Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Carnet cultural » Adeti circulară la Muzeulu a Huryeatlui Român

Adeti circulară la Muzeulu a Huryeatlui Român

Meşlli mai și cirişaru aduc la Muzeulu Național al Huryeatlui Român (MȚR) ună expoziție de artă contemporană colaborativă – “Adeti circulară (Conectat la natură)”, ună andamasi anamisa di artiști contemporani consacrați și masturi tradiționali, cari ţăni yii vecllili isnăhi — ună ndziminari anamisa di inovație, tehnologii, act artistic și artizanat. Sidzumu di zboru cu managerlu MȚR, Virgil Nițulescu, ti conceptul expozițional, ti artiști și masturi și, nu dip utu soni, ti ună şcurtă istorie a proiectului:

Ion Puican, 29.05.2022, 20:46

“E, ună turlie ahoryea andicra di ţi s’ari faptă la noi tru muzeu. Aestu conceptu nkiseaşti de la ună inițiativă cari datează ditu anlu 2017 și cari avea numa “România Tradițiilor Creative”, lansată atumţea di fostul manager Vintilă Mihăilescu și Teodor Frolu. Era ună inițiativă cari minduea s’aducă tu idyiulu locu artiști contemporani cari da unăo atenție ahoyea ti cultura tradițională românească.

Aestă aradă, expoziția “Tradiția circulară” nkiseaşti, dimi, de la un atelier tru cari lucreadză deadunu, aoa la sediul a Muzeului, ună parei adrată ditu 6 artiști contemporani și 6 masturi tradiționali românești: artiștilli Teodor Graur, Mircea Cantor, Marius Alexe – Bean, Oláh Gyárfás, Virgil Scripcariu și Dan Vezentan. Cathi unu di elli ari ningă el, ași cum spuneam, un masturu tradițional specializat pe ună isanfi. Și vas ă spunu aoa numili a lor, neise Viorel Gheorghe, Tănase Burnar, Adrian Mihaiu, Melinda-Maria Andras, Csaba Balint și Csaba Racz. Sunt masturi olari, textiliști, di keali, masturi cari lucrează tru lemnu și cari aduc, cathi unu di elli, cunuștearea ditu bărnu tu bărnu a unui meșteșug specific tradițional românesc. Și minduescu că easti, păn tu soni, zborlu ti ună alăxeari di experiență, di itia că elli nveaţă de la artiștilli contemporani niscănti tehniţ noi ică niscănti idei noi, cari urdină tru arta contemporană ditu România, ama, dealihea că ma important easti fluxul alliumtrea, atelu di la aeşti masturi cătră artiștilli contemporani, cari suntu multu interesaț s’exploateze filonlu tradițional tru arta a lor cotidiană. Suntu artiști dukimăsiţ di aţea că nu pot s’hibă originali ică easti ma zori s’esţă original și s’ai ună identitate marcantă pi plan internațional, cara nu ankiseştă de la aţea ţi easti speţific tru comunitatea tru cari ti amintaşi.”

Unu ditu co-organizatori și unu ditu inițiatollrii a proiectului ditu 2017 “România Tradițiilor Creative”, proiect cari şidzu la thimellilu a expozițiillei di tora “Adeti circulară”, arhitectul și antreprenorul de industrii creative Teodor Frolu nă zbură ti isnăhili cari amintară expoziția, ti implicarea a masturlor și artiștilor contemporani, și ti linia crehtă cari amparti un artist vizual de un artizan tradițional.

Teodor Frolu: “Sigura, ună stămână fură atelierele dişcllisi aoa tră masturi și artiști, ama mulță di elli lucreadză de ma mulță añi deadunu și scupolu a nostru easte sa spunemu cât de contemporan și actual easti, neise, meastișugul tradițional și cum poate s’hibă transformat de cătră artiștilli contemporani tru niscănti opere de artă de analtu nivel. Și cum aeasti lucrări pot s’agiungă, s’adavgă la colecții private i particulare, și aoa spunu maxus ti Mircea Cantor, la Teodor Graur, Dan Vezentan, Oláh Gyárfás și Virgil Scripcariu, cari sunt artiști cari ș-trag vără turlie resursele creative ditu zona aesta a meastișugului tradițional. Și nu dip tu soni Bean – Marius Alexe ditu trupa Subcarpați, cari năpoi adusi căvala tru arada a tinirilor pritu muzica pi cari u fac elli. Di pţănu kiro thimilliusiră “Centrul Cultural Subcarpați” și îlli videț cum cathi un di elli, mindueaşti, păn tru soni pritu lucrările de artă contemporană pe cari li pripun, s’analţă, să spunu aşi, vizibilitatea și s’certifică vără turlie valoarea aluştoru oameni. Di itia că, păn tu soni aoa s-adunară un artizan, un masturu cari easte tru idyiulu kiro artist și un artist cari easte tru idyiulu kiro un artizan și un multu bunu masturu. Di itia că și artiștilli suntu, păn tru soni, masturllii contemporani ma s’vreţ, lucreadză direct tru material, lucreadză cu tehniţ diferite și sunt multu buni tru aţea ţi fac cu mâñili și cu mintea și cu imaginația.”

Tu bitisita a experiențăllei de la MHR, tru cadrul a expozițiillei “Adeti circulară”, aprăftăsimu s-şidemu di zboru cu Mircea Cantor – artist vizual român cari băneadză și lucreadză la Paris, unu ditu reprezentanții nai ma importanți ai artei contemporane românești și nu maş, laureat a premiului “Marcel Duchamp” tru 2011 la FIAC (Târgul Internațional de Artă Contemporană de la Paris). Cantor nă mărturisi ti aţea ţi nsimneadză arta tradițională tru artă a lei işiş și ti colaborarea continuă pi cari u ari cu meastișugari:

“Añi si pari că easti un moment unic tru istoria alustui muzeu, de colaborare anamisa di artizani și artiști. Ama tră mine easti un proces hirescu, natural, s’lucredz cu artizanii și s’lă pricunoscu aestu aport tru arta mea. Easti importantă noțiunea tra s’da credit și s’pricunoască că tini lucredz cu un masturu, că tini lucredz cu un pielar, tini lucredz cu unul cari lucreadză lână, dimi tuti aesti lucruri lipseaşti s’intră tru ună aradă, tră atea că avem maş de amintari. Ună turlie di andrupari reciprocă, de pricunoaștere reciprocă și de akicăseare, și profesională, și financiară, tute lucărli aestea lipseaşti s’hibă tru ună linie hirească a disvărtearillei a lor și nu poati că maş s’nă facă ma avuţ, nica si publicul, s’ancurajeadză pritu aestă turlie di oamiñni cari vor s’lucreadză și dukescu că elli pot s’preia aeastă cunoaștere de la masturii cari sunt tru bană. Nkisinda ma largu, cadealihea, publicul lipseaştis’hibă educat, cilimeañilli pritu programe educaționale multu ferme tru școli, vinite de la Ministerul Nvițămintului, pritu programe financiare, să s’nveaţă tru școli comate aesta, că faţ aestu lucru și de miraki, ama și poț s’aminţă. Poți s’ţă aminţă bănaticlu ditu aesti meșteșuguri pi cari li aflămu aoa, la Muzeul a Huryeatlui. Și atumţea, minduescu că va s’adară un efect de domino pe lungu kiro, cari pot s’hibă multu pozitiv tră tută lumea, dimi și tră artist și tră artizani, tră societatea civilă, tră nvițămintu și vrea s’hibă maş pi linia ascendentă.”

Autoru: Ion Puican

Armânipsearea: Taşcu Lala