Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Carnet cultural » (concurs): Paramite di la Serbările a Bistriţâl’ei Medievală

(concurs): Paramite di la Serbările a Bistriţâl’ei Medievală

Di-tru 2007 încoaţe, la Bistriţa, bitisita di cirişar aduţe pi strădz cavaleri şi domniţe care xanaînv’eadză atmosfera medievală şi reconstituie istoria di opt secole a câsâbălui. Easte zborulu di Serbările a li Bistriţă Medievală, festival agiumtu la a X-a ediţie şi organizat di Asociaţia Culturală Bistriţa Medievală.

Luana Pleşea, 10.07.2016, 22:10

Florin Săsărman, preşedintile executiv a li Asociaţie Bistriţa Medievală, spune cu ţi aştiptări fu creat festivalul:

Tru anulu 2007, am organizată prima ediţie a Serbărilor a li Bistriţă Medievală, pri-tru care am conectată burgul bistriţean la Siebenbürgen, veacl’ea reţeauă a câsâbadzlor-ţitate medievali din Transilvania. Exista festivaluri medievale tru alanţâ câsâbadz. Primulu arhiusi imediat după 1990 la Sighişoara. Noi nâ propusim să iaraînv’iem istoria ţitatil’ei. Ninca di la prima ediţie am schenarizată în stradă, tru m’iedzulu a câsâbălui şi întră oamie’ni, momente di-tru istoria ţitatil’ei a noastră. Aşi scoasim la lum’ină personaje dispre care bistriţeanil’i a dzâlilor a noastre nu ştea absolut ici ţiva, cum fu, di exemplu, Pfaffenbruder fierarulu, care lucreadză herulu, un personaj fabulos, care la 1602, aproape el maşi unulu singur respinse ună invazie di mercenari a gheneralului Basta. Aeştia asediară Ţitatea a Bistriţâl’ei chiro di doi meşi. La un moment dat reuşiră să frângă murulu. Şi vine aţist Pfaffenbruder fierarulu, care alăsă diunăparte halebarda şi lo aţel ma marile ciucan baros din atelierulu a lui, intră m’iolgica, tru mesea di duşman’i şi simină panica întră el’i. Iar alanţâ bistriţean’i si-au xanaînsufliţâtă şi au respinsă aţel atac. Aţistă secvenţă easte maşi unulu di momentile istoriţe pi care li am schenarizată tru aţeale dzaţe ediţii di până tora. Di aform’ia că aţist efect di xanaînsufliţâre lu-am urmărită. Tru niţiunulu di-tru alante politii-ţitate din Transilvania iu are festivaluri medievale nu si schenarizeadză momente di-tru istoria medievală concretă a câsâbălui respectiv”.

După dzaţe ediţii di Serbări a li Bistriţă Medievală, Florin Săsărman spune că au reuşită să îşi agiungă scupolu. Mulţâ bistriţeani urmărescu în mod special aţiste secvenţe istoriţe şi mulţâ copii participă cu trup şi suflet la eale. Iatu un altu paramith di festival spus di Florin Săsărman:

Di regulă, noi avem organizată asedieri şi apărări a li ţitate. Copiil’i, cilimean’il’i, invariabil, v’in să apără ţitatea. Unăoară, vârâ di cavaleril’i, oşteanil’i a oastil’ei care nâ asedia intră tru câsâbă, întră dauă secvenţe a li schenarizare, tra să-şi acumpără ţigări. Şi vine un grup di vără ţinţe copii, cilimean’i, foarti revoltaţ să nâ întreabă desi poate duşmanulu să intră în ţitate cându va. Di-tru locul tru care eara aşezată tăburea lor, aţel om avea faptă ninca 200 di metri până să intre în m’iedzulu a ţitatil’ei a noastră. Copiil’i eara indignaţ. Eo atumţea, didip amuzat în sinea mea, ama spunânda gâilipsire pi faţă, pitrimcuiu garda să îl acaţa. Lâ ded satisfacţie a copiilor, salvânda ună eroare făcută di aţel om. Efectul aţista di xanaînsufliţâre a locuitorilor di astăndzâ a câsâbălui Bistriţa trâ istoria medievală a ţitatil’ei a lor easte ţea ma marea mulţan’ipsiire pi care puteam să u bânedzu după dzaţe ediţii di festival”.

Când v’ine zborulu di programulu a unei ediţii a Serbărilor a Bistriţâl’ei Medievală, Florin Săsărman explică faptul că organizatoril’i mutrescu să hibă naturali şi si afirescu di festivisme:

Apărn’inda di la aţea ţi puteam să faţim noi, minduim şi programulu. Include la pasa ediţie animaţie stradală cu cavaleri şi arme medievale — a cilimean’ilor lâ place, lâ are hare ţel ma multu să îl’i veadă pi cavaleri că si alumtă. Eo him castelan ninca di la prima ediţie. Unăoară, am avută ună replică pentru nu mai ştiu ţi observaţie faptă din public şi dzâşu că nu vrea să aibă existată cavaleri ma că si nu exista domniţe. Cavaleril’i si alumtă, cavaleril’i suntu canda işişi onoarea, giuneaţa, sacrificiul, ama toate aţistea urmăresc cucerirea a inimâl’ei a unei domniţă. Am faptă ligătura aesta cu animaţia stradală cu cavaleri şi domniţe şi cavaleril’i dipriună lipseaşte să-şi îndreaptă toate eforturile spre cucerire sumarâsulu şi apreciarea a uneia di domniţile aflate aclo. Apoia, avem teatru stradal, di aform’ia că în România există ma multe trupe care şi cântă, şi fac animaţie stradală cu teatru medieval. La cathe ediţie avem invitate câte ndauă formaţii di muzică medievală care cântă şi tru measea, m’iolgica di oamin’i, la schena m’ică, şi la schena mare, la spectacolile di seară. Ama avem şi menestreli a secolului 21. Cu aestu ghen di programe avem reuşită să atradzim publiculu, să îl ţânim nângă noi şi tora him convinsu că avem un public cunoscător, fidel. Anulu aestua, la ediţia a dzaţea, avumt şi un moment în premieră tru bana culturală a ţitatil’ei, avum ună proiecţie videomapping, tru care inclusim secvenţe din toate ediţiile anterioare a festivalului, secvenţe cu monumente istoriţe a li Bistriţă, cu istoria câsâbălui a nostru. Aestă proiecţie poate să hibă vidzută şi pi youtube”.

Ună altă premieră la ţea de-a X-a ediţie a Serbărilor a Bistriţâl’ei Medievală u reprezentăă prezenţa a trupâl’ei ghirmană Farfarello, cunoscută în România trâ aţea că unulu di fondatoril’i a l’ei, violonistul Mani Neumann, fu membru a celebrâl’ei trupă rock Phoenix, în perioada l’ei ghirmană, iar chitaristul Ulli Brand, tot din Farfarello, are colaborată, tru arada a lui, cu trupa a lu Nicu Covaci. La Bistriţa, formaţia Farfarello şi-are lansată ţel ma noulu material discografic, albumulu “ZeitZone”. (Şt.B)

Autor: Luana Pleşea

Armanipsi: Hristu Steriu