Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Alina Grigore, premiată la San Sebastian cu marli premiu Burlida di Malămă




Alina Grigore, premiată la San Sebastian cu marli premiu Burlida di Malămă
Alina Grigore, premiată la San Sebastian cu marli premiu Burlida di Malămă

, 03.07.2022, 22:04




După ţi anlu tricutu amintă marli premiu – Burlida di Malămă – la Festivalul di Film di la San Sebastian (Spania), la recenta ediție a Festivalului Internațional di Film Transilvania (Cluj-Napoca), primul film al regizoarăllei Alina Grigore, “Crai Nou” (Blue Moon) amintă Premiul tră Dibut. “Crai nou/ Blue Moon” easti scris şi regizat di Alina Grigore și îlli ari tru distribuție pe Ioana Chiţu, Mircea Postelnicu, Mircea Silaghi şi Vlad Ivanov. Scenariul a filmului easte inspirat din experiența personală a actrițăllei și regizoarăllei Alina Grigore, cari bănă ună parti ditu ficiurami tru ună hoară ditu giudiţlu Neamț. “Maxus featili nu avea niţi ună șansă s’evolueadzăe, abuzul fizic și psihic la cari era stuhinati di agoiumsi un lucru di aradă tru mediul di la hoară”, spuni Alina Grigore anda ş-aduţi aminti ti atelu kiro. Crai Nou easti pirmitusearea a tinirăllei Irina, cari vrea s’evadiadză ditu ună familie toxică şi nyiseadză s’ducă la studii tru capitală, ama eşueadză, contaminată di prişcăvillea di anvărliga. Trofeul amintat la San Sebastian di “Crai Nou” tiñiseasti un filmu adratu fără păradz di la Centrul Național ali Cinematografie, di ună echipă multu didicată. Zburămu cu Alina Grigore ti premiul amintatu, ti cum putu s’alăxească tru ună pirmituseari cinematografică ună experiență bănată și ti metoda a llei di lucru ţi nu easti di arada di dinăpoia a filmului.


Alina Grigore: “Bănaiu un kiro la hoară, aveam șapti añi cându fudzii di București s’bănedzu tu ună hoară ditu giudiţlu Neamț și avui un șoc cultural cabaia vărtosu. Fu nica ma șocantu cu cât eram multu ñică și eram nviţată cu altă turlie di comunitate, ași că angrăpsiiu nica di atumtea un jurnalu a lucărloru fapti anvărliga şi angrăpsiiu și ma amănatu, ma mi turnaiu căndu ş-căndu la ateali frăndză. Prota, nu avea un interes a părinților andicra di educația a cilimeañiloru, tră atea că interesul a lor era prota ş-prota s-armănă tru bană, aţea ţi dotu nu easti blamabil. Ama cum prota cilăstăseari eara supraviețuirea, cilimeañilli era ancurajaț s’lucreadză acasă ică s’fugă s’lucreadză tru xeani. Ni aducu aminti di un moment tru cari eu mi duţeamu acasă să-ñi adaru temele, iara soaţa a mea nai ma bună s’duţea acasă și s’acăta cu lucurlu dimi cu săparea, aesta eara tru clasa a I- a ică a II-a, tru anii 90. Ti amărtie, situația nu s-alăxi multu, niţi tora cilimeañilli ditu mediul rural nu suntu acurajaț să-și ducă ninti studiile. Cu inspiratia ditu aţea ţi aveam vidzută, ahurhiiu ma amănatu s’ngrăpsescu aţea carti pi cari voi s-u public și poate va u fac la un moment dat. La filmul aestu lucrai ufilisinda folosing metoda di lucru a școlii di actorie InLight, aesta nsimnânda că lă pripunem actorilor ună idie pi cari u dizvoltăm deapoa deadunu. După ţi angrăpsiiu scenariul fu un lucru multu mari, zburămu și ahăndusimu situațiile și personajele cu actorii, cu directorul di imagine, cu editorul. Și ași ahurhimu s’flămu cari eara motivațiile a personajelor.”



Ti ansimnă ufilisearea a metodăllei di actorie InLight, metodă cari da și numa a unei școală fondată di Alina Grigore diadunu cu ună parei di artiști, nă spune regizoarea a filmului “Crai Nou”.


“Ti aduţem noi pritu InLight easti că nă concentrăm pe colaborarea cu actorii și cu alanţă membri a echipăllei. Neise lă dămu curayiu la tuţ ditu echipă să spună cum ved lucărli, şidimu di zbou cu directorul di imagine, cu editorul, aprofundăm scenariul și zburămu ti personaje și situații.


Ditu vidiala a mea easti un lucru multu captivantu. Scriem fișe di personaje, yinimu cu propuneri, improvizăm, legat di aestă pirmituseari avemu căftată şi aflămu aduteri aminti comune, tema hiinda ligată di familie easti imposibi s’nu aflli lucri comune. Și tută aestă cercetare, tut aestu background îllli agiută multu di multu a actorlui. Easti di mare agiutor atumţea cându ești pe set s-ță aflli lucri comune cu alanţă, s’cunoști motivațiile a partenerului di scenă. Aestu fu un aspect, diapoa avui sinferu ti ţi minduescu și cum exploreadză actorllii a scenariul. Tră mine turlia aesta di lucru colaborativă easti multu importantă. Când s’apriduţi un text mi intereseadză inclusiv ţi mindueaşti apriducătorlu ti textul respectiv, ași că easti evidint că pripunirile actorilor și a membrilor a echipăllei ñi si par multu serti. Añi si pari ma cu hăiri colaborarea tră aţea că tru momentul tru cari îlli alași pi alanţă s’exploreadză, elli agiungu la un nivel multu analtu di creativitate și easti tru hăirea a ta, ca regizor, tini poţ s’ti ufiliseştă di aesta creativitate. Ani, cara ești ma multu turlia di regizor cari maş coordonează, nu ari dipu multă multă comunicari. Dispre asta easti InLight, dispre colaborarea cu ceilalți. Și dacă ai trucredire tru genul acesta di abordare, părerea mea easti că aduci mai multă emoție, mă refer tru special la construcția personajelor.


Ma multu, ai ună echipă ma hărăcoapă, cari știe că s’poati s’exprima liber avanda maş ndauă limite, dialihea ţi s’li aibă tu isapi. Avea ndauă secvențe tru cari actorllii avură libertate totală, spunu maxus ti ună secvență cu Mircea Postelnicu și Ioana Chițu, ti cari tută lumea spusi că iși ca un dans, ca un tango anamisa di directorul di imagine, regizor și actori. Și, neise, aesta am miraki, ca realizarea unui film s’hibă ca un giocu diadunu.”


Până la “Crai Nou”, regizoarea Alina Grigore eara cunuscută maxus ca actriţă. Giucă tru ndauă seriale şi tru lungmetrajul “Ilegitim”, regizat di Adrian Sitaru, la cari fu și scenaristă.



Autoru: Corina Sabău


Armânipsearea: Taşcu Lala

























foto: Facebook - Martha Maria Mocanu
Carnet cultural Tuesday, 03 September 2024

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”

Toma Enache, regizorlu a filmului „Enescu, jupuit di viu” (Enescu, bilitu di yiu), fu tiñisitu, aoa ș-pțânu kiro cu „Premio Cultura” tu...

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”
Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Carnet cultural Friday, 24 November 2023

Expoziția di sculptură „Andezit 10”

Galeria Simeza din București prezintă tru mesulu brumar/ noiembriu expoziția di grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția avu un traseu prin mai...

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Carnet cultural Sunday, 02 July 2023

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București

Institutulu Cervantes di București are găzduită/ fu loculu iu si ţânu un evenimentu de importanță specială: cheremonia di omagiare în...

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Thursday, 22 June 2023

Pânâgh’irulu di Artă MoBU

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului...

Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Monday, 01 May 2023

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari

Tru misuhorea veaclle ali capitală, clădirea a Pălatillei Dacia-România, s’ţăni a 11-a ediție a consacratlui Pavilion di Artă “Art...

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Friday, 07 April 2023

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”

Producția originală Max Original Spy/Master” easti primlu serial românesc nominalizat la Festivalul Internațional di Film di la Berlin. Filmat...

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”
Carnet cultural Sunday, 26 March 2023

Proiectul “UncannyOrder”

“UncannyOrder”, nai ma nău proiect di cercetari și di producție artistică dizvărtitu di Asociația “Qolony”, ari ca...

Proiectul “UncannyOrder”
Carnet cultural Sunday, 05 February 2023

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Dupu 60 di ani di la thimilliuseari, membrilli a leghendarăllei trupă rock Phoenix s-adunară, tru premieră, tru filmul documentar Phoenix....

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company