Amintâtoril’i a concursului “Vacanţă acasă la Suveica Mamei Ruţă”

România Internațional, 09.08.2015, 21:45

Vruţ soţ, Radio România Internaţional v-are invitată până la 15 alonar 2015, data poştâl’ei, să participaţ la un concurs di cultură ghenerală cu titlul Vacanţă acasă la Suveica (suvalniţa) a li Mama Ruţă”, organizat deadun cu colegil’i di la Radio România Antena Satelor, postul public destinat a lumil’ei rurală din România. Din Ţara Făgăraşului (chentru), acâţă calea şi chinesi un proiectu simplu şi ingenios, care faţe să si zburască în lume di hoara Mândra, di zona Făgăraş şi România, Suveica Mamei Ruţă”. Di aţea aform’ie vâ propusim un concursu pri-tru care să vizitaţ reghiunea Făgăraş, ca şi unâ altă zonă ahoria di aproapea, Mărginimea Sibiului.

***************

Concursul are diştiptatâ interesulu a dvs. şi nâ viniră la RRI 197 di răspunsuri corecte şi complete. Vă mulţan’iisim şi vă invităm să participaţ şi la alte concusuri.

**********

Marile Premiu va sâ hibă unâ excursie trâ dauă persoane, di 8 dzâle, cazare 7 nopţâ, cu pensiune completă, în perioada 1-8 agheazmăciune 2015 în pensiun’i di-tru zona Făgăraş (Sâmbăta de Sus), jud. Braşov, şi Mărginimea Sibiului, jud. Sibiu. Alte dauă locuri suntu oferite trâ publiculu a Antenâl’ei Satelor. Ca di aradă lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vâ hibâ necesară, viza trâ România.

***********

Concursul fu sponsorizat di SC SCORILO TURISM SRL şi fu organizat deadun cu parteneri locali: Consiliile Judeţene Braşov şi Sibiu, Primăriile Făgăraş şi Râşnov, Mitropolia Ardealului – Arhiepiscopia Sibiului, Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus, Uniunea Artiştilor Plastici-Filiala Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Centrul Judeţean trâ Conservarea şi Promovarea Culturâl’ei Tradiţională Cindrelul-Junii Sibiului”, Muzeulu Judeţean di Istorie Braşov, Liceulu di Artă Sibiu, S.C. Libris S.R.L., Ion Art Glass din Şelimbăr, sculptorulu româno-american Gheorghe Zaharia, orighinar din Făgăraş

***********

Di-tru emisiun’ile RRI, di pi site sau profilurile Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn putut să aflaţ răspunsurile la întribări.

**************

Concursul si bitisi la 15 alonar, data poştâl’ei. Până să aflaţ care suntu aţel’i ţi amintarâ vă aduţim aminte întribările la care vâ avem invitată să răspundiţ:

**************

– Di iu arhiusi calea Suveica Mamei Ruţă” tra călatoria a l’ei prin lume? Răspuns corectu: Din hoara Mândra.

– Câţ kilometri are parcursă suveica (suvalniţa)? Răspuns corectu: Un milion di kilometri.

– Cum si cl’iamă zonile pi care va li viziteadză amintâtoril’i a Mărilor Premii? Răspuns corectu: Făgăraş (Sâmbăta de Sus), jud. Braşov, şi Mărginimea Sibiului, jud. Sibiu.

– Numiţ (spuniţ-lâ numa) 5 state sau locuri ahoria în care s-are priimnatâ” suveica (suvalniţa) chinesită din România. Aoaţe puteaţ să aleadziţ di dzăţâle di ţări, câsâbdz şi locuri iu are poposită suveica, pi care putut să li descopiriţ di pi Internet, chinesinda di la numiroasele fotografii postate pi site-ul RRI şi pi profilurile a noastre sociale.

************

Amuşi putem s-u derulăm lista amintâtorilor.

*************

Aţeale 25 di Menţiuni lâ vininrâ a ascultătorilor sau a utilizatorilor di Internet: conaţionala noastră Delia Biţă, din Italia, Atef Salama şi Sami Ahmad Mosad, ambil’i di-tru Eghiptu, Liuben Rosales Arevalo, din Cuba, Christian Canoen, Franţa, Xue Fei, din China, Victor Varzin, din Rusia, Hans Verner Lollike, din Danemarca, Grant Skinner şi Matthew Loughlin, ambil’i di-tru Marea Britanie, Ronny Forslund, di-tru Suedia, Keith Simmonds, din Franţa, care scrise a Secţil’ei Engleză, ca şi Jaroslaw Jedrzejczak, din Polnia, recentul amintâtor a concursului RRI “Vacanţă tru sudulu a litoralului a Maril’ei Laie”, Asghar Shah şi Maaz Shahzad, ambil’i din Pakistan, Abdulkarim Alhouseini, din Libia, care scrise a Secţil’ei Engleză, Abur Rashid Biswass, Eyamin Hosain, S.B. Sharma, Jayanta Chakrabarty, Priyanka Paul, Chitturi Venkataramana, Shivendu Paul, Syamapada Sarkar şi Najim Udin, toţi 9 din India.

– muzica orchestrala —

Conaţionala noastră Delia Biţă, din Italia, mărturisea: “Ascultu cu plăcere şi harauâ emisiun’ile RRI şi vă urmărescu programele în mediul online, di aform’ia că am pistusine că promovaţ valorile româneşti priste sinure şi, aşi, România mai iase din anonimat”.

***********

Aţea 15 Premii III lâ vinirâ a ascultătorilor sau userilor : Dejan Mijatovic, di-tru Sârbie, Natalia Zabolotna, Ucraina, Cătălina Constantinovici, din România, Ben Chohra Ali, din Algeria, Ziyad Ahmad Aqil, din Iordania, Juan Antonio Morales, Spania, Claude Unsinger, din Franţa, He Xige şi Zhang Xiaohua, ambil’i din China, Nicolai Prigodici, din Belarus, Brian Kendall, Marea Britanie, Muhammad Shamim şi Deepita Chakrabarty, ambii din India, Hamad Kiani, din Pakistan, şi Oscar Machuki din Kenya.

***********

Dejan Mijatovic, di-tru Sârbie, argumenta clar şi precis: Vruţ oaspiţ, am citită cu mare harauă şi plăcere istorima dispre Suveica Mamei Ruţă. Fuiu mâgh’ipsită şi încântată şi di paralela cu piticulu (pâdâculu) dintr-unulu di filmile a meale preferate, dispre destinulu fabulos a li Amélie Poulain, ma multu după ţi, tru gh’inar anulu aestua, vidzuiu că piticulu di la 2750 metri tru Alpil’i francezi, iu earam dusă tru concediu”.

***********

Natalia Zabolotna, din Ucraina, scrise: Fuiu multu impresionată di istorima a Mamâl’ei Ruţă, care nu putu să-şi fac v’isulu tra să călătorească prin lume, ama avu dor ca măcarum suveica l’ei să facă aţist lucru în loculu a l’ei. Aţist concurs easte unulu dispre v’isuri… şi v’isurile sunt ahât di diferite!!! Unil’i anv’isează să veadă ţări îndipărtate, alţâ să azboairă cu balonulu sau să agiungă renumiţ, iara alţâ anv’iseadză maşi la nheamă cama multu chiro liber trâ hobby-urile a lor sau trâ discurmare. Toată lumea anv’iseadză la ţiva şi a tutulor nâ pare că nâ lipseaşte ţiva – chiro, pâradzi etc. Di aţeale mai multile ori, v’isurile suntu considerate ma puţân importante şi sunt tricute în plan secund, ama prinde să conştientizăm că v’isurile fac parte di-tru natura umană, sunt unâ proiecţie a banâl’ei pi care vrem să u duţim. Aşi că, eale prinde să hibă respectate şi merită efortul a cathi-unuia di noi tra să li realizăm”.

**********

Cătălina Constantinovici, din România, nâ scria: “Ascultu cu plăcere glasulu românescu care si transmite pritutţido în lume, atumţea când chirolu îm’i permite. Aflu aoaţe multe lucrure interesante pi care nu le-am aflatâ la radiourile comerciale. Site-ul easte accesibil, muşat aranjat, cu multe informaţii, cu multe ştiri interesante în iţe limbă. Aşa pot să-m’i perfecţionedzu limba xeană care mi preocupă şi pi care u studiedzu la facultate. Particip la concurs di vrearea şi dorulu di a aflare ma multe şi di aţea să descoper muşuteţâle aţistea, cu care ţara noastră fu dăruita”.

***********

Claude Unsinger, din Franţa, nâ explica: ”Călătorescu di multe ori în România, di mai mulţâ an’i, ama nu am vizitată niţiunâoară zona a Munţâlor Făgăraş. Paramithulu a liştei suvalniţâ mi pasioneadză, di aform’ia că minduescu easte un trop multu interesantu di prezentare România, bana huriaţâlor şi tradiţiile rurale. Sper ca aestă suveică să călătorească unâoară şi la Strasbourg, capitala a Europâl’ei”.

*************

He Xige, din China, argumenta: ”Suveica Mamei Ruţă şi călătoria a l’ei prin lumea largă lâ da ocazia a tutulor oamin’ilor să achicâseascâ muşuteaţa şi bogăţia a banâl’ei di-tru m’ica hoară Mândra, din Ţara Făgăraşului, şi-l’i invit pi toţ să dişcl’idă mare firida trâ mirache ţi da spre România. Tutunâoarâ, aţist concursu easte maşi un altu mod în care suveica Mamei Ruţă mai poate să facă ninca unâ oarâ anvârligarea a Pământului, iar a m’ia îm’i da ocazia să mi simtu ca atumţea cându să călătorescu într-ună ‘ţară’ fără uidie, Ţara Făgăraşului”.

***********

Nicolai Prigodici, din Belarus, nâ scrise: Emisiunile RRI îm’i plac trâ individualitatea şi expresivitatea lor. Echipa a dumnil’lilor a voastre faţe un lucru trâ mirache, facilitânda un apunte di priiatinie, suţâl’e şi pace întră ascultătoril’i di-tru ahântea ţări a lumil’i. Emisiunile RRI sunt multu interesante, educative, diferite şi veridiţe, şi foarte accesibile a unui public largu!”

************

Iar britanicul Brian Kendall argumenta: “Aţist concursu easte multu importantu trâ mine di aform’ia că fuiu cu tihe tra-s amintu un Mare Premiu într-un concurs RRI cu an’i ma ninte. Am tricută multe seri ascultânda Antena Satelor. Aţist postu di radio transmite foarte multă muzică populară românească, exact turlia ţi mi ariseaşte s-u ascultu pi undile scurte pi care emite Radio România Internaţional. Cred că easte unâ experienţă remarcabilă să hii în România şi să asculţâ un post di radio care emite muzică exact care ţâ place. Niţe măcar nu-i ananghe să achicâseşti limba română tra sâ ti hârâseşti di aestă turlie di muzică. Ghenulu aestua di muzică, pi care u ascultu la mini-radioulu a meu portabil, cathe oară îm’i bagă un sumurâs pi faţă! Mulţan’isiiri a Antenâl’ei a Hoarilor şi a Radio România Internaţional trâ organizarea a liştei competiţie unică!”

************

10 Premii II lâ viniră a următorilor: Sara Souberan, din Italia, Beate Hansen, Germania, Miodrag Ristic, din Serbia, Ihor Gurovoi, din Ucraina, conaţionala noastră Cătălina Dejois, din Franţa, Boumchaal Farid, din Algeria, Carlos Campos Aldana, din Cuba, Jean-Michel Aubier, din Franţa, Ji Yuan, din China, Oleg Voronov, din Rusia.

*************

Sara Souberan, din Italia, transmise următoarea argumentare: “Am lucrată tru ndauă restaurante di Torino şi am cunoscută mulţâ români. Am ţânută ligătura cu unil’i di el’i. Mi-au invitată în România, ama nu u avuiu ocazia să agiungu, aşa că arămaşu cu aestă curiozitate di a videare ţiva din ţara a voastră. Ascultu emisiun’ile RRI online la serviciu. Di cându-cându vizitedzu site-ul a vostru, iu aflu articole interesante di cultură ghenerală”.

**************

Beate Hansen, di-tru Ghirmănie, recenta amintâtoare a Marilui Premiu a concursului RRI “Băile Govora, ună oază di sănătate”, scria: De fapt nu vruiu să particip aşa aghon’ea la un altu concurs RRI, după ţi am amintatâ un premiu superb la aţel precedentul. În final azvimse curiozitatea şi motto-ulu a vostru ‘Easte simplu să aminţâ’. Şi la ultimulu motiv, care nu-şi chiru din valabilitate, anume că ascult RRI, si adapse ninca unulu: amintirile di la ultima vacanţă în Romania, di-tru cirişar-alonar”.

***********

Miodrag Ristic, di-tru Sârbie, nâ transmise: Cu multă vreare loaiu apofasea tra să particip la concursul organizat di postul a dvs. di radio, a cure emisiuni în limba sârbă suntu di unâ calitate multu bună, concise, complexe şi obiective. Li urmărescu programile a dumnil’lilor a voastre di mai multu chiro şi pot sâ dzâc că una di constantile a activitatil’ei Radio România în limba sârbă easte tânirea a calitatil’ei a li emisiune”.

*************

Ihor Gurovoi, din Ucraina, deade apandise: Dorescu, am dor, să aflu cât ma multe dispre aţea mai apropiata viţină a Ucrainâl’ei, România. Avem multe în comun, pricum credinţa şi dorulu di ţânire adeţâle şi tradiţiile v’ie. Daule popoare au tut aţeale aspiraţii şi îşi au dor să agiungă la nivelul di dezvoltare a ţărilor europeane avansate, şi sâ-şi ţână tutunâoară, specificulu şi identitatea. Di pi pagina di Internet şi din emisiunile RRI aflu ştiri interesante dispre România modernă, informaţii dispre istoria şi cultura sa, dispre nivelulu di dezvoltare şi experienţa acumulată tru imnatulu di integrare europeană. Concursul “Vacanţă acasă la Suveica Mamei Ruţă” demonstreadză respectul pi care românil’i îl poartă a părinţâlor şi rudilor şi plasmilor a lor. Trâ a răspundire la întribarile a concursului avuiu ananghe tra să traduc din limba română, care pri-tru melodicitatea a l’ei aduţe multu di multu cu limba ucraineană. Mi are impresionată modulu orighinal pri-trun care oamenii vrurâ şi mutrirâ să împlinească v’isulu a Mamei Ruţă”.

**********

Cătălina Dejois, din Franţa, nâ scrise: “Radio România Internaţional easte un punctu di andâmosire a român’ilor din diaspora, iu emisiunile culturale, educative, sociale nâ ţân aproapea un di alanatu. Promovarea a valorilor româneşti priste tot în lume easte un obiectiv necesar trâ agiundzire. Poate aşa si uneaşte comunitatea românească din Franţa şi nu maşi”.

**************

Jean-Michel Aubier, din Franţa, explica: ”Tema a luştui concursu easte inedită. Nu aveam avdzâtâ niţiunâoarâ până tora zborulu “suveică” (suvalniţă), aestă componentă a războiului di ţâseare. Voiu să remarcu, tru aest sensu, programile pi care li propune RRI în franceză, care nâ fac să descoperim unâ ţară puţân cunoscută a european’ilor, convinşi, în general, că România easte unâ ţară subdezvoltată. Sigura că, România mai are întârdzieri tru aţistu domeniu, iara corupţia îl’i cama ncheadică dinamica. În ciudia a cheadiţilor cu care si confruntă România, RRI mi feaţe tra să descoaper unâ ţară care si dişcl’ide spri democraţie şi esc convinsu că tru vâră 20 an’i România va să hibă complet ancorată di Europa. Sper ca RRI să hibă şi atumţea activă tra să nă facă să bânăm aţeale momente di istorie”.

************

Ji Yuan, din China, argumentă: ”Esc pasionat di România şi di RRI, profund ataşat di cultura şi civilizaţia română. Am dor multu di multu, pri-tru intermediul a unui ahtare concursu, să agiungu să cunoscu istoria, cultura şi civilizaţia românească, şi mai profund, şi ma complet. Suveica Mamei Ruţă concentreadză tru ea işişi axia di huzmici a popolului român, cristalizeadză pidimolu a lui şi inventivitatea lui, tru tut aţeluaşi chiro reprezintă vrearea a românilor tra să-şi facă cunoscute a întreagâl’ei lumi bunătatea, muşuteaţa şi simplitatea. În călătoria a l’ei, suveica Mamei Ruţă duse cu ea patria însăşi, aţea care ti aşteaptă, ti mutreaşte, unâ călătorie a inimilor sincere care spun a lumil’ei tot ţi easte mai bun şi mai muşat. Chinensită dintr-ună m’ică hoară, suveica Mamei Ruă ţâsu ună istoimă cu drumeţii mâgh’ipsite, spunânda pri-tru toate vrearea trâ Patria-mamă”.

*************

Ţeale 5 Premii I lâ viniră a următorilor ascultători sau internauţi: Mohamed El-Sayed Abdel-Rahim, din Egipt, Enric Ballester Burcet, din Spania, Xu Fei, din China, Mihail Bahânov, din Rusia, şi Gita Chakrabarty, di-tru India.

**************

Mohamed El-Sayed Abdel-Rahim, din Egipt, argumenta răspunsul: Am participată la aest concursu di aform’ia că li acâţaiu tru misurată şi tema, şi informaţiile dispre hoara Mândra şi zona Făgăraş, pi care li amintaiu ascultânda programile a dvs., sigura şi paramithulu a li suvalnită a Mamei Ruţă, ca hiinda ahoria di valoroase şi interesante. Nu vă ascund faptul că îm’i doresc, m’i-am dor şi să amintu Marile Premiul a luştui concursu sau s-l’iau un altu premiu, care va-m’i placă să hibă un obiect di artă populară tradiţională. Şi, nu tru arada di ma nâpoi, am dor să mi fac arada a maril’ei familie a ascultătorilor RRI, di aofrm’ia easte trâ mirache faptul că postul a dvs. di radio adună în varliga a lui unâ mulţame di oamini di-tru tute cohile a lumil’ei, cu dor să participe la activităţile a lui”.

****************

Enric Ballester Burcet, din Spania, nâ scrise: ”Avuiu dor să particip tru aţist concursu di aform’ia că mi intereseadză istoria şi cultura română, iara concursurile nâ da posibilitatea să aflăm ma multe lucre dispre România. Ascultu în mod regulat programile RRI di aform’ia că aţistea suntu unâ firidă discl’isă cătră ştirile, informaţiile culturale şi turistiţe ligate di România”.

***************

Xu Fei, din China, transmise următorulu mesaj: ”Trâ mine, nu Franţa sau Anglia, nu Olanda sau Suedia reprezintă tot ţi are Europa mai bun, că easte aestă m’ică ţară di-tru sud-estul a continentului. Am dor tra să beau unâ scafă di cafe, într-ună seară di veară, într-ună cafineie di pi una di străduţile a li Românie sau să ascult muzică într-un club, să stau singur şi să mutrescu ascâpitata a Soarilui şi apirita, răsăritulu a Lunâl’ei, într-un stic di isihie şi simplitate să simtu melancolia sud-estu europeană. Di cuaver am vreare ca într-ună dzuă să pot să agiungu în România, iara tru călătoria a mea să pitrec sticuri care să-m’i arămână daima tru în amintire”.

****************

Mihail Bâhanov, din Rusia, argumentă, întră alte: Loaiu decizia tra să particip la concursul aestua di aform’ia că bana la hoarâ îm’i aduţe aminte cum eara bunil’i pâpân’i a mei. Bunil’i pâpân’i a mei ţânură şi dusiră pri-tru toată bana a lor un colorit rural unic, care apare tru paramithile pi care m’i li spunea în copilărie, cându earam cilimean. Ascult emisiunile RRI di 13 ani şi descoaper dipriună ţiva nou dispre România. Îm’i plac, m’i-au hare, emisiunile dispre aestă ţară trâ mirache, pi care am dor să u vizitedzu deadun cu vruta a mea”.

**************************

Iara Gita Chakrabarty, din India, nâ scria: “Ţi mi atrapse la aţist concursu fu mistiriul din varliga a li suvalnitâ a Mamei Ruţă. Cred că easte un subiectu nu di aradă trâ un concurs internaţional. RRI mi-are agiutată aestâ turlie să achicâsescu mai ghine muşuteaţa a luştui tip de valori umane. (…) Indiferentu di vârstă, poziţie socială, etapă a banâl’ei, oaminil’i au purtatâ un stindardu, unâ flamburâ a li pace şi solidaritate pri iu au călătorită. Mama Ruţă spuse a lumil’ei că suveica a l’ei easte unâ forţă v’ie, multu ma puternică dicât multe alte mehanii pri-tru care pot să si transmită ţeale mai muşatile di valorile umane. Să asculţâ programile RRI easte unâ experienţă cu mare chefe, hibă pi unde şcurte, hibă online. Ascultu RRI di ţiva chiro şi lipseaşte să-m’i exprim apreciarea trâ ţi faţiţ. Boţâle di soţ a ţilor pi care-l’i avdzâm, calitatea superioară a conţânutului a programilor şi a transmisiilor fac di experienţa a ascultaril’ei unâ adevărată şi saghlame plăcere.”

*************

5 Premii Speciale lâ viniră a următorilor ascultători sau Internet useri: Khalil Abdel–Kader, din Algeria, Aylton José Cordeiro Gama, din Brazilia, Anatoli Klepov, din Rusia, Debaki Biswas, din Bankura, West Bengal, India, şi Jahangir Alam, din Bangladesh.

************

Khalil Abdel–Kader, di-tru Algeria, mărturisea: ”Aţea ţi mi feaţe să particip la aţist concursu easte dimensiunea istorică şi socială a temâl’ei propusă, pricum şi v’isulu di a vizitare România, aţistă ţară muşată, cu oamin’i buni, pi care agiumşu s-u am tru vreare, şi tra să mi adun cu vruţâl’i a mei soţ şi priiatin’i, membril’i a Secţil’ei Arabă a RRI. Di foarte mulţâ an’i lu ascultu postul a dvs., trâ obiectivitatea şi seriozitatea care îl caracterizeadză, el hiinda unâ gh’ialie (oglindă) fidelă a realitatil’ei românească di-tru toate domeniile di activitate: politic, economic, cultural, social, istoric, turistic şi sportiv”.

*************

Aylton José Cordeiro Gama, din Brazilia, oferi următoarea argumentaţie: ”Îm’i place, m’i-are hare multu di multu să ascult RRI pi Internet, di aform’ia că mi intereseadză în mod ahoria limbile şi literaturile neolatine. Dat hiinda că limba română easte ţea pi care u cunosc aţel ma puţin, mi pidipsescu tra să u înveţu, inclusiv pri-tru intermediul a postului a dvs. di radio, di aform’ia că easte multu greu să aflu material didactic. Îm’i doresc să vizitedzu România vârâ oarâ şi să agiung să zburăscu fluent limba română. Di pi programile RRI duchiiu că România easte unâ ţară muşată. Ascult RRI tru mai multe limbe, în special tru spaniolă, italiană, franceză şi română şi citesc regulat materialile RRI pi Facebook”.

*************

Debaki Biswas, din India, nâ scria: ”Motivulu principal trâ care alepşu să particip la aţist concursu easte tamam tema a lui. Mi impresionă faptul că aestă mul’iare care nu putu să-şi împlinească v’isulu tra să călătorească în lume lâ transmise aţist v’is a urmaşilor. U aflu vârâ turlie canda, pi bunica, pi maia mea tru aţist episod. Personal acâţaiu vreare di România di-ru chirolu când earam student tru anil’i ‘70. Ascultam tru chirolu aţel multe posturi di radio care emitea pi unde şcurte, iara Radio România eara favoritulu a meu. Îm’i aduc aminte că aprucheaiu primulu a meu QSL di la Radio România tru 1972, după care urmară ună serie di premii, cum suntu albumile di muzică şi cărţâle poştale, discuri şi alte. Avuiu tihea să amintu Premiul II la concursurile ‘Radio România 85’ şi ‘Festivalul Enescu 2013’. Premiile furâ extraordinare: albume di illustrate cu locuri pitoreşti din România şi CD-uri cu muzică!”

************

Iara Jahangir Alam, din Bangladesh, argumenta: ”Motivaţia mea principală di a participare la aţist concurs easte una simplă. Di aform’ia că esc un suporter şi ascultător regulat a Radio România Internaţional di 26 di an’i am dezvoltată unâ ahtare tulie di afinitate trâ România încât mi minduescu că ea va sâ si materializeadzâ într-ună dzuâ şi va să pot să exploredzu aestă ţară, cu ninumirate valori istoriţe şi culturale şi va să pot să mi hârâsesc di ospitalitatea a unui popul mândru şi pirifan, aşi cum easte poporulu român. Pri-tru intermediul a Internetului am descoperită călătoria faschinantă a suveicâl’ei a li Mamă Ruţă în varliga a lumil’ei şi m’i păru aţel mai interesantul proiect di călătorie şi promovare a valorilor la nivel internaţional. Easte un simbol a tradiţiilor şi zânăţâlor strivecl’e şi un vehicul di promovare a valorilor şi muşuteţâlor româneşti”.

***************

Mulţan’iisim a tutulor ţi nâ apândâsirâ la întribări şi care argumentarăt ţi l’i-are convinsă să participe. Şi tora, momentul aţel ma aştiptatulu!

***************

Au participată la concurs, au răspunsă corect şi au amintată câte ună excursie di 8 dzâle, cu cazare 7 nopţâ, cu pensiune completă în perioada 1-8 agheazmăciune (septembrie) 2015 tru pensiun’i din zona Făgăraş (Sâmbăta de Sus), jud. Braşov, şi din Mărginimea Sibiului, jud. Sibiu … dra Jamila Bekkaï, din Maroc, şi dl. Gilbert Dupont, din Franţa! Felicitări şi vă aştiptăm în România la intrata a mesului septembrie! Arada di aţel’i 2 ascultători a RRI va sâ si aflâ 2 ascultători a Radio România Antena Satelor (antena hoarilor).

********************

Amintâtoarea a Marilui Premiu, Jamila Bekkaï, din Maroc, nâ explica precis câţe participă: “La catheun concurs organizat di RRI aflu nale dimensiun’i ascumte a li României. Graţie a lor, descoperiiu nale şi nale reghiuni muşate a li ţară şi-m’i diversificaiut cunoştinţele dispre România”.

***************************

Tru arada a lui, Gilbert Dupont, din Franţa, nă scrise: Am dor să vă felicit trâ orighinalitatea a temâl’ei a luştui concursu. Secţia Franceză RRI easte multu dinamică şi asumă perfect rolul di vitrină a liştei muşată ţară, ahât di aştiptatâ şi ospitalierâ, ama ahât di puţân cunoscută di cătră francezi”.

**********************

Premiile şi menţiunile va să hibă expediate prin poştă trui meşil’i ţi v’in şi aştiptăm tra să nâ confirmaţ, printr-unâ scrisoare, printr-un e-mail sau fax şi ma sâ vâ vine, şi ţi conţânut are! Vă mulţan’iisim, diz nou, trâ participare că vâ li mutrit cum vâ suntu şansile şi nâ turnat răspunsu la concursul RRI consacrat a zonilor Făgăraş şi Mărginimea Sibiului şi vă invităm să participaţ tru numir cât ma mare şi la alante concursuri a noastre care va s-v’ină! (Alecu Marciuc, Roxana Iorgulescu-Bandrabur, Răzvan Emilescu, Valentin Ţigău, Eugen Cojocariu)