Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Bairu di cânticu armânescu: Chiru Leacu << >> Interviu cu Cristiana Mina (Radu) di Custanța, prezidenta a Suțatâllei Culturalâ Armonia lu' Mina, suțatâ ți ari scupolu sâ scoatâ tu migdani muzica bizantinâ ș-axiili criștineșțâ ș-morali << >> Bunâ-vâ ascultari!
di Cola Fudulea Puteț s-ascultaț pirmithlu “Luplu câni” di Cola Fudulea adghivâsitu di Cristian Stere:
Poetâ armânâ ți easti faptâ pi data di 18 di Șcurtu, anlu 1977, tu câsâbălu Buzău, tu Românie. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Mihaela Șuțu ș-dghivâsiti ti voi di Aurica Piha și Cristian Stere.
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu <<>> Pirmiti armânești: "Luplu câni" di Cola Fudulea << >> Bunâ-vâ ascultari!
Proiectul di bugetu pi 2025 va s-tiñiseascâ mardzina di ixichi di 7% ditu PIB, fârâ năi crișteri di taxi, dzâți ministrlu a Finanților, Tánczos Barna.
Sistemlu ʺe-SIGURʺ di radari fixi lucreadzâ pi geadeili ditu Românie.
România ari cabaia rezervi di gazi naturali ta s-treacâ iarna, dzâsi ministrul ali Energhie, Sebastian Burduja.
Liderllii a suţatãllei di guvernămintu di București s-adunară ñiercuri ti prota a loru andamasi di estanu. Aeșţă apufusiră că protlu tur a alidzerloru prezidențiali să s’ţănă tru 4 di mai și doilu tru 18 di mai. Coaliția lu aleapsi și aţelu di ma ninti lider PNL, Crin Antonescu, ti harea di candidat comun a lor ti antriţearea prezidențială. Elli apufusiră, tutunăoară, ca bugetlu ti 2025 s’hibă părăstisitu ninti di 27 di yinaru, aţea turlie tra s’poată s’aibă izinea a Parlamentului tru prota stămănă a meslui şcurtu.
Româñilli va s’poată s’urdină tru SUA fără viză ahurhinda cu meslu marţu, dimăndă ministurlu ti Afaceri Externi, Emil Hurezeanu.
Di la 1 di yinaru, România și Vâryâria furâ aprucheati ș-cu sinurli terestri tu Schengen.
Viţeprezidentulu a Parlamentului European, Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi singirili suțiali ta s-apufuseascâ cari ditu personalităţli ditu turlii-turlii di dumenii alâsă nai ma multu toru tu 2024, tu sensu pozitiv, tu lumi.
-3°C
S-apruchea Anlu Nău...
Poet și prozator armânu. Easti faptu pi data di 5 di Yinar, anlu 1940, tu hoara Toccilar, tu Românii, di pârințâ armâñi grâmusteañi dit Vârgârii.
Tu cărțâli di școalâ, ma veclji, eara un pârmit cari aspunea cum doi soț andâmusirâ n cali unâ ursâ.
Unâ parti ditu arhiva a prof. dr. Max Demeter Peyfuss, di zârținâ armâneascâ, agiumsi la Vivlioteca Afstriacâ di la Universitatea Kiril ș-Metodiu di Skopje. Ti ahtari lucru zburăscu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Taha, iuva, tu unâ hoarâ dit Machidunia gârțeascâ, bâna unâoarâ un om multu șâcâgi ș-nostim foc.
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Interviu cu Cristiana Mina (Radu) di Custanța, prezidenta a Suțatâllei Culturalâ Armonia lu' Mina, suțatâ ți ari scupolu sâ scoatâ tu migdani muzica bizantinâ ș-axiili criștineșțâ ș-morali << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Mihaela Șuțu << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Sirma Guci << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Bairu di cânticu armânescu: Florentina Costea ș-pareia Via Balkanica <<>> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Aura Pașa << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Cola Fudulea << >> Yișteri di folclor armânescu: Mihali Prefti <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Bairu di colindi ti Cârciunu şi Anlu Nău cu Pareia “La Steaua” di hoara Mihail Kogălniceanu, Custanţa << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armânească di adză, s’da: << >> - Hăbări dit bana românească şi internaţională << >> - Bairu di colindi ti Cãrciunu şi Anlu Nãu cu Pareia “La Steaua” di hoara Mihail Kogãlniceanu, Custanţa << >> Bunã-vã ascultari !
Tru emisiunea armânească di adză, s’da: << >> - Hăbări dit bana românească şi internaţională << >> - Bairu di cănticu armãnescu << >> - Pirmithi armãneşti: Luplu Nicola di Sirma Guci << >> Bunã-vã ascultari !
Sârbâtoarea a Cârciunlui easti unâ ditu nai ma vrutili ș-ma aștiptatili ditu anu. Easti chirolu a tradițiilor ș-a adețloru dati di bârnu-bârnu.
Bianca Boeroiu, unâ ditu cama cânâscutili artisti români di make-up, amintă Premiul Emmy 2023 ti nai ma bunlu machiaj contemporanu.
Tu isturia a llei di aproapea 250 añi, presa româneascâ avu și frândza (revista, publicația) ți inși, fârâ dânâseari, ti nai ma multu chiro
di Toma Enache Bre armâne, bre criștine, Voi sâ-ț oru ti sânâtati, Ti ghineațâ și ti ghini!
Anlu Nău s-vâ aducâ multâ harauâ ș-multâ ghineațâ tu casili a voasti!
