcl’idire, amuşi, Recviem”-ulu di Verdi, Festivalul Aviulii di colecţie” la Sala Radio, care aduse violonişti român’i din ţară şi di-tru xeane care cântă pi aviulii di colecţie şi, sigura, proiectile naţionale a postului Radio România Cultural, ama susţânute di întreaga corporaţie: Pianulu călător”, Vioara a lu George Enescu la hori”, Duelul a viuliilor”, Flautulu di malâmâ”… Iatu, deja, patru titluri ţi agiumsirâ la a treia ediţie, lucru di care suntem mulu mândri şi hiperifan’i!”

Voicu Popescu easte dirijorulu a Corusului di Copii Radio, calitate în care obţânu, tru 1996, Premiul I “Suma cum laudae” la Festivalul Coral Internaţional di la Neerpelt, Belghia. Iara noulu dirijor principal a Orchestrâl’ei Naţionalâ Radio easte tinirulu şi carismaticulu Tiberiu Soare, care, tru aeastă calitate, însuţâ Orchestra în stagiunea 2012-2013 tru nu ma puţân di dauă concerte dinclo di graniţe. Oltea Şerban-Pârâu dzâse:

“Consider că suntu multu importante işirile în exterior a Orchestrâl’ei Radio. Easte adevărat că suntu şi aţel ma greu trâ faţire, di aform’ia că implicâ unâ turlie di costuri suplimentare şi un tip di relaţionare internaţională, care nu para poate sâ si facâ di azâ pi mâne. În condiţiile a unei minduitâi ma puţân cu proiecţie spri v’initor — aşi si faţe atumţea cându lucredz cu un buget anual şi nu multianual -, easte greu să antamedz lucre trâ multu para diparte. Ama, tru 2012 — 2013, Orchestra Naţională Radio avu ocazia dia concertare la Chişinău — poate nu asună ahât di spectaculos, ama fu prima, şi singura datâ, toradioarâ, cându Orchestra Naţională Radio agiumse aclo di-tru 1928, di cându si înhiinţă. La Shanghai fum trâ a daua oară — tora fum la Festivalul di Primuveară di aclo, un festival foarte importantu, un echivalentu, ma m’ic, a Festivalului Enescu, ama cu tradiţie şi cu unâ participare prestigioasă. Iara tora, veara, va sâ avem unâ şcurtă incursiune tru ţara viţină (N.a. — Bulgaria), din fericire într-un spaţiu multu ofertantu, pi mealul a Maril’ei Neagrâ, la Balcic, într-un loc ahât di vrut di Regina Maria, la Balcic Classic Days, un concertu cu Horia Mihail, Gabriel Croitoru, Tiberiu Soare şi Orchestra Naţională Radio”.

Tru anulu în care întreaga lume sărbătoreaşte 200 di an’i di la naştirea a lu Verdi, Orchestra Naţională Radio încl’ise stagiunea a Salâl’ei Radio pi 21 cirişar cu “Recviemul” a lu Verdi. Si toarnâ pi schenile bucureşteane, ma precis, la Sala Palatului, tru aestu mes, la a XXI-a ediţie a Festivalului Internaţional “George Enescu”.