Club cultura: Artişti invitaţ la „dans//pl – Ieri.Mâne.Azâ”

Chiro di dauă septămân’i, Chentrulu Naţional a Dansului Bucureşti fu gazda a unor spectacole di referinţă trâ schena a dansului contemporan polonez, prezentate sum titlul “dans//pl – Ieri.Mâne.Azâ”. Vrem şi noi să vă oferim unâ imaghine a dansului polonez, şi sâ vâ prezentǎm îndoi di artiştil’i invitaţ, care zburǎscu di turlia în care abordează dansul tru spectacolile a lor.

Luana Pleşea, 11.04.2014, 22:40

Dzâlile a dansului polonez furâ dişcl’ise di Teatrulu Dada von Bzdülöw, di Gdansk, fondat în 1992 di Leszek Bzdyl şi Katarzyna Chmielewska. Aţiştia prezentarâ spectacolul Duete inexistente”, cure temă easte adunarea dintrǎ mul’iare şi bărbat, sum toate formile. Multe di spectacolile create di ţel’i doil’i suntu inspirate din literatură, aţistua hiinda şi cazulu a Duetilor inexistente”. Leszek Bzdyl dzâţe:

Aţist spectacol are la bază cartea a lu Italo Calvino, “Politii invizibile”. U avem cititâ şi nâ si păru unâ istorimâ interesantă. Marco Polo va tra să l’i spună a lu Khan Kublai paramithile a unor câsâbadz, ams aeşti câs`badz nu există. Pasa politie easte mplinâ di m’iurisme, culori, idei, filosofii… U preluǎm aţistă idee a politiilor invizibile tru spectacolul a nostru şi nâ minduim că va hibâ interesantu să zburâm dispre mul’iare şi bărbat aşi cum Marco Polo l’i zbura dispre aeste politii a lu Khan Kublai”.

În timpu ţi aţel’i doil’i dansatori spun paramithe cu trupurile a lor, pi fundal curâ texte care, tru arada a lor, spun paramithe. Coregrafulu Leszek Bzdyl dzâţe:

În varliga a noastrâ are multe zboarâ. Cându v’ine zborulu di unâ situaţie di banâ, prota mutrim să u descriim pri-tru intermediul a cuvendzâlor. Ama ufelisim copii a cuvendzilor di-tru alte situaţii. Di aţea aform’ie, lom apofase să prezentăm aţiastă istorimâ întrǎ un bărbat şi unâ mul’iare fără să ofelisim zboarâ. Maşi să him pi schenă, ama cuvindzâle, poemulu, textulu suntu în varliga a noastrâ. Aoa easte zborlu dispre nivelul di achicâsire, dispre aţea ţi vrem să videm. Di exemplu, textulu pi care îl proiectăm pi ecrane easte poezia a unui priiaten, ama nu easte dispre noi. Easte paramithulu a lui dispre un bărbat şi unâ mul’iare. Un altu textu aparţâne a unui compozitor polonez şi easte unâ altâ turlie di poezie. Tutunâoarâ, mutreaşte să spună ţiva dispre unâ mul’iare şi un bărbat, ama agiundz până tru sone să zburascâ di el. Aesta easte provocarea trâ public: ţi vreţ să videţ? Aveţ dor să videţ propria a voastr istorimâ sau vreţ să hiţ cu noi? Vreţ să hiţ cu cuvindzâle sau cu ghesturile, cu sensibilitatea a artiştilor di pi schenă?”.

La invitaţia a colectivului komuna//warszawa, dansatorulu şi coregrafulu Mikołaj Mikołajczyk diznou aduse în memoria a publicului, în cadrul a proiectului RE//MIX, unâ di leghendile a teatrului polonez şi aţel care are statâ la baza a carierâl’ei a sa di dansator, Henryk Tomaszewski. Spectacolul “RE//MIX Henryk Tomaszewski” fu prezentat şi la Bucureşti, în cadrulu a Dzâlilor a dansului polonez. Mikołaj Mikołajczyk explicâ faptul că, spri diferenţâ di maestrulu său, care bâga ţel ma marile accentu pi estetică, pi tehnica di dansu, trâ el aţel ma importantul lucru îl reprezintă contactulu cu spectatorulu şi stratulu emoţional a spectacolului, şi dzâse:

“Tru aestu spectacol, tru ţea ma marea misură escu eo insum’i, ama fără Tomaszewski, care easte părintile a meu artistic, aţist spectacol nu vrea sâ exista. Bana a mea artistică arhiusi atumţea cându Tomaszewski î’mi deade aestă suflare. În spectacol mutrescu să exprim ţi însimnǎ aesta trâ mine. Aşi şi bitisescu aţist spectacol: suflarea dăruită a m’ia di Tomaszewski agiumse persoana a mea. Eu deveniiu artistul Mikolaj Mikolajczyk pri-tru aestâi suflare a lu Tomaszewski. Pi di altă parte, aţist spectacol easte mutrita a mea tra sâ tal’u cordonulu ombilical cu părintile a meu. Aoa şi 20 ani, Tomaszewski mi invitǎ tru teatrulu a lui. Mi lo di mână şi-m’I deade cale. Aşi fac şi eo cu spectatoril’i. Voiu ca spectatoril’i să simtă exactu aceauşi emoţie pi care u am simţitâ eo amuşi 20 ani, cându Tomaszewski mi invitǎ în teatru”.

Considerat precursor a dansului contemporan, ocupânda un loc unic şi di niegalat în istoria dansului, Vaslav Nijinsky scria tru “Jurnalul” a lui: “Escu Dumnidzǎu năuntrul a meu. Tuţ au aestu sentiment, maşi că niţiunom nu si foloseaşte di el”. Aţist Jurnal şidzu la baza a spectacolului “Nijinsky. Sărbătoarea a v’isilor”, creatâ di unâ echipă di trei artişti, şi care pǎrn’eaşte di la ideea a reghizorului Sławek Krawczyński, care si inspirâ di-tru psihologhia orientată pi proces dezvoltată di elveţianul Arnold Mindell. Dansatorulu Tomasz Wzgoda, dispre crearea a spectacolului dzâţe: “Aestă metodă a psihologhiil’ei orientatâ pi proces fu multu interesantă, di aform’ia că lucreadză ma mult cu psihiculu, iara Nijinski, după ţi nu mata giucǎ, acâţǎ să aibă probleme psihologhiţe, diagnosticate dreptu schizofrenie. Am lucratâ în special cu imaghinaţia, cu impulsurile puterniţe, cu minduitile a lui. El si afla pi schenă tra sâ lâ da a oamin’ilor energhie trâ banâ. Cât chiro dansǎ, fu sănătos. Cându si dânâsi, nu mai folosi aţistă energhie, nu mata u transformǎ şi si îndipărtǎ di banâ. Fu foarte interesantu să urmărim aţist paramith şi să aflǎm mişcările care să spunâ toate aestea. În special metoda pi care u folosim trâ creare coregrafia, ţea a psihologhiil’ei orientatâ pi proces, easte interesantă tru aestu sensu. Şi nu easte maşi coregrafie, easte ma multu psiho-procesulu a lu Nijinski”.

Dzâlile a dansului polonez la Bucureşti furâ încl’iate di dauă solouri create şi interpretate di dauă tinire coregrafe, Agata Maszkiewicz şi Agata Siniarska, reprezentative trâ aţea ţi si faţe în prezentu în dansul contemporan di-tru Polonia: din cauza a elipsil’ei a finanţărilor, ţel’i mai mulţâl’i coregrafi aleg să danseze tru solourile create di el’i. “dans//pl — Ieri.Mâne.Azâ” easte un evenimentu organizat di CNDB în parteneriat cu Institutulu Polonez şi si încadrează în intenţia CNDB de bâgare în discuţie relaţia pi care dansul românescu u are cu culturile coregrafiţe din zonă.