Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Carnet cultural » Amintâtoril’i a concursului “Di la Radio România 90 la RadiRo 2018”

Amintâtoril’i a concursului “Di la Radio România 90 la RadiRo 2018”

Vruţ soţ, Radio România Internaţional vâ are grită până la 30 brumar 2018, data poştâlei, să participaţ la un concursu de cultură ghenerală cu titlul “Di la Radio România 90 la RadiRo 2018”. Un concursu a împliniril’ei a 90 di an’i di radiofonie românească, ama şi a ediţil’ei di-tru brumar 2018 a Festivalului Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, organizat di postul public di radio din ţara noastră.

România Internațional, 27.01.2019, 21:18

Concursul are diştiptată interesulu/simferulu a dumnil’ilor a voastre şi nâ viniră 285 di răspunsuri corecte şi complete. Vă spunim mulţ-an’i s-bânaţ şi vă invităm să participaţ şi la alte concusuri.

Premiile şi menţiun’ile sunt produse di promovare a culturâlei română, a muzicâl’ei cultă, ama şi di promovare a postului public di radio. Concursul fu organizat împreună cu Editura Casa Radio” şi Primăria Municipiului Bucureşti.

Di-tru emisiunile RRI, di pi site sau profilurile di Facebook, Google+ şi LinkedIn putut să aflaţ răspunsurile la întribări. Concursul si bitisi la 30 noiembrie 2018. Până să aflaţ care sunt amintâtoril’i, vă adutim aminte întribările la care vâ avem invitată să răspundiţ:

– Aoa şi câţ ani fu difuzat primulu program di radio din România? Răspuns corectu: Aoa şi 90 di an’i.

– Numiţ/spuniţ 3 posturi care fac parte din Societatea Română di Radiodifuziune. Răspuns corectu: Aoaţe puteaţ să aleadziţ care ţi s-hibă di posturile naţionale, internaţionale, regionale, locale sau online a Radio România.

– La a câta ediţie are agiumtă Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio? Răspuns corectu: La a 4-e ediţie

– Care easte organizatorulu a Festivalului RadiRo? Răspuns corectu: Radio România.

Tora putem să derulăm lista a ţilor ţi amintară.

Aţeale 30 di Menţiuni lâ viniră a ascultătorilor sau utilizatorilor di Internet: Khalil Abdel-Kader, din Algeria, Ivan Lebedev, Nikolai Popov şi Nikolai Loghinov, toţ 3 din Rusia, Xue Fei şi Liu Fajian, ambil’i din China, Daniel Kaehler, Christian Laubach şi Norbert Richter, toţ 3 din Germania, Paolo Gugliotta şi Raffaele Ponticelli, ambil’i din Italia, Adrian Micallef, din Malta, care scrise a Secţil’ei Italiană, Emmanuel Nicodeme, Gaetan Teyssonneau şi Bernard Busseret, toţ 3 din Franţa, Iván Alejandro Istlahuaca Carlos, din Mexic, José Luis Corcuera şi Tomás Méndez Losa, ambii din Spania, Julio Cesar Pereira, Claudio Gerlach şi Aylton José Cordeiro Gama, toţ 3 din Brazilia, Obaid Alam, din Pakistan, David Head şi Philip Springer, ambii din Marea Britanie, Hans Verner Lollike, din Danemarca, Naved Raiyan şi Muhhamad Najimuddin, ambii din India, Abdulkarim Ahmed Ali Almabrouk Alhouseini, din Libia, Rowshan Ara Labone, din Bangladesh, şi Kristopher Arens, din SUA.

Xue Fei, din China, nâ scrise: Am un v’is, iar aestua easte ca într-ună bună dzuuă să pot să v’in eu însum’i la voi să călătorescu; sigura va hibă ună experiență trâ mirache, va hibă ună amintire pi care nu va pot sa u agârşescu tot restul a banâlei. (…). Sper ca v’isulu a meu să poată sa devină realitate. În final, vreau/voiu să mulțan’iisescu a RRI că are organizată aest concursu care îl’i inviită pi ascultători să interacționeadză și să participă, şi să facă mai adâncopase aşi sentimentile di suţâl’e dintră acultători și RRI. Mai sper să am tihea să amintu un premiu la aest concursu. Mulțan’iisesc!”

Emmanuel Nicodeme, din Franţa, argumenta: Avuiu dor să particip la aest concursu în principal tra să vă cunoscu mai ghine şi să vă apreciedzu mai multu. Ascultu emisiunile a dvs. tra să descoper aeastă ţară, cultura l’ei şi tradiţiile a l’ei şi tra să-m’i formedzu propria opinie. Atumţea cându nu am ocazia să vă ascultu pi unde şcurte, îm’i faţe ună mare plăcere să vă urmărescu pi site-ul a dvs., care easte multu ghine faptu”.

Tot din Franţa, Gaetan Teyssonneau nâ transmise: Particip la acest concursu trâ sărbătorire ţel’i 90 di an’i a Radio România. Ascultu RRI prota oară di aform’ia că emiiteţ ninca pi unde şcurte, ama şi di aform’ia că îm’i plac multu di multu emisiun’ile a voastre, di aform’ia că îm’i permit să descoper România cu toate faţetile a l’ei”.

Iar Bernard Busseret, şi el din Franţa, nâ scrise: Particip pur şi simplu di plăcere şi din dorinţa/vrearea să vă contactedzu tra să vă spun că îm’i plac emisiun’ile a voastre dispre România, reportajile, interviurile şi programile muzicale”.

Aţeale 20 Premii III lâ viniră a ascultătorilor sau userilor: Marina şi Vitali Efimenko, din Belarus, care au scrisă a Secţilei Ucraineană, Serghei Petrov din Rusia, Oleg Panko din Belarus, Zhang Peiqiang, din China, Alexander Pierau şi Dieter Sommer, ambii din Germania, Daniele Giaccari şi Marco Nicolin, ambii din Italia, Maguy Roy, din Franţa, Ceferino Campmajó, din Argentina, Davi Lucas Pinto de Sousa, din Brazilia, Guillermo Klapka, din Venezuela, Miguel Ramón Bauset, din Spania, Masahiro Kobayashi, din Japonia, Mogire Machuki, din Kenya, Mahesh Jain, din India, Michael Cunningham, din Australia, Arne Hyldahl, din Danemarca, Alan Gale, din Marea Britanie, şi Jaroslav Jedrzejczak, din Polonia, care scrise a Secţilei Engleză.

Marina şi Vitali Efimenko, din Belarus, care s-au căsătorită la şcurt chiro după ţe au vizitată România, în cadrul a unui concursu RRI, participară la concurs la Secţia Ucraineană, ama să menţionăm că Marina şi Vitali au scrisă trâ acestu concurs şi a Secţil’ei Română … în limba română! Argumentaţia lor: Ascultăm emisiunile și urmărim RRI în mediul online, prota oară spusă, tra să arămânim în legătură directă cu țara vrearil’ei a noastră. Participarea la concursu easte ună oportunitate tra sa him mai aproapea di România. În plus, anulu aestua si împlinescu 100 di an’i di la adrarea a statului național unitar român, iar noi nă bucurăm/hărăsim să fim arada di poporulu român şi parte di-tru aestă muşată sărbătoare, care si numeaște România”.

Marco Nicolin, din Italia, argumenta: “Ascultu emisiunile RRI că vreau/voiu să cunosc mai ghine cultura unei ţară europeană. În nord-estul a Italil’ei, iu bâneadză, lucreadză mulţâ român’i. În timpul a Jubileului di-tru anulu 2000, familia mea găzdui dauă tinire care v’inea di la Cluj-Napoca”.

Serghei Petrov, din Rusia, nâ scrise: Esc un mare fan radio şi muzician. Lipseaşte să fiu la curent cu ahtări evenimente. RRI îm’i contiinuă educaţia muzicală. În casa mea si avdu boţâle a li Sofie Vicoveanca, Maria Ciobanu, Angelica Stoican şi a altor cântători din România. Di la RRI am aflată di ună filă/frândză di-tru bana a lu Duke Ellington, aţea românească. Trâ mine fu ţiva neaşteptat. Şi zburăscu di colaborarea cu Aura Urziceanu. Şi sigura trâ mine RRI înseamnă George Enescu. Easte ună di figurile mistiţe şi ascumte a secolului XX, ţi reuşi să acoapiră într-ună formă clasică muzica populară”.

Iar Maguy Roy, din Franţa, argumentă: Câţe am participată la acest concursu? Di aform’ia că bagă tru lum’ină relaţiile privilegiate care există întră posturile di radio şi ascultătoril’i a lor. Ama di cândi mi ştiu, radioulu feaţe parte di-tru bana a mea, ca şi di-tru aţea a părinţâlor şi a pâpân’ilor a mei, primil’i din hoara a lor care avură un postu di radio tru anil’i 1930. Ti cara că di atumţea lucrurile si alâxiră, radioul arămase ună mehanie di informare indispensabilă. Posturile di radio francofone şi, în speţă, RRI, nă oferă informaţii în timp real, nă agiută să descoperim bogăţil’ia a diverselor civilizaţii, nă încântă printr-ună mare varietate di subiecte şi ni mărescu orizontul di cunoaştire. (… ) Primulu director a radioului public românescu, Dragomir Hurmuzescu, avea adetea să spună radioulu are un rol multu importantu tru diseminare cultura şi unificare suflitile, di aform’ia că si adreseadză a lumil’ei întreagă. Aboarâle aestea rămân di actualitate di aform’ia că radioulu leagă popoarele întră eale. Easte un plus tru alumta trâ indrepturile a omului şi trâ pace, după cum ghine dzâtea Jean Pierron, preşedintile fondator a Radio DX. Aşimaca, sa bâneadză radioulu! Şi audiţie plăcută pi undele RRI şi pi site!”

10 Premii II lâ viniră a următorilor: Miodrag, Ristić, din Serbia, Valeri Luhovski, din Belarus, care scrise a Secţil’ei Ucraineană, Anand Mohan, din India, care scrise a Secţil’ei Română, Dilmi Taher, din Algeria, Iurii Gavrilov, din Rusia, Wei Wei, din China, Andreas Hanslok, din Germania, Cataldo Laddomada, din Italia, Colette Beaulieux, din Franţa, şi Glauber Gleidson Peres, din Brazilia.

Valeri Luhovski, din Belarus, nă explicaa: Pri-tru participarea la aest concursu vreau/voiu să îndrupăscu prezența și propagarea mentalitatil’ei şi a culturâl’ei română tru eterulu a planetâlei și pe Internet, și voiu, aşi, să-m’i exprim respectul trâ poporulu român și trâ România. Totunăoară, exemplul a meu di comunicare cu domnil’ile a vs. easte trâ nepoţelul a meu, elev în clasa a 2-a, un semnu că pi harta lumil’ei nu maşi că existaa, printră alte, ună țară numită România, di aform’ia şi că aclo bâneadză oamin’i comunicativi și dipiraţ, aştiptaţ cu oaspiţâl’i şi lucrători, cu propria lor istorie, cultură, limbă, tradiții și coeziune”.

Anand Mohan, din India, argumenta trâ Secţia Română: “Ascultu RRI ninca di-tru anulu 1985. Escu înscris într-un club di radioamatori și îm’i place să ascultu în special știrile/hâbarile culturale. Trâ noi, Radio România Internațional easte ună dialithea/ adevărată enciclopedie a Româniilei, ama și a restului a lumilei. Concursul pot să spun că easte ună metodă bună pri-tru care poț să acumuledz cunoștințe”.

Wei Wei, din China, explica: Motivulu trâ care particip la concursu easte că sper să pot să amintu un premiu sau materiale di la postul a dumnil’ilor a voastre iar pri-tru aestu concursu să adânţesc/sa fac mai adâncoase cunoștințile ligate di postul a d-lor a vs. și di cultura română”.

Cataldo Laddomada, din Italia, mărturisea: “Ascultu Radio România Internaţional di piste 20 an’i, ba ninca şi ma-multu, di cându emisiun’ile a voastre eara urmărite şi di tatăl a meu. Şi ascultu aeste emisiun’i di aform’ia că apreciedzu profesionalismul cu care li realizaţ. Sper ca într-ună dzuuă să pot să vizitedzu România şi, evidentu, redacţia voastră. Pasiunea trâ radio şi stima trâ aţea ţi faţit fură motivile care mi au determinată să particip la aestu concursu.”

Iar Colette Beaulieux, din Franţa, nă scrise: Membră cu ştate vecl’i a Radio DX Clubului din Auvergne, îm’i place multu să urmărescu emisiunile RRI, care îm’i permit să descoper multe lucruri trâ mirache. Di exemplu, simplul faptu că anulu aestua am avută plăcerea să o cunoscu pi Ileana Ţăroi, care fu recompensată di Ambasada Franţâlei trâ parcursul a l’ei spectaculos sau bucuria/haraua să-l’i ascultu pi violonista Clara Cernat şi pi soţulu a l’ei di curună Thierry Huillet. Şi exemplile pot să continuă: bucuril’ia cu care nă prezentaţ universul românescu di la hoară, tulia în care comunitatea rurală si animă în varliga a grătarului di cuţeare pi jar sau paramitulu a prinţilor fanarioţ şi a stran’ilor spectaculoase pi care aeştia li purta. Vă escu recunoscătoare că împărtăşiţi/împărţâţ cu noi, ascultâtoril’i, episoade din istoria României, cumâtice di actualitate, costume/veştuminte, reţete şi lista poate să continuă. Scrisoarea mea nu poate să hibă completă macă să nu aduc aminte dzuua di 14 cirişar 2018, cându emisiun’ile RRI îm’i deadiră piste cap rutina di pensionară şi pi aţea a colegilor di la clubulu di radio-amatori. Va vâ paraclasescu/ rog să aveţ ninca puţână răvdare şi va vă spun cum lipseaşte, di ţi easte zborulu. Vă tâxescu/promit!”

10 Premii I lâ viniră a următorilor ascultători sau internauţi: Mikola Vasiliniuk, din Ucraina, Simona Popa, din România, Ouni Amor Horbit, din Tunisia, Victor Varzin, din Rusia, Su Shuxiang, din China, Werner Schubert, din Germania, Nicolantonio Frammolini, din Italia, Roger Roussel, din Canada, Carlos Emilio Ruíz Llaven, din Mexic, şi Nafisa Najim, din India.

Mikola Vasiliniuk, din Ucraina, scrise: Ascultu radio pi unde şcurte di aproapea 20 an’i şi emisiunile Radio România aproapea tot di atumţea. Îm’i place să descoper cum bâneadză oam’n’il’i tru alte țări, iar undile şcurte totâna înseamnă știri de ultima oră și informaţii interesante directu di la sursă. În trecut exista multe posturi di radio care emitea tru limbile ucraineană și rusă, ama numirulu a luştor are scădzută baia multu, probabil şi di aform’ia că difuzarea emisiun’ilor în mediul online easte multu mai ieftină (și uneori mai bună di punctu di vedeare a calitatilei). Și eu țân pasulu cu nalile tehnologhii, ama emisiun’ile tru unde şcurte îm’i par multu mai interesante dicât Internetulu, creeadză ună atmosferă specială. Propagarea undilor radio easte multu mai bună dicât putearea di acoperire a Internetului. Eu bânedzu într-ună zonă muntoasă, iu Internetulu easte mai slab, a, undile radio sunt piste tut. Cred că undile radio și radio în general va există ninca mulțâ, mulțâ an’i, iar RRI, sper, că va nă hărăsească/bucură cu emisiun’ile a lui despre România ninca mult timp di aoa şi înclo”.

Simona Popa, din România, pitreaţe următoarea argumentare: “Particip la aest concursu di aform’ia că apreciedzu activitatea di cultură pi care Societatea Română di Radiodifuziune nâ u pregăteaşte şi oferă cathe dzuuă trâ ună bană viaţă mai muşată şi mai împlinită. Felicitări şi un mare mulţan’isesc”

Victor Varzin, din Rusia, are următorulu mesaj: 90 di an’i easte cu diaver ună cifră remarcabilă, em trâ chirolu di tora, em trâ radiodifuziune. Easte greu să nu marchedz ună ahtare dată. Radioulu românescu easte unulu di aţeale mai vecl’i şi cunoscute posturi din lume. Particip cu plăcere la aest concursu, di aform’ia că escu un ascultător fidel di mulţâ an’i a RRI, care continuă să spună ca muşat paramith şi să prezintă a lumilei România. RRi easte ună punte di achicâsire a culturrâlei, tradiţiilor şi adeţâlor din România”.

Su Shuxiang, din China, scria pragmatic: Scriu trâ prota oară a postului dumnil’ilor a voastre. Motivulu a participariei a mea la concursu easte: sper să l’iau un premiu!”

Werner Schubert, din Germania, explica: Particip la concursu di aform’ia că ascultu cu plăcere emisiun’ile RRI, tra să mi informedzu dispre România, bana din România şi punctul de videare a ţarâlei asupra a subiectilor internaţionale. Mi hărăsescu/bucur că RRI poate să hibă ascultat în condiţii bune aoaţe în Europa Chentrală, di la câbilea dată di aleadzirea inspirată a frecvenţelor şi staţiilor di emisie puterniţe. Noaptea pot sa hibă recepţionate aoaţe, în condiţii bune, mai multe posturi pi unde medii. Mi hărăsescu/bucur cându pot să ascultu muzică populară românească”.

Nicolantonio Frammolini, din Italia, argumenta câţe are participată la concursu: “Italian’il’i şi român’il’i au în comun istoria a Imperiului Roman şi faptul că zburăscu limbe neolatine. Fuu totâna faschinat di personalitatea domnitorului Vlad Ţepeş şi di alumtile a lui cu turţâl’i invadatori. Ascultu cu plăcere muzica tradiţională românească şi îm’i plac peisajele din ţara voastră care, mai ahoria munte şi în mediul rural, aduţea multu cu unile zone din reghiunea Abruzzo, din chentrul a Italiei, aclo iu bâneadză. Voiu să aduc aminte şi faptul că politia/căsăbalu Sulmona, care si aaflă tru aestă reghiune, easte înfrăţit cu municipiul Constanţa din România, ună legătură datorată a poetului latin Ovidiu.”

Iar Roger Roussel, din Canada, nâ scrise: “Aest concursu easte trâ mine un nou mod tra să aflu mai multe lucruri dispre ţara ţi easte trâ mirache, a dvs. Fu ună reală plăcere trâ mine să particip şi vă mulţan’isescu că mi agiutaţ să descoper România prin intermediul a undilor scurte. Tru 2019 va sa si împlineascai 40 di an’i di cându ascultu RRI. Emisiun’ile RRI sunt tra mine una sursă de informare şi una sursă de inspiraţie. RRI are ştiuta dipriuna să îşi adapteadza programile în funcţie di evoluţia a li actualitate politica, sociala şi culturala. Aestea sunt marile calităţ a unui postu care doreaşte/are dor să îşi informeadza cât mai ghine ascultătoril’i. ”

10 Premii Speciale la vinira a următorilor ascultători sau Internet useri: Mouad Belgrid, din Maroc, Dmitrii Balykin, din Rusia, Tong Xin, din China, Hans Martin Friedrich, din Elveţia, Paolo Morandotti, din Italia, Jean Michel Aubier, din Franţa, Omar Alfredo Ortiz, din Columbia, Bill Patalon, din SUA, Keith Simmonds, din Franţa, care scrise a Secţil’ei Engleze, şi Alan Holder, din Marea Britanie.

Dmitrii Balykin, din Rusia, aduse ca argumentu: Ascultu RRI deja di peste 25 di an’i, di aform’ia că mi intereseadză situaţia din ţara a dumnil’ilor a voastre, pricum şi cultura, muzica, aradzale şi tradiţiile a poporului român. În afoară di aesta, RRI arămâne unulu di puţanile posturi di radio din Europa care contiinuă să emită pi unde scurte. Tra aesta postul a dumnil’ilor a voastrw merită respectul şi susţinerea a ascultătorilor.”

Tong Xin, mărturisea: Stimaț redactori a RRI, ascultu emisiunea în limba chineză, mi cl’eamă Tong Xin și mi /hărasescu/mi bucur să particip la concursul organizat cu ocazia aniversaril’ei a 90 di an’i a postului a dumnil’ilor a voastre. Cându vidzuiu titlul a lustui concursu vruiu să aflu câte ceva legat di istoria și paramithile a postului. Căndu câftaiu pi Wikipedia și pi Google aflaiu unile lucre ligate di istoria a postului. Pe nângă aesta, pot s-dzac ca am vreare/ interes tra muzica clasică a Europalei și am dor, cu aestă ocazie, tra să am una noauă adunare cu cultura muzicală a Europalei”.

Paolo Morandotti, din Italia, argumenta catze na scrise la concursu: “RRI constituie un importantu model di comunicare internaţională, cu rădătcin’i într-una epocă aparentu îndipărtată, care ama răspunde a necesitatilei constanta a publicului tra sa hiba la curent cu atcea tce si fatce în lume. Una lume care pare tut cama m’ică, în care distanţile si scurteadză şi care, tamami di acea aform’ie, lipseaste să hiba cunoscută sum toate aspectile. Tru aest sensu, de-a lungul a timpului, posturile di radio internaţionale au giucata un rol di mediare culturală extrem di importantu.”

Jean Michel Aubier, din Franţa, na scriaa: Atuncea cându un radio face copus să organizeadza concursuri cu parteneri aşi de importanţa easte aproapea una datorie/borge tra mine să particip. Am avuta totana una relaţie specială cu muzica clasică, poate di aform’ia că u am avdzata din copilărie. Mama mea eara pasionată de muzică şi cânta la pian, chiro tru care postul de radio pi care îl ascutam dipriuna în casă eara France Musique. Eara şi normal să mi înscriu la una şcoală di muzică şi să studiedzu pianulu. RRI nu easte Radio România Muzical, ama oferiţ emisiun’i muzicale di calitate. Are descoperita şi redescoperita nume prestigioase di compozitori sau interpreţ, pricum Angela Gheorghiu, Vladimir Cosma, Ciprian Porumbescu şi, evidentu, George Enescu. Ama RRI are şi misiunea tra sa-şi informeadza publiculu internaţional, politica şi economia hiinda domeniile care mi intereseadză tcel mai multu”.

Omar Alfredo Ortiz, din Columbia, transmise următorulu mesaj: Vă pitrec salutări afectuoase din Bogotá, Columbia. Escu Omar Alfredo Ortiz, producător di radio, diexist, ascultător a posturilor internaționale di radio, în special a postului Radio România Internaţional di-tru anulu 2008. Care fu motivulu tra care particip la concursul a dvs.? Dorința tra participare diz nou într-un concursu organizat di prestigiosulu a dvs. postu di radio, ama în principal tra sa profit di aestă ocazie și sa cunoscu în profunzime aestu evenimentu. Cându li revizuiiu materialile disponibile tra sa răspundim întribări, aflaiu că ediția di aestu an (a Festivalului RadiRo) include ca noutate concertile di jazz. M’i-am adusa aminte imediat un album extraordinar di jazz a artiștilor român’i pi care avuiu privilegiul sa-l aprochiu drept cadou, aoa si ndoi an’i, tra participarea la una ediție specială a programului Clubul ascultătorilor”. Postul a dvs. easte principala mea sursă de informații dispre România tru limba mea și unulu di posturile pi care li ascult cama frecventu di cându am descoperita aestu hobby. Pi di altă parte, mi intereseadză muzica pop românească a momentului și îm’i place să ascultu Topulu muzical”, pricum și programile di contactu cu ascultătoril’i transmise dumanica, prezentate di boacea caldă a realizatoarilei care na țane companie cu promptitudine di ahânța an’i. Apreciedzu, pi nanga aesta, lucurlu și importanța pi care condutcerea a postului a dvs. di radio o acordă a transmisiilor pe unde scurte, care fura dezvoltate di-tru 2008 și si menținura constantu fără para multe interferențe, spre dtferenta di alte posturi di radio similare care, din cauza a redutcerilor bugetare sau a alaxirilei a strateghiilor de difuzare, au optata să părăsească spectrul di radio”.

Iar Bill Patalon, din SUA, na scrise: “Di tce ispete ascultu programile RRI şi accesedzu site-ul? Di aform’ia că fac aesta di dzatc di an’i şi di aform’ia că toate emisiun’ile pi care lu-am ascultata, scrisorile pi care va le-am pitricuta, momentile în care m’i-am adzata numa spusa în programile a voastre şi QSL-urile pi care le-am aprucheata şi le-am colecţionata mi fac să mi simtu nu ca un ascultător a RRI, ci ca un sotc al RRI. Am una relaţie personală cu postul a vostru di radio şi cu prezentatoril’i. Şi di aestu motiv simtu că am una relaţie personală şi cu ţara voastră, cu România. Videţ, aesta easte forţa pi care un postu di radio internaţional cu diaver bun u are. Biricheavis a lucrului a voastru am deja una impresie multu bună dispre ţara a voastră. Escu multu interesat di noutăţile di la voi. Escu didip atras de istoria ţaralei a voastra şi-m’i dorescu/am dor multu ca România să progreseadza. Totunaoara, am mare vreare tra să vă vizitedzu ţara. Nitciunulu di aeste lucruri nu va hiba posibile fără RRI şi fără programile a voastre cu adevarat superbe, fără maniera graţioasă în care atcei care lucreadză aclo interacţioneadză cu mine şi cu alanţa ascultători. (…) Din tce cauza am participata la aest concursu? Di aform’ia că, concursurile a voastre sunt multu bune. Suntu amuzante, atcea tce-m’i fatce sanatoase şi mai multu sentimentile pozitive pi care li am tra RRI şi tra România. Totunaoara, sunt educative şi mi agiuută să aflu mai multe dispre ţara di care escu ahât de interesat. Faptul că organizaţ aeste concursuri fatce mai mare senzaţia că ascultătoril’i au una relaţie personală cu RRI şi cu oamenil’i care lucreadză aclo”.

Mulţan’isim si la spunim sa baneadza a tutulor atcel’i care na au răspunsa la întribări şi care au argumentata tce il’i convinse să participa la concursu.

Premiile şi menţiun’ile va hiba expediate prin poştă tru mesil’i tce v’in şi vă rugăm/paraclasim să na confirmaţ, printr-una scrisoare sau printr-un e-mail, ahât aprucheara lor ma si va vinira, cât şi conţinutulu! Vă mulţan’iisim, diz nou, că vrut sa va u videts putearea si şansile şi pitricut răspunsu la concursul RRI şi vă invităm să participaţ tru numir cât mai mare şi la următoarile a noastre concursuri!

Autori: Alecu Marciuc, Răzvan Emilescu, Eugen Cojocariu

Armânipsire: Hristu Steriu