Ansamblul monumental Calea Eroilor (concursu Gorj)

Una ditru nai ma importante capodopere a sculptorlui Constantin Brâncuşi easti Ansamblul Monumental Calea Eroilor”, omagiu adus a eroilor gorjeni cari s-featira curbani tra ţară şi tra semen’il’i a lor tru kirolu a Primlui Polim Mondial. Ansamblul, format dit Measa a Tătearil’ei, Poarta a Basearil’ei şi Coloana Infinitului, şi adrat Târgu Jiu, zugrapseasti concepţia creatoare a artistului. Constantin Brâncuşi s-aminta tu 19 di scurtu 1876 tru hoara Hobiţa şi tricu ficiuramea anvarligat di una cadealihea civilizaţie a lemnului, tatăl a lui avea mirakea tra s-adara sinur obiectele di cari avea ananghi tru nicukirata. Tru anlu 1898, la prima expoziţie a Şcolal’ei di Meserii a giudeţlui Dolj, elevlu Constantin Brâncuşi prezenta prima a lui sculptură — bustul al Gheorghe Chiţu—, deadun cu doauă rame cari nica pot s-hiba vidzuti şi ază la Muzeulu de Artă di Craiova.

Corina Sabău, 02.01.2016, 20:07

Una ditru nai ma importante capodopere a sculptorlui Constantin Brâncuşi easti Ansamblul Monumental Calea Eroilor”, omagiu adus a eroilor gorjeni cari s-featira curbani tra ţară şi tra semen’il’i a lor tru kirolu a Primlui Polim Mondial. Ansamblul, format dit Measa a Tătearil’ei, Poarta a Basearil’ei şi Coloana Infinitului, şi adrat Târgu Jiu, zugrapseasti concepţia creatoare a artistului. Constantin Brâncuşi s-aminta tu 19 di scurtu 1876 tru hoara Hobiţa şi tricu ficiuramea anvarligat di una cadealihea civilizaţie a lemnului, tatăl a lui avea mirakea tra s-adara sinur obiectele di cari avea ananghi tru nicukirata. Tru anlu 1898, la prima expoziţie a Şcolal’ei di Meserii a giudeţlui Dolj, elevlu Constantin Brâncuşi prezenta prima a lui sculptură — bustul al Gheorghe Chiţu—, deadun cu doauă rame cari nica pot s-hiba vidzuti şi ază la Muzeulu de Artă di Craiova.

Tru idyiul an s-angrapsi la Şcoala Naţională di Arte Frumoase şi Meserii di Bucureşti, pi cari u absolvă patru an’i ma amanat. După ti baneadza un kiro Munchen, fudzi deapoa Paris, iu, tru 1905, easti admis la Ecole Nationale des Beaux-Arts. Ahurhindalui cu anlu 1907, marli artistu român treati la una artă nonfigurativă, intrândalui ase tru circuitlu ali avangarda pariziana. Lucrărli cari compun Ansamblul Monumental Calea Eroilor” fura realizate pi thimel’ilu a unlui proiectu, cari, aşi cum mărturisea bas Constantin Brâncuşi, eara adrat dit elemente arhitecturale cu valoare simbolică. Ansamblul fu inaugurat la data de 27 sumedru 1938.

Doru Strâmbulescu, directorul Centrului Constantin Brâncuşi:”Ma s-hiba s-na astam dupu cadurli şi mărturiile dit epocă, lipseasti sa spunem că populaţia a municipiului Târgu Jiu, tru prezenţa unor pirsonalităţi politice şi culturale dit acea pirioadă, a participat tru număr foarte mare la inaugurare. Alaiul cari a mers de la Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii până la Coloană a fost unul impresionant. Easti important de ştiut că, iniţial, Brâncuşi a dorit să ridice la Târgu Jiu doar Coloana fără Sfârşit. Easti şi propunerea pi cari o face Aretiei Tatarescu, el venind de la Bucureşti cu schiţa Coloanei. Dar cum Brâncuşi a pitrecut atâta timp la Târgu Jiu, imaginează, până la urmă, trutreg ansamblul pi cari-l avea tru minte, acolo. Acesta include şi Biserica Sfinţii Apostoli, modernizată tot dit banii Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene, la sugestia iniţiativa Aretiei Tatarescu. Asa că nu avem de a face doar cu un ansamblu comemorativ, avem de-a face cu o opiră de geniu, o opiră de valoare universală.”

Masa a tătearil’ei easti tru Grădita Publică dit Târgu Jiu, aproapea di mealu a arâului Jiu. Lucrată tru calcar de Bampotoc, easti anvarligata di 12 scamnuri de cheatra arucutoasa, tru formă de clepsidră. Masa are un diametru de 2,15 metri şi o truălţime de 0,88 metri, simbolizând masa de ditaintea luptei. Timpul easti măsurat tru tăcere de clepsidrele – scaune. Aleea scaunelor cuprinde două bănci de piatră şi 30 de scaune dit piatră pătrate, tru formă de clepsidră, dispuse de o parte şi de alta a aleii tru grupuri de câte trei, făcând legătura trutre Masa tăcerii şi Poarta sărutului, situată la intrarea tru parc. Pi marginea aleii, s-au plantat 20 de plopi piramidali. Poarta sărutului, realizată dit travertin, simbolizează trecerea spre o altă viaţă. Coloana fără sfârşit, Coloana infinitului sau Coloana sacrificiului infinit easti considearată cea mai importantă parte componentă a ansamblului.

Constituită dit 16 module romboidale dit fontă, fiecari avand 1,80 metri truălţime, ea reprezintă un axis mundi cari sprijină bolta cerului. Truălţimea totală a coloanei easti de 29,33 de metri. Aceasta a fost realizată tehnic de către inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, după un modul cioplit tru lemn de tei de Brâncuşi. Construcţia ei a fost demarată tru august 1937 la Pitroşani şi s-a incheiat tru noiembrie la Târgu-Jiu, iar metalizarea s-a realizat tru iunie – iulie 1938. Biserica Sfinţii Apostoli Pitru şi Pavel, situată pi axa ansamblului sculptural, easti un element de legătură trutre părţile componente ale acestuia. Lăcaşul de cult a fost ridicat tru pirioada 1927 – 1938 pi locul unei biserici mai vechi ce data dit anul 1777.

Doru Strâmbulescu, directorul Centrului Constantin Brâncuşi:”Elementele cari compun ansamblul de la Targu Jiu au valore de unicat, deşi Brâncuşi a mai sculptat coloane tru lemn, tru atelierul său de la Paris existau astfel de coloane. Cred că ideea unui ansamblu easti ceva mai veche, iniţial dorea să ridice un portal tru satul lui natal, Hobiţa. Apoi s-a discutat ca ansamblul să fie la Târgu Jiu şi până la urmă, propunerea Aretiei Tatarescu a prins contur. Se poate spune că odată terminat ansamblul de la Târgu Jiu, Brâncuşi îşi desăvârşeşte creaţia, după aceea el n-a mai creat opire de asemenea importanţă, cari să rămână ca repire tru artă. Acest stil nonfigurativ pi cari Brâncuşi îl aduce tru arta modernă schimbă o paradigmă. Dacă urmărim gândurile lui Brâncuşi, apărute de-a lungul vremii tru diverse publicaţii sub forma de aforisme, putem truţelege cum gândeşte Brâncuşi arta tru genearal şi arta sa, tru mod spicial.

Brâncuşi eara conştient de valoarea sa universală, de modul tru cari el a schimbat-o. Când părăseşte atelierul lui Rodit se desparte şi de ceea ce se trutâmplase tru artă până la acel moment, venind cu propria lui viziune, cari îşi are rădăcinile tru arta veche românească. A făcut asta, cu toate că la Paris aprofundase arta primitivă, arta neagră. Dar eara conştient că devenise un repir tru arta modernă”

Tru apriliu 2007, Târgu-Jiu, fu dizvalit angrapsearea cari atestă hotărârea Uniunii Europine de includere a Ansamblului Monumental Calea Eroilor” tru patrimoniul cultural europian (odată cu Palatul Cantacuzino, Ateneul Român dit Bucureşti şi cetatea Histria dit judeţul Constanţa).

Armanipsearea: Tascu Lala