Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Amintâtoril’i a concursului “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio – ediţia a II-a”

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, Radio România Internaţional v-are invitatâ până la 26 agheazmǎciune 2014, data a poştâl’ei, să participaţ la un concursu di cultură ghenerală cu titlul “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, ediţia a II-a”. Concursul fu dedicat a unui evenimentu muzical unic în Europa, ţi aduse la Bucureşti, pi schena a Salâl’ei Radio şi în directu pi posturile publiţe di radio, 5 orchestre celebre, ama şi solişti şi dirijori di talie mondială.

Amintâtoril’i a concursului “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio – ediţia a II-a”
Amintâtoril’i a concursului “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio – ediţia a II-a”

, 24.10.2014, 22:29

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, Radio România Internaţional v-are invitatâ până la 26 agheazmǎciune 2014, data a poştâl’ei, să participaţ la un concursu di cultură ghenerală cu titlul “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, ediţia a II-a”. Concursul fu dedicat a unui evenimentu muzical unic în Europa, ţi aduse la Bucureşti, pi schena a Salâl’ei Radio şi în directu pi posturile publiţe di radio, 5 orchestre celebre, ama şi solişti şi dirijori di talie mondială.



Concursul diştiptǎ interesulu a dvs. şi nâ vinirâ 289 di răspunsuri corecte. Vă mulţan’iisim şi vă invităm să participaţ şi cu alte ocazii.



Concursulu fu organizat cu agiutorulu a Editurâl’ei Casa Radio” şi a Primăriil’ei a Municipiului Bucureşti. Di-tru emisiun’ile a noastre, di pi site-ul RRI şi di pi profilurile Facebook, Twitter şi Google+ putut sâ aflaţ răspunsurile la întribările cu care vâ avem provocatâ să nâ scriiţ.



Concursul si bitsi la 26 agheazmǎciune, data a poştâ’ei. Până să aflaţ care suntu amikntâtoril’ii vă aduţim aminte întrebările la care vâ avem invitatâ să răspundiţ:



– Tru ţi an si feaţe prima ediţie a Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio? Răspunsu corect: 2012.


– Care easte directoruluiu di onoare a ediţil’ei a 2-a a Festivalului? Răspunsu corect: marile dirijor român Cristian Madeal.


– Câte orchestre radio participă la ediţia 2014 a RadiRo? Răspunsu corect: Ţinţe orchestre.


– Numiţ 3 artişti români di talie (solişti sau dirijori) aflaţ pe afişulu RadiRo tru aţist an. Aoa puteaţ sâ enumeraţ bari di următoril’i mǎri artişti român’i: mezzo-soprana Ruxandra Donose, pianistul Horia Mihail, violonistul Alexandru Tomescu, dirijorii Cristian Mandeal şi Tiberiu Soare.



Aoa putem sâ derulǎm lista a ţilor care amintarâ.



Ţeale 20 Menţiun’i lâ vinirâ a ascultătorilor sau utilizatorilor di Internet: Valeri Rubin, din Rusia, Christian Ghibaudo, din Franţa, Kamal Bouamama, din Algeria, Massimiliano Scordamaglia şi Giovanni Alotto, ambil’i di-tru Italia, Ji Kuang şi Fan Hongjie, ambil’i din China, Adriel Amaya Armas, din Cuba, Robinson Mosquera García, Columbia, fidelul a nostru priiatin Miguel Ramón Bauset, di-tru Spania, Jaroslaw Jedrejczak, din Polonia, ascultător a programilor în engleză, Shahanaj Parvin şi Mohammad Akksan, ambil’i di-tru Bangladesh, Fadi Shaaban, din Liban, care scrise a Secţil’ei Englezâ, ca şi Seppo Lustig, di-tru Finlanda, Beandry Joseph, din Canada, Abdulkarim Ahmed Ali Almabrouk, din Libia, ascultător a emisiun’ilor tru engleză, vecl’ul a nostru priiatin Hans Verner Lollike, di-tru Danemarca, Mr. Srikanth, din India, şi Obaid Alam, din Pakistan.



Massimiliano Scordamaglia, din Italia, argumenta concis: “Pri-tru pasiunea trâ muzica clasică, escu dipriunâ la curent cu iniţiativile importante. In plus, am participatâ şi la prima ediţie a luşti concursu dedicat a Festivalului Internaţional a Orchestrilor Radio.”



Ţeale 20 Premii III lâ vinirâ a ascultătorilor sau userilor (puteţi alege, pe specific): Valeri Lugovski, din Belarus, Jean-Michel Aubier, din Franţa, Werner Hoffmann, din Germania, Mouad Belgrid, din Maroc, Stefano Citterio, din Italia, Ji Yuan şi Zhi Yanjiao, ambii din China, Graciela Mastrogiacomo, din Argentina, Odilón Ramos Boza, din Peru, Syed Ali Akbar, Muhammad Punhal Khoso, Lukyari toţi 3 din Pakistan, ama obţâne un Premiu III şi Jinnah DX Club, tot di-tru Pakistan. Arada di aţiştia suntu recompensaţ cu Premiul III S. B. Sharma, Sagrika, Zenon Teles şi Eyamin Hossain, toţi 4 di-tru India, MD. Sajjaid Hossain, din Bangladesh, S. J. Agboola, din Nigeria, şi Aderval Lima Gomes, din Brazilia, care scrise Secţiei Engleze.



Un vecl’u ascultător RRI, italianulu Stefano Citterio, ne scria: “Participarea la concursurile RRI agiumse, cǎtǎndâsi deja unâ plăcere, unâ borge, unâ aradâ, ama şi un mod di a descoperire totna lucre nale. U am tru vreare muzica românească — populară sau clasică”.



Un altu vecl’u ascultător RRI, Werner Hoffmann, di-tru Ghirmanie, scria: “M’i feaţe diznou multă harauâ să răspundu la întribările a concursului RadiRo 2014. Di tru chirolu a fostâl’ei RDG ascultu RRI, di la care am aflatâ multe dispre ţară şi oamin’i. Tora am agiumtâ la unâ vârstă la care nu mata pot sâ călătorescu diparte, un motiv în plus trâ care apreciedzu postul a vostru ca sursă bună di informare. Maca, ninte, tru tricut, vă ascultam pi unde şcurte, tora mi folosescu tut mai multu di mehaniile moderne di comunicare. În plus, pagina a voastră di Internet easte ghine realizată şi îm’i oferă tut ţi mi intereseadză. Concursul actual mi impulsionǎ să mi aplec diz nou asupra a muzicâl’ei clasicâ. (…) Compozitoril’i a mei preferaţ, cama vruţ, suntu Enescu şi Ceaikovski, care la nivol’e îm’i deadirâ puteare şi curaj.“


Valeri Lugovski, din Belarus, explica: “Pri-tru aestu concursu am aflatâ multe di multe lucre nale dispre cultura muzicală a ţarâl’ei a dvs., am aflatâ multe nume di artişti şi dirijori multu talentaţi şi cu multă plăcere şi harauâ am ascultatâ lucrările a lor, care-m’i produsirâ unâ impresie ahoria. În muzica românească există unâ puteare ieşită din comun, aţea puteare a vrearil’ei di care poţ maşi să ti hârâseşti. Mi impresionează în mod ahoria eforturile depuse di RRI trâ promovarea a culturâl’ei româneascâ în lume”.



Ji Yuan, din China argumenta câţe participǎ: Europa, Ghirmania, Austria reprezintă leagănulu a muzicâl’ei simfonicâ. Şi muzica simfonică românească easte excelentă. Toate orchestrile care participarâ la festival furâ trâ aname, aducânda ţiva reprezentativ di-tru statile a lor. Escu arada di ediţia a daua a Festivalului RadiRo şi îl’i or succes şi amintatiţe. Aşteptu cu niarăvdare următoarea ediţie!”



Ascultătoarea Graciela Mastrogiacomo, di-tru Argentina, nâ prtricu următoarea motivaţie: Avuiu dor să particip la aţist concursu di aform’ia că escu pasionată di cultura altor ţări, ma multu di muzică. Am studiatâ muzica 7 an’i la Conservatorulu Municipal di-tru San Martín. Aţist concursu m’i deade posibilitatea să aflu mai multe dispre orchestrile participante şi dispre muzica pi care u interpreteadză. Motivulu ţel mai importantul fu să h’iu la dzuâ cu bana soţială şi culturală din România, unâ ţară multu vrutâ a m’ia.”



20 Premii II lâ vinitâ a următorilor: Iuri Mandrîga, di-tru Ucraina, Gloria Romana Suciu, din România, Nina Sevciuk, din Belarus, Jean-Marie Lambret, din Franţa, Georg Pleschberger, din Austria, Ferhat Bezazel, din Algeria, Daniele Giaccari, din Italia, He Xige şi Long Dingzhong, ambii din China, Claudio Gerlach, din Brazilia, care a scris Secţiei Spaniole, Javier Gonzalez Balón, din Ecuador, Martín Estévez Pastor, din Spania, Sourodeed Sarkar, Surendra Kumar, Dr. Siddharta Sarkar şi Chinmoy Mahato, toţi 4 di-tru India, fidelil’i a noştri ascultători Brian Kendall şi Martin Rogan, ambil’i din Marea Britanie, Mustapha Hassan, din Nigeria, şi Asghar Shah, din Pakistan.



Jean-Marie Lambret, din Franţa, transmise următoarea argumentare: Vă ascultu pi unde şcurte di afom’ia că îm’i plac, îm’I au hare emisiun’ile a dvs. animate di unâ echipă dinamică. Apreciedzu ahât buletinele di ştiri, cât şi Poşta ascultătorilor, cultura a dvs. şi, sigura, muzica românească, hibâ ea populară sau clasică. Di aţea aform’ie particip cu mare plăcere şi harauâ la concursul consacrat a ţil’ei di a 2-a ediţie a Festivalului Internaţional a Orchestrilor Radio”.



Georg Pleschberger, di-tru Austria, explica di ţi aform’ie nâ scrise: “Particip diz nou cu bucuril’e la un concursu RRI. România şi Austria sunt state tru care muzica di orchestră easte cunoscută şi apreciată, iara voi transmiteţ aţistǎ muzică superbă şi pi frecvenţile a voastre. Ma că mai dimultu îm’i plăcea m’I-avea hare muzica românească populară, astăndzâ savuredzu muzica românească orchestrală. Cu agiutorulu a Internetului pot sâ ascultu aestă muzicǎ şi tru puţânile situaţii în care recepţia ninca nu easte cât lipseaşte di bunâ.”



Gloria Romana Suciu, din România, nâ scrise: Mi simtu diz nou onorată să particip la un altu concurs organizat di instituţia Radio România Internaţional, în speranţa că va sâ amintu diz nou unâ m’ică surpiză muzicală din partea a dvs., aşi cum si fâţea tru 2009 cându, pr-tru concursul dedicat a lu George Enescu, mi simţiiu onorată să mi numir anamisa di amintâtori”.



Daniele Giaccari, di-tru Italia, afirma: “Îmi faţe plăcere şi harauâ să discoapir istoria şi tradiţiile a unei ţarâ importantâ ca România, care are multe di oferit a turiştilor. Ascultu cu plăcere şi harauâ emisiun’ile a voastre muzicale. Concursurile RRI nâ agiută să nâ aprochem şi mai multu di ţara a dumnil’ilor a voastre şi să aflăm mai multe dispre bana a român’ilor”.



He Xige, din China, nâ scrise, întrǎ alte: Participânda la aţist concursu şi eo agiungu să amintu foarte multu, aflânda nale şi nale lucre. Sigura că ama şi eo dor şi mirache să am tihea să l’iau şi un CD cu muzica, aestâ turlie avânda şansa tra sǎ-m’i îmbogăţescu şi mai multu cunoştinţile şi sǎ-m’i harasescu suflitulu”



Aţeale 10 Premii I lâ vinirâ a următorilor ascultători sau internauţ: Amela Omerspahic, din Bosnia şi Herţegovina, Nikolai Matveev, din Rusia, Raïf Chaaban, din Liban, care scrise Secţiei Franceze, Abdelilah Boubchir, din Algeria, Antonella Monti, din Italia, Wang Shufeng, din China, Jorge Alfredo Castelli, din Argentina, Gita Chakrabarty, din India, Christopher Lewis şi Alan Holder, ambil’i din Marea Britanie.



Nikolai Matveev, din Rusia, explica di ţi aform’ie răspunse la concursu: “Ninte cu niscânţâ an’i audzâiu şi citiiu dispre RRI şi di aţel momentu ascultu cu multu interes toate ştirile dispre bana culturala a ţarâl’ei a dvs. Cathe oarâ particip cu multu interes la concursurile RRI, di aform’ia că răspunsurile la întribările formulate mi agiută să aflu multe lucre nale trâ mine şi multu interesante dispre bana tricută şi actuală a Româniil’ei. Am deja unâ colecţie di premii trâ participare la concursurile RRI”.



Amela Omerspahic, di-tru Bosnia şi Herţegovina, explica: “Mi hârâsescu cathe oarâ cându organizaţ un nou concursu. Totna înveţu ţiva nou şi mi duchescu mai bogată spiritual.”



Antonella Monti, di-tru Italia, argumenta: “Particip la aţist concursu trâ aţea că mi intereseadză multu di multu muzica clasică, mai mulotu din ţările a Europâl’ei di Estu, care au unâ mare tradiţie di-tru aţist punctu di videare, şi pi care putum s-li cunoaştim după căderea a Murului a Berlinului. Am mirache şi dorescu să vizitedzu România, mai multu după agiumse membru a UE di-tru 2007, di aform’ia că mi simtu atraptâ multu di tradiţia a mănăstirilor a l’ei, a icoanilor pictate, ama şi di peisajile naturale trâ mirache”.



Wang Shufeng, din China, scria: Arhiusiiu să ascultu postul a vostru ca unâ tihihsitâ, într-unâ noapte di veară. Emisiun’i trâ mirache, semnal clar, zbura dispre arta culinară, peisaje, oamin’i…Di atumţea ascultu frecvent şi arada di emisiun’ile a voastre îm’i trec în continuare seri trâ mirache. Pot sâ dzâc că di la voi am aflatâ ţeale mai multe lucre dispre România. Aşima minduiiu că ma-s particip la aţist concursu, poate sâ l’iau şi un CD drept premiu, va sâ aflu şi mai multu. Am dor mare ca mirachea sâ-m’I si facâ”.



Gita Chakrabarty, di-tru India, nâ pitricu aestu răspunsu, multu ghine documentat: “Easte unâ experienţă multu plăcută să asculţi Secţia Engleză RRI. Fac aţist lucru di ţiva vchiro şi voiu să îm’i exprim apreciarea faţă di lucrulu a voastru. Boţâle bun şi priiatinoase, calitatea ahoria şi conţânutulu a programilor fac di aestă experienţă a ascultaril’ei a radiolului unâ harauâ şi unâ plăcere. Aveţ emisiun’i di ştiri, politiţe, culturale şi sportive care îl’i agiutâ pi asculători să hibâ ghine informaţ tru ţi mutreaşte la ţi si faţe în România, tru Europa şi în lume. Website-ul RRI easte ghine structurat şi la standarde tehniţe analte. Programile a voastre suntu informative şi antrenante. Di punctul a meu di videre, RRI easte unulu di aţeale mai bunile posturi di radio din Europa. Vă mulţan’iisescu trâ ocazia pi care m’i-u oferit di a participare la aţist concursu, care îm’i îmbunătăţi cunoştinţile tru ţi mutreaşte Orchestra Naţională Radio şi alte orchestre radio di-tru Europa. Aţist concursu mi motiveadză să aflu cât mai multe dispre muzica românească clasică, care avu unâ contribuţie semnificativă la dezvoltarea a muzicâl’ei internaţionalâ, pri-tru artişti şi compoziţii di excepţie.”



Iara britaniculu Christopher Lewis nâ adresǎ un mesaj ţi nâ hâriseaşte: Ascultu Radio Romania Internaţional di mai ghine di 16 an’i. Câţe vă ascultu? Simplu, di aform’ia că programile a dvs. suntu interesante şi îm’i dişteaptâ orezea, apetitulu tra să ascultu aproapea cathe dzuuâ. Nu şteam aproapea ţiva dispre România nainte, ama di cându vă ascultu pi voi lucrurile si lâxirâ semnificativ; am înviţatâ multe lucre di-tru programile a dvs. Arămasirǎ foarte puţâne posturi di radio în Europa care emit pi unde şcurte, iar RRI oferă unâ bună acoperire a evenimentelor din România şi di-tru statile viţine. Îm’i place, mi ariseaşte să intru şi pi site-ul a dvs di aform’ia că aflu lucre nale dispre frecvenţe, am acces la audiţie live şi alte facilităţ. Pot să spun că-m’i place şi profilul RRI di pi Facebook.”



10 Premii Speciale lâ vinirâ a următorilor ascultători sau Internet useri: Nikolai Prigodici, din Belarus, André Biot, din Belgia, Fritz Andorf, Germania, Hamzaoui Mahmoud Hamzaoui, din Egipt, Edoardo Pesce, din Italia, Zhang Shifeng, din China, José Miguel Domínguez Jurado, din Spania, Sanusi Isah Dankaba, din Nigeria, Mogire Machuki, din Kenya, şi Mitul Kansal, din India.



Un vecl’u ascultător a nostru, André Biot, din Belgia, nâ mărturisea: Participarea la concursurile RRI reprezintă trâ mine unâ călătorie virtuală într-unâ ţară pi care nu u cunoscu, di aform’ia că nu u am vizitatâ niţiunâoarâ. Cunoştinţile a meale dispre ţara a dvs. şi dispre locuitoril’i a l’ei si datoreadză în mare parte a faptului că ascultu postul a dvs. Hiinda unâ persoană ţi are călătoritâ foarte puţân tru banâ, ama care easte un ascultător fidel a RRI di piste 30 di an’i, sâ ascultu postul a dvs. agiumse ţiva obligatoriu trâ mine, unâ turlie di “drog”. RRI agiumse un priiatin fidel pi care lu ascultu cathe dzuuâ. Participânda la aţist concursu am dor să îm’i demonstredzu ninca unâ oarâ fidelitatea faţă di dvs. Printrǎ tute emisiun’ile ahât di interesante, care acoapiră numiroase domenii, muzica easte aţea care are ocupat totna un loc importantu în inima mea, iara aţist Festival easte unâ muşatâ ocazie tra sǎ aflu mai multe dispre orchestrele radio. Banǎ lungă trâ RRI şi trâ aţist Festival a orchestrilor radio”.



Un altu vecl’u ascultător RRI, Fritz Andorf, din Germania, afirma: Escu meloman şi am multe discuri, CD-uri şi DVD-uri cu piese clasiţe. (…) Din România provin câţiva, vârâ ndoi mǎri compozitori di muzică clasică. Dirijori şi solişti români suntu prezenţâ tru multe săl’i di concerte tru toata lumea. Recepţia RRI hiinda di regulă bună, mi bucur că pot sâ ascultu şi muzică clasică, di exemplu în programulu di-tru cathe dzuuâ di marţâ. Particip cu harauâ la concursu şi cu speranţa că va-m’i completedzu colecţia di CD-uri.”



Edoardo Pesce, di-tru Italia, nâ scria: “Trâ un om cu vrearea a muzicâl’ei clasicâ ca mine — escu pianistu şi oboistu — easte unâ adivărată onoare să particip la aţist concursu. Ascultu dipriunâ cu plăcere emisiun’ile Radio România Internaţional în italiană şi engleză, mai multu aţeale muzicale. Ador muzica românească şi, mai multu, pasiunea a voastră trâ dansu”.



José Miguel Domínguez Jurado, din Spania, nâ pitricu următorulu răspunsu: Programile RRI îm’i deadirâ câbilea să cunoscu din prima sursă aspecte economiţe, soţiale şi culturale di-tru ţara a dvs. La eale si adaugă profesionalismulu cu care realizatoril’i prezintă informaţiile şi atenţia pi care u da a finisaril’ei a programelor. Nu lipseaşte să agrǎşim aspectul tehnic a emisiun’ilor care si avdu perfect şi orarulu favorabil a ascultătorilor. Easte remarcabil că RRI continuă să-şi transmită emisiun’ile pi unde şcurte, un efort economic ahoria tru chiro di criză. Nu puteam să alas să treacă aestă ocazie, dat hiinda că escu pasionat di muzica clasică, la a cure arăspândire şi cunoaştire radioulu giucǎ un rol di simasie. Nu para ştiu multe dispre muzica clasică românească, tamam di aţea aform’ie concursul va-mi da izine să aflu mai multe dispre compozitoril’i şi interpreţâl’i din ţara a dvs.”



Zhang Shifeng, din China, nâ scrise: Eo prota oară am ascultatâ muzica românească tru filmile care si difuza în China pri-tru an’il’i ‘70-‘80. Aţistea si hârâsirâ di unâ mare apreciere, iara coloanile sonore a unora di eale agiumsirâ să hibâ fredonate (cântate) frecventu. Tru dzâlile a noastre, ţi cara cǎ filmele româneşti care agiungu în China suntu foarte puţâne, pri-tru intermediul a emisiun’ilor RRI avem acces la multă muzică şi la creaţii populare româneşti. Escu radioamator şi îm’i place muzica, aşa încât Festivalul RadiRo, agiumtu la aţea de-a daua ediţie, mi satisfaţe di-tru ambile puncte di videare, deci escu n-tru unâ mânâ di harauâ. Mi bucur di succesulu a Festivalului şi uredzu şi RRI să si hârâseascâ nicomtenit, fârâ dânâsire di succes, turlia aestâ şi noi, ascultătoril’i, avem parte di muzică şi informaţie.”



Sanusi Isah Dankaba, din Nigeria, argumenta: “Escu un ascultător fidel a RRI. Semnalul easte foarte puternic şi programile a voastre în engleză suntu extraordinare. Ţi cara cǎ pot să ascultu maşi radio online, ascultu în continuare radioulu pi unde şcurte. Să hii un ascultător RRI şi un fan online easte tru aţelaşi chiro unâ onoare şi un privilegiu. RRI easte di încreadire şi pi driptate atumţea cându easte zborulu di proiectarea a li imaghine a Româniil’ei, aşi cum easte ea în realitate. RRI easte unâ sursă ahoria di informaţii extrem di valoroase dispre bana socio-politică, economică, culturală şi istorică a Româniil’ei. Eo, priiatin’il’i şi plasmile a meale, soia apreciem multu di multu faptul că, timpu die ahâţ an’i, RRI nâ oferit programe educative, interesante şi care nâ captarâ cu totul atenţia. Tutunâoarâ, muzica românească easte tru inima a mea, iara RRI easte unâ sursă di muzică bună, hibâ ea folk, clasică, populară sau jazz. Di punctual a meu di videare, devotamentul a ţilor care lucrează la RRI şi interesulu a lor trâ ascultători feaţirâ di aestu unulu di aţeale mai vrutile posturi di radio din Europa.”



Mitul Kansal, di-tru India, nâ scria, tru arada a lui: “Răspunsul la întribarea câţe vruiu să particip la aţist concursu easte simplă: trâ mine Radio România Internaţional fu aţel mai bunulu trop di comunicare şi informare ninca di-tru 2004. Fu di totna unâ sursă di informaţii dispre cultura a Româniil’ei, în special tru ţi mutreaşte muzica. Muzica easte unâ parte di suflitulu a meu. Easte ţea mai buna modalitate tra sâ nâ exprimǎm bucuriile şi tristeţâle în diferite ocazii.”



Mulţan’iisim a tutulor a ţilor care nâ răspunsirâ la întribări şi care argumentarâ ţi-l’i convinse să participe.



Premiile şi menţiun’ile va sâ hibâ expediate prin poştă şi vă paraclasim să nâ confirmaţ, într-unâ scrisoare, într-un fax sau într-un e-mail şi cǎ li loat, şi conţânutulu! Vă mulţan’iisim, diz nou, că vâ li mutrit s-li videţ şansile şi nâ răspunsit la concursul consacrat a Festivalului Internaţional a Orchestrelor Radio, RadiRo, şi vă invităm să participaţ tru numir cât mai mare la următoarile a noastre concursuri! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

foto: Facebook - Martha Maria Mocanu
Carnet cultural Tuesday, 03 September 2024

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”

Toma Enache, regizorlu a filmului „Enescu, jupuit di viu” (Enescu, bilitu di yiu), fu tiñisitu, aoa ș-pțânu kiro cu „Premio Cultura” tu...

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”
Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Carnet cultural Friday, 24 November 2023

Expoziția di sculptură „Andezit 10”

Galeria Simeza din București prezintă tru mesulu brumar/ noiembriu expoziția di grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția avu un traseu prin mai...

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Carnet cultural Sunday, 02 July 2023

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București

Institutulu Cervantes di București are găzduită/ fu loculu iu si ţânu un evenimentu de importanță specială: cheremonia di omagiare în...

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Thursday, 22 June 2023

Pânâgh’irulu di Artă MoBU

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului...

Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Monday, 01 May 2023

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari

Tru misuhorea veaclle ali capitală, clădirea a Pălatillei Dacia-România, s’ţăni a 11-a ediție a consacratlui Pavilion di Artă “Art...

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Friday, 07 April 2023

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”

Producția originală Max Original Spy/Master” easti primlu serial românesc nominalizat la Festivalul Internațional di Film di la Berlin. Filmat...

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”
Carnet cultural Sunday, 26 March 2023

Proiectul “UncannyOrder”

“UncannyOrder”, nai ma nău proiect di cercetari și di producție artistică dizvărtitu di Asociația “Qolony”, ari ca...

Proiectul “UncannyOrder”
Carnet cultural Sunday, 05 February 2023

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Dupu 60 di ani di la thimilliuseari, membrilli a leghendarăllei trupă rock Phoenix s-adunară, tru premieră, tru filmul documentar Phoenix....

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company