(concurs RRI): Opire brâncuşiane tru mǎrile muzee a li lume

La bitisita a lu 1913, primile lucrări brâncuşiane agiundzea pri ţarâ amiricanâ, pitricue di işişi autorulu a lor tra-s hibâ parte di-tru Expoziţia Internaţională di Artă Modernă di la New York, cunoscută sum numa Armory Show”. Capulu”, Domnişoara Pogany II”, Cap di copil”, Muza adurm’ită II” şi Peaştile” atrapsirâ imediat a atenţia a publicului, a colecţionarilor şi critiţilor di artă.

Luana Pleşea, 04.07.2014, 19:41

Aşi si faţe că, în prezentu, ţeale ma multile creaţii a lu Constantin Brâncuşi, celebrul sculptor apreciat ca hiinda ţel ma cunoscutulu artistu român dinclo di graniţe, si aflâ tru muzee şi colecţii di-tru Statile Unite. Criticulu di artă Cătălin Davidescu atradze atenţia asupra a faptului că lucrările a lu Brâncuşi suntu arăspândite în tută lumea, tru-a ţeale ma mǎrile muzee şi colecţii. Care dzâse:

Eale suntu, arhiusinda di la Muzeulu di Artă Modernă di New York, la Guggenheim, tut în New York… aclo suntu deţinute majoritatea a lucrărilor. Apoia, tut pi teritoriul a Statilor Unite, tru Pennsylvania, Atlanta, Philadelphia — muzee di artă recunoscute pi plan internaţional, care au multe lucrări di Constantin Brâncuşi. Tutunâoarâ, are muzee universitare, cum easte Muzeulu di la Berkeley, care deţâne lucrări di Constantin Brâncuşi. Sigura, lucrări di Brâncuşi există şi tru Europa. Easte Muzeulu di Artă Modernă Centre Georges Pompidou, iu easte atelierulu a lu Brâncuşi, ţi are, în afoara a lucrărilor arămase tru atelier, şi alte. Existâ ma multe muzee tru Anglia, arhiusinda cu Tate Gallery şi bitisinda cu Galeria di Artă Modernă di la Oxford Museum. Existâ în Canberra, la Muzeulu Kunsthalle Zurich… Nu lipseaşte să agrǎşim niţe muzeele din România. Din păcate, cu pâreare di arǎu, are maşi dauă deţinătoare a creaţil’ei a lui: Muzeulu Naţional di Artă di Bucureşti şi Muzeulu di Artă di Craiova. În Bucureşti are vârâ 11 piese di Constantin Brâncuşi. La Craiova easte ţea ma cunoscuta lucrare, Bâşearea”. Muzeulu di Craiova are vârâ ţinţe piese di artâ. Mai are şi din perioada sa artizanală ndauâ piese. Mi refer la Ecorşeu”, la unâ cutie di bijuterii sculptată di Constantin Brâncuşi, tutunâoarâ, easte şi un scamnu din perioada tru care eara elev la Şcoala di Arte şi Zânǎţ din Craiova, dauă di rame…”.

Destinulu a creaţiilor brâncuşiane fu diferit, în funcţie şi di “mira” a notorietatil’ei a luştor, sumcundil’idză Cătălin Davidescu, care dzâţe:

“Prinde sibâ recunoscut faptul că amirican’l’i lu descoperirâ, sigura, dupǎ celebrului proces pi care Brâncuşi lu avu cu imbrucheaq amiricană, care lu acuzǎ că expediadză tru Statile Unite metal, care eara, de faptu, unâ lucrare di artă, ama ulterior ei au reuşitâ să investească tru piesile a lui, notorietatea a lui tru Europa şi în restul a lumil’ei hiinda ulterioară a notorietatil’ei a lui amiricanâ. Aesta vine cu multu ma amânat, de faptu. Preţurile mǎri, foarti mǎri, di dzǎţ di milioane di euro trâ piesile a lui athiusirâ să v’ină tru a daua giumitate a secolului al 20-ţea, tamam câtrǎ finalul a lui şi arhiusitâ a secolului a nostru. Din păcate, ţi cara cǎ Franţa şi România furâ statile vrute a sufletului a lui, eale nu furâ aţeale care au promovatâ multu cu silâ creaţia brâncuşiană, aţista fu realitatea. Arhiusinda cu Armory Show, cu capulu a secolului 20, creaţia sa easte promovată tru Statile Unite şi maşi dupǎ aestâ chiniseaşte pi plan internaţional”.

Unile di sculpturile a lu Constantin Brâncuşi furâ recuperate tru situaţii didipl speciale, nâ spune criticulu Cătălin Davidescu, ţi dzâţe:

Îm’i easte multu aprucheatâ istorima a aflaril’ei a lu Vitellius”, unâ di lucrările realizate di Brâncuşi tru perioada în care eara student la Belle Arte, la Bucureşti. Sculptura fu aflatâ pi tâvanea a prefecturâl’ei di Dolj după 1944 di un importantu brâncuşolog român, V.G.(Vasile Georgescu) Paleolog, ţel care scrise şi prima monografie dispri Constantin Brâncuşi — şi easte menţionat ca protulu a lui monograf, priiatin bun cu Brâncuşi. Tutunâoarâ, istoriaa piesilor di la Craiova — easte unâ mărturisire a tut a ţiluiaşi biograf. Easte zborulu di Bâşearea”, dauă Capite di cilimean’i şi Coapsa, tute hiinda tora la Muzeulu di Artă di Craiova, care furâ aflate tru hoara Ostroveni, iu moşierulu (proprietarulu di ciofliche) Victor Popp, colecţionar, priiatien, soţ cu Brâncuşi, li avea şi di iu furâ loate după naţionalizare, după 1949, Bâşearea” hiinda ufelisitâ ca cheatră trâ talaruilu (vulera) cu veardzu di cătrǎ-a ţel’i care avea intratâ în casă, iu eara cooperativa a hoarâl’ei tru aţel momentu. Recuperarea a lor fu lişoară, di aform’ia că preşedintile a cooperativâl’ei îşi aduţea aminte că vidzu nişte lucre speciale, ama niţe barim nu avea şupeie că easte zborulu di nişte piese di artă. Aşi cum spune V.G.Paleolog tru amintirile a lui, Orgoliu şi Cap de ficior, dauă brondzuri, furâ aflate iu pi terasa a conacului, pi nângă nişte auuâ bâgatâ sâ si usucâ trâ stâfidz, Bâşearea eara pi vulera cu verdzu, di aform’ia că eara unâ cheatră bună, pătrăţoasă şi baia greauâ tra să-l’i ţână verdzul şi Coapsa eara şi ea arucată ca unâ bucată di marmură, tut pri-tru cunache”.

Easte ghinecunoscut faptul că, trâ sculptorulu Constantin Brâncuşi, acasă si dzâţea tru întreaga lume, aşi cum, altâ turlie, şi lucrările a lui suntu arâspândite tru întreaga lume. Priste tut iu mutrescu ved puterea şi influenţa a lu Brâncuşi. El easte în continuare ţel ma modernul di sculptoril’i modern’i”, aprecia Paul Kasmin, a cure galerie apânghisi anulu tricut expoziţia Brâncuşi tru New York 1913 – 2013”.