Amintâtoril’i a concursului “Festival George Enescu 2013”
Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, Radio România Internaţional vâ are invitatâ până la 30 agheazmăciune, data a poştâl’ei, să participaţ la un concursu di cultură ghenerală cu titlul “Festival George Enescu 2013”. A XXI-a ediţie a Festivalului care poartă numa a ţilui ma marile compozitor român, si desfăşură tru iamea 1-28 agheazmăciune şi oferi 150 di spectacole di muzică, operă şi balet în Bucureşti şi tru alte chentre culturale din România.
România Internațional, 21.10.2013, 20:18
Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, Radio România Internaţional vâ are invitatâ până la 30 agheazmăciune, data a poştâl’ei, să participaţ la un concursu di cultură ghenerală cu titlul “Festival George Enescu 2013”. A XXI-a ediţie a Festivalului care poartă numa a ţilui ma marile compozitor român, si desfăşură tru iamea 1-28 agheazmăciune şi oferi 150 di spectacole di muzică, operă şi balet în Bucureşti şi tru alte chentre culturale din România.
Concursul vâ diştiptă interesulu şi nâ vinirâ 493 răspunsuri complete şi corecte. Vă mulţan’iisim şi vă invităm să participaţ şi cu alte ocazii la concursurile RRI.
Andreapsim trâ concursu premii şi menţiun’i în obiecte ligate di Enescu şi muzica simfonică românească, ama şi di cultura română în gheneral. Concursul fu sponsorizat di Complexulu Energhetic Oltenia şi îndrupât di Muzeulu Naţional «George Enescu» (inclusiv di Secţiile di la Sinaia şi Tescani), Reghia Autonomă “Monitorul Oficial”, Editura “Casa Radio”, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Asociaţia “Euro Foto Art” din Oradea.
Di-tru emisiun’ile a noastre, di pi site-ul RRI, ama şi di pi profilurile Facebook şi Twitter putut sâ aflaţ răspunsurile la întribările cu care vâ avem provocatâ să nâ scriiţ.
Concursul si bitisi la 30 ageazmăciune. Până să aflaţ care suntu amintâtoril’i vă aduţim aminte întribările la care vâ avem invitatâ să răspundiţ:
– Cându si născu George Enescu? Răspunsu corectu: la 19 agustu 1881.
– A câta ediţie a Festivalului Internaţional “George Enescu” are loc tru 2013? Răspunsu corect: a XXI-a.
– Numiţ treie creaţii muzicale enesciane. Aoaţe puteaţ sâ aledziţ di numeroasile creaţii enesciane, cum suntu: opera ”Oedip”, aţeale 3 simfonii terminate, ”Poema română”, Rapsodia română nr. 1”, Rapsodia română nr. 2”, aţeale 3 suite orchestrale, numeroasile sonate enesciane trâ pian, aviolie, violoncel, aţeale 3 suite trâ pian, ma multe cvartete trâ pian şi trâ coarde, muzică trâ ansambluri camerale, lieduri etc.
– Care easte Ioan Holender? Răspunsu corect: directorulu artistic a Festivalului. Să reamintim că Holender easte fostulu director di orighine română a Operâl’ei din Viena.
Tora putem sâ derulăm lista a ţilor ţi amintarâ. Aţeale 30 di Menţiun’i lâ vinirâ a ascultătorilor ică utilizatorilor di Internet: Adel Ferdjaoui, din Algeria, conaţionalul a nostru Gabriel Florea, di-tru Ghirmânie, Li Hua, Wang Yifan şi Jin Tao, toţ 3 din China, Mihail Byhanov şi Alexei Veselkov, ambil’i din Rusia, Elena Gurbanova, Turkmenistan, care scris a Secţil’ei Rusâ, Dieter Feltes, Bernd Seiser şi Oskar Schmitt, toţ 3 di-tru Ghirmânie, Cristina Risso, Nicola Musto, Stefano Citterio şi Angelo Brunero, toţ 4 din Italia, José Luis Corcuera, din Spania, Ernesto Rax Chub, din Guatemala, Roberto Carlos Álvarez-Galloso, di-tru SUA, care scrise a Secţil’ei Spaniolâ, Paritosh Chattopadhyay, Reema Goyal, Muhammad Shamim S., toţ 3 din India, Martin Rogan şi Grant Skinner, ambil’i di-tru Marea Britanie, Martin Gallas, SUA, Obaid Chowdhry, din Pakistan, Takao Ono, din Japonia, Sunil Dhungana, din Nepal, Mozahidul Islam şi Robina Aktar Golapy, ambil’i di-tru Bangladesh, ninca şi a familil’ei Robert C. Ackx şi Maria Ackx-Blom, din Olanda.
Dieter Feltes (Germania) nâ scrise: Tru emisiun’ile a voastre am avdzât multe dispre artistul Geroge Enescu şi am ascultatâ fragmente di-tru unile opere a lui. Ma multu seara, cându si întunearică, mi relaxedz cu plăcere ascultânda muzica a lu Enescu. Postul a nostru, Bayerischer Rundfunk, are difuzatâ şi el di ndauâ ori opere a lu Enescu.“
Aţeale 20 Premii III lâ vinirâ a ascultătorilor sau userilor: Dejan Mijatovici, di-tru Sârbie, Sami Ahmad Mosad, di-tru Eghiptu, Syed Khizar Hayat Shah, din Pakistan, care scrise a Secţil’ei Francezâ, Wu Xuan, din China, Serghei Lobatzeev, din Rusia, Ernst Altherr, din Elveţia, Fritz Andorf, di-tru Ghirmanie, Angela Basetti, Italia, João Flávio da Cruz, din Brazilia, care scrise a Secţil’ei Spaniolâ, Enrique Ballester Burcet şi Mateo Riera, ambil’i di-tru Spania, John Selesky şi Tim Watson, ambil’i din SUA, Marek Pis, Polonia, ascultător RRI în engleză, Shantish Nayel, Sreerekha Reddy şi Venkata Rao, toţ 3 din India, James Obrien, Marea Britanie, Catherine Agboola, Nigeria, Syed Ali Akbar, din Pakistan, care scrise a Secţil’ei Englezâ.
Ernst Altherr, din Elveţia, explică spuse pi şcurtu câţe scrise la concursu: “Particip personal la Festivalul din Bucureşti.”
Angela Basetti, din Italia, nâ scrise: “Escu arada di Radio România Internaţional di multu chiro vreme. Am mulţâ soţ şi priiatin’i român’i, printre care şi noil’i a mei viţin’i. Secretara a părinţâlor a mei easte tut româncă. Sper să agiungu să vizitedz România cât ma curundu, deadun cu nicuchirulu a meu şi hil’lu a nostru”.
30 di Premii II lâ vinirâ a următorilor: Volodimir Gudzenko, din Rusia, care scrise a Secţil’ei Ucraineanâ, Tarek Laidi, din Algeria, conaţionalul a nostru Daniel Renon, di-tru Ghirmanie, Raïf Chaaban, din Liban, ascultător a programilor în franceză, Qiu Lei, Deng Zhuangli şi Cui Wenbai, toţ 3 din China, Viktor Varzin, din Rusia, Horst Hartmann şi Andreas Fessler, ambil’i di-tru Ghirmanie, Roberto Catucci şi Agide Melloni, doil’i din Italia, Claudio Gerlach, di-tru Brazilia, care scrise a Secţil’ei Spaniolâ, Alexis Salinas Rosas, din Chile, Miguel Ramón Bauset, din Spania, Solomon Mesgun, din Eritreea, care scrise a Secţil’ei Englezâ, Bob Wood şi Timothy Johnson, doil’i din SUA, Christer Brunstrom, Suedia, K. Saito, din Japonia, Richard Cooke, Mark Stevens şi Alastair Pamphilon, toţ 3 din Marea Britanie, Ian Morrison, China, care scrise a Secţil’ei Englezâ, Henk Poortvliet, Olanda, Nasir Aziz, Pakistan, Debaki Ranjan Biswas, Najimuddin şi Muralidhar M., toţ 3 din India, Allan Fenix, din Filipine, ascultător a programilor RRI în engleză.
Volodimir Gudzenko, din Rusia, spuse câţe concură: ”Particip la aţist concursu cu dorlu di aflare ma multe dispre marile maestru a muzicâl’ei româneascâ, celebrulu compozitor George Enescu. Mi arisescu şi muzica populară, şi aţea clasică românească şi sper că într-unâ dzuâ va-s pot sâ agiungu la aestu celebru festival di muzică”.
Raïf Chaaban, din Liban, argumenta: ”Particip la aestu concursu din admiraţie trâ muzica a lu Enescu, un compozitor cu unâ banâ faschinantă şi mplină di contraste”.
Qiu Lei, din China, explica: ”La un moment dat aprucheaiu unâ colecţie di lucrări instrumentale a artiştilor din întreaga lume, întră aestea si misurâ şi lucrări di-a lu Enescu. Fu sivdaie la prima videare, di aţea aform’ie şi u loai apofase să particip la concurs”.
Tut din China, Deng Zhuangli, nâ pitricu următorulu răspunsu la concursu: ”Si spune dispre măril’i artişti că îşi demonstrează creativitatea şi putearea imaghinativă in interpretarea instrumentală. George Enescu easte un ahtare turlie di mare artistu, care alasă unâ impresie puternică asupra a oamin’ilor. In interpretarea la vioară, Enescu si comportâ ca unulu care călătoreaşte după propria a lui vreare tru unâsireauâ nimărdzinitâ, el îşişi hiinda un excepţional compozitor, aşima tru interpretarea artistică el spune unâ creativitate mplină di pasiune şi unâ imaghinaţie mplină di nuanţe şi culori. Exact aestu easte motivulu trâ care am participatâ la concursu”.
Horst Hartmann (Ghirmanie) spuse: “Cu tute că România easte di-tru anulu 2007 stat membru a Uniunil’ei Europeanâ, nu ştiu para multe dispre cultura română. Pri-tru aestu concursu putui să-m’i completedzu cunoştinţile. Pi v’initor am să ascultu di cama multe ori emisiun’ile a voastre pi unde şcurte şi di pi Internet.“
Italianulu Roberto Catucci argumenta: “U vidzui di multu vocaţia Româniil’ei trâ Olimpulu artistic, pri-tru nisânte prestigioase personalităţ. Evenimentele culturale, minduita intelectuală si dezvoltâ azâ tru multe direcţii, după ţi furâ mortificate di ideologia a chirolurilor apuse. Cultura şi arta românească da un plus di valoare a Europâl’ei. Li admir multu di multu şi di aţea aform’ie escu “fan” George Enescu, care alâsă a lumil’ei unâ operă artistică di valoare, ţi easte un punctu di referinţă tru aţist domeniu.”
Tut din Italia, Agide Melloni argumenta câţe prticipă, diznou, la un concursu marca RRI: “Aist Festival internaţional, care nâ aduţe aminte personalitatea şi opera a unui muzician di talia, di boia a lu George Enescu, merită cu siguranţă întreaga a noastră atenţie. Unâ ahtare contribuţie culturală merită să hibâ celebrată di aestu Festival dedicat a operâl’ei a lu Enescu, recunoscută la nivel mondial.”
Claudio Gerlach, din Brazilia, transmise: Participaiu tru aist concursu di aform’ia că îm’i place, mi ariseaşte multu di multu George Enescu şi mi intereseadză tut ţi are ligătură cu România. Să amintu un premiu ligat di Festivalul George Enescu poate sibâ unâ amintire preţioasă trâ tut restul a banâl’ei a mea.”
Alexis Salinas Rosas, din Chile, dzâţea: “Aţea ţi mi determină să particip easte interesulu trâ cultura şi muzica românească. Am 23 di an’i şi studiedzu Dreptul. Mi atradze, mi ariseaşte faptul că România easte unâ insulă, nisie latină într-unâ zonă gheografică dominată di cultura slavă. Cred că întră statile a noastre există multe puncte comune, pi care daule state pot s-li dezvoltâ, ma că si-şi da aestă şansă. Ascultu di multe ori emisun’i în română sau muzică românească. Tsi cara că nu achicâsescu dip ghine zboarâle mi încântâ limba şi mi intereseadză aţea ţi si faţe în ţară.”
Aţeale 20 Premii I si duc la aeşţâ ascultători sau internauţ: Olexandr Kozlenko, din Ucraina, AbdelKarim Nadjim, din Maroc, Giovanni Alotto, din Italia, care scrise a Secţil’ei Române, Christian Canoën, Franţa, Amady Faye, Senegal, Liu Xiuhua şi Ren Chuanyu, doil’i din China, Valeri Lugovki, din Belarus, Frank Vettel, din Germania, Maria Musti, din Italia, Mario Martínez Yory, din Columbia, Mary Donalds Navarro, din Cuba, Javier González Balón, din Ecuador, Keith Simmonds, Brian Kendall şi Howard Barnett, toţ 3-l’i din Marea Britanie, Weldon Walles, Donald Davis, Alex Klauber şi Dean Nonanno, toţ 4-l’i din SUA.
Olexandr Kozlenko, din Ucraina, argumenta răspunsul: ”Aţist concursu agiumse deja unâ tradiţie şi voi să mulţan’iisescu a tuluror angajaţilor Radio România Internaţional trâ promovarea a creaţil’ei a lu George Enescu şi trâ faptul că nâ aduc pi noi, ascultătoril’i, ma aproapea di marile muzician român. Creaţia aţistui titan a li muzicâ universalâ reflectă suflitulu a popolului român, nâ agiutâ să-l’i cunoaştim ma ghine român’l’i şi tradiţiile a lor. Cunoaştim compozitori remarcabili di-tru multe state, care puturâ să reproducă, prin muzică, esenţa a mileţlor a lor. Tutunâoarâ, promovarea a patrimoniului muzical şi a creaţil’ei a marilui compozitor George Enescu easte unâ cauză nobilă, di aform’ia că muzica l’i uneaşte, l’i bagâ deadun oamin’l’i di-tru întreaga lume şi dişteaptâ tru el’i aţeale ma bunile sentimente. Probabil aesta easte principala buneaţâ a concursurilor di muzică, în general, şi a ţilor organizate di RRI trâ ascultătoril’i a lui, în special”.
Christian Canoën, din Franţa, explica: ”Escu un mare amator di muzică clasică. Ascultu mult Wagner, Beethoven etc. Tru aeste condiţii, muzica lu George Enescu nu putea s-mi alasâ insensibil. Opera a lui easte prodigioasă şi escu un mare admirator a l’ei. In plus, ţara a dumnil’lor a voastre m’i alâsă nişte amintiri ţi nu s-agârşescu…”.
Iara Amady Faye, Senegal, argumenta concis: ”Violonistu, pianistu, pedagog, dirijor, compozitor, Enescu easte, pi şcurtu, un muzician universal. Participarea la aestu concursu este omagiul pi care achicâsescu să-l aduc aţistui virtuoz a muzicâl’ei clasice româneascâ, a cure rapsodii m’i aduc isihie tru momentile di discurmare…”.
Liu Xiuhua, din China, nâ scria: ”Opera a lu Enescu easte puternic influenţată di folclorulu românescu, lucrările a lui suntu pitrumte di sentimentu, şi comportâ şi unâ tehnică interpretativă uidisitâ, aţel ma cunoscutulu exemplu tru aestu sensu hiinda
Un altu ascultător chinez, Ren Chuanyu, explica tru arada a l’ei: ”Protulu mesaj pi care vâ-l pitrecu easte şi prota mea participare la concursul a dumnil’lor a voastre, escu multu emoţionat. România di-tru imaghinaţia mea easte aţea dispre care m’i spune paplu a meu, România lu Ceauşescu, aţea a sportivilor, aţea a unor filme vecl’i pricum “Explozia”, “Chimetile a li Dunăre”, “Aventurile a lu Babuşca”…Mashi ca unâ tihisire am ascultatâ unâ emisiune a postului a dumnil’lor a voastre, aşi am aflatâ că România easte unâ ţară multu muşatâ, tru care oamin’l’i bâneadzâ cu harauâ şi isihia. Am dor să mai particip la concursurile a voastre, di aform’ia că aşi am ocazia sâ-m’i aprofundedzu cunoştinţile dispre muşata şi impresionanta voastră vâsilie — România”.
Valeri Lugovki, din Belarus, nâ dezvăluie cum si pregăti, cum si ndreapsi trâ aestu concursu: ”Mi pregătiiu să răspundu la ntribările a concursului RRI, şi urmăriiu materialile ţi avea ligătură cu întribările; aşi vidzuiu că, aţel cama ghine şi cama comod, cama cu hâire trâ mine şi trâ memoria a marilui compozitor, trâ prestigiul a Româniil’ei, trâ achicâsirea a li pirifânil’e a liştei ţarâ, ama şi trâ ratingul a redacţil’ei rusâ RRI, va hibâ să ascultu cât ma multe compoziţii a lu Enescu, vrânda să duchescu sentimentile ţi li bâna muzicianulu şi puterea a lui naţională şi europeană. Asî feciu şi trâ aestu lucru mi simtu recunoscător a concursului şi a sponsorilor care vâ agiutarâ tru aestu demersu. Ocazia pi care m’i-u aveţ oferitâ m’i deade izine să duchescu ma ghine coloritulu muzical şi istoric a ţil’ei Românie, suneiele care, niscânte ori ma cu silâ, alte ori cama în surdină, însuţirâ tută bana a mea”.
Frank Vettel (Ghirmanie), scrise şcurtu şi precis: Vă mulţan’iisescu trâ concursulu interesantu! Ca meloman şi ascultător RRI m’i feaţit unâ diplo harauâ.”
Maria Musti, din Italia, avu un motiv multu limpid să nâ răspundă: “Particip la aţist concursu dintr-un motiv multu aplo: escu pianistă, aşi că sigura pasionată di muzică. Am avutâ concerte la Bacău (estul a Româniil’ei), ama şi la Chişinău, în R. Moldova. Vaam mare plăcere şi harauâ s-mi tornu diz-nou în România trâ unâ altă adunare cu publiculu”.
Treie Premii Speciale lâ vinitâ a următorilor ascultători sau Internet useri: Thein Soe, din Malaezia, Jayanta Chakrabarty, din India, şi Bezazel Ferhat, din Algeria, care scrise a Secţil’ei Franceze.
Thein Soe, din Malaezia, nâ scrise: “Mi arisi multu di multu unâ anecdotă d[spre Enescu. Intr-unâ dzuâ, pri-tru an’l’i 1920, si pare că Enescu vru să-l prezintâ pi unulu di studenţâl’i a lui, să-l prezintâ a suţului celebru a lui, avdzâtulu pianistu Alfred Cortot, cu scupolu ca aestu să-şi exprimâ părerea dispre talentulu a tinirului muzician. Aşi că Enescu lu paraclasi pi Cortot să v’ină la audiţia a tinirului. Enescu, care eara şi un excelentu pianistu, lipsea să-l acompaniadzâ la pian. Cându arhiusi recitalul, Cortot îşi feaţe apariţia, ama nu şi domnulu care prindea să toarnă păginile a partiturâl’ei. Atumţea, Enescu lu paraclasi pi Cortot să toarnă el păgin’ile. Concluzia traptă la finalul a recitalului: persoana care cânta la pian lipsea să cânte la aviolie, aţel ţi turna păgin’ile prindea să cântâ la pian…iara ţel ţi cântă la violie si pare că lipsea să toarnă păgin’ile. Dinclo di şicaie, prinde să vă mărturisescu că escu un ascultător cu mare mirache di muzică clasică di 55 di an’i şi nu pot sâ spun un altu compozitor român, în afoara di Enescu. (Bartok scrise ndauâ piese pi teme româneşti, cama multu celebrile a lui dansuri româneşti, ama eara di orighină maghiară). Ştiu îndoi muzicien’i român’i contemporan’i foarte cunoscuţ şi apreciaţ, printră care Angela Gheorghiu, pianistulu Radu Lupu ică violonistulu Ion Voicu, ama Enescu arămâne aţel ma cunoscutulu compozitor român.”
Jayanta Chakrabarty, di-tru India, îşi argumenta răspunsul: “Câţe easte considerat Enescu unulu di aţel’i ma influenţâl’i compozitori a secolului XX şi ţi lu faîe special pi aestu talentat muzician român? Aţistea furâ dauă di multile întribări care mi determinarâ să particip la concursulu dedicat a lu George Enescu. Aţist concursu m’i deade nu maşi şansa di aflare răspunsuri, ama şi câbilea di-a descoperire lucre inedite dispre aestu compozitor care combină magistral elemente di muzică românească tradiţională cu note speciale a li muzicâ clasicâ euopeanâ. Dinclo di talentulu a lui muzical ahoria, Enescu agiută financiar tiniri muzician’i, feaţe donaţii trâ burse şi are instituitâ premiile muzicale naţionale trâ candidaţil’i merituoşi. Enescu fu şi un profesor excepţional, care nu si afiri sâ spunâ experienţa lui a unor tineri muzician’i. Yehudi Menuhin, Dinu Lipatti, Arthur Grumiaux, Christian Ferras şi Ida Haendel suntu maşi ndoi di faimoşil’i a lui studenţâ”.
Iara Bezazel Ferhat, di-tru Algeria, afirma: ”Am dor, ninte di tu, să vă mulţan’iisescu trâ copuslu că organizaţ aestă competiţie, care nâ oferă şansa extraordinară di-a intrare în universulu a lu George Enescu, unâ lume bogată în culori, sunite şi ritmuri ţi dişteaptâ amintiri di multu agârşite. Un demersu foarte util în lumea a noastră, a digitalului şi a li tehnologhie. Informaţiile pi care Radio România Internaţional nâ li deade dispre bana şi opera lui suntu, trâ mine, niste cadouri preţioase, tru chirolu di tora”.
Premiile şi menţiun’ile va-s hibâ pitricute prin poştă şi vă paraclasim să nâ confirmaţ, într-unâ scrisoare, într-un faxu ică într-un e-mail şi ma si apucheat, şi care easte conţinutulu! Vă mulţan’iisim, diz-nou, că vâ li mutrit şansile şi nâ răspunsit la concursul consacrat a Festivalului ”George Enescu 2013” şi vă invităm să participaţi tru numir cât ma mare şi la alante concursuri a noastre! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)
