Ilie Bolojan, prezidentulu interimar ali Românie, spusi dupu andamasea informală di ñiercuri di Paris că securitatea ali Ucrainã easti ligată di securitatea ali Europã și ali Românie, spunãndalui diznãu ti importanța a colaborarillei anamisa di statele europeane și Statele Unite trã agiundzeari pi unã irine justã şi ti lungu kiro
Prezidentulu interimaru ali Românie, Ilie Bolojan, lo parti la andamasea di Paris ndreaptã ti catandisea ditu Ucraina şi provocărli di securitate ditu Europa.
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Aura Pașa << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Andrei Bagav << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Andrei Bagav << >> Bunâ-vâ ascultari!
Alithili isãki cu ţifri nu potu s’hibã limbidu apufusiti, maxus cându easti zborlu di pistusini, ama ştimu că bãnãtorlli ali Românie sã spsuirã ortodocşi cama di 85 tru sutã.
Unu di nai ma mãrlli sportivi româñi, agiucătoarea di tenisu Simona Halep, dimãndã cã s’trapasi ditu tenisu la ilikia di 33 di añi. Sportiva di Custanţa dişcllisi orixea trã tenisu tu arada mulţãloru oamiñi pi hiotea a kirolui, cundille, tutunãoarã, Tennis Letter.
Alimura daima s’fãţea tu polimi, tru kirolu anda spusa a zborlui ampãrţari nu para eara tu isturie. Oamiñilli loarã, nãscãnţã di la alanţã, cu zorea, s’clleamã pritu alimurã icã mpãrdarea, icã pritu tirtipi, s’clleamã furlãki, prota u feaţirã ti mãcari.
Chivernisea ali Românie bitisi tuti proțedurli preliminari ninti ta s-voteadzâ, sâmbătâ, proiectul a nomlui a bugetlui di stat ti 2025.
Trei suspecțâ ti arâchearea a niscântoru lucri veclli ditu yiștearea dațicâ româneascâ di la Muzeulu Drents ditu Assen furâ loaț di poliția olandezâ tu câsâbălu Heerhugowaard, tu naia Olanda di Ncheari
Putearea Curtillei Constituţionalã tra s’nu pricãnoascã/s’nu aproaki alidzerli lipseaşti s’hibã spusã limbidu – spuni Comisia di Veneţia. Cama multu, putearea Curtille Constituţionalã ta s’nu aproaki/ s’nu pricãnoascã alidzerli lipseaşti s’hibã bãgatã tu practico maş atumţea cãndu easti zborlu ti circumstanţi excepţionali/ lucri di mari fãnico şi pritu unã reglementari limbidã.
Tu sesiunea di marțâ, chivernisea di București fu di câbuli cu calindarlu a alidzerilor prezidențiali ți yinu. Uidisitu cu documentul, protlu turu di scrutinu easti apufâsitu ti 4 di mai, iara doilu ti 18 di mai.
Apofasea ti anulari a rezultatilor a alidzeriloru lipseaști s-hibâ loatâ di nai ma marli organ electoralu, iara putearea ți u ari Curtea Constituționalâ (CCR) ta s-adarâ ahtari lucru, lipseaști s-hibâ bâgatâ tu practico mași tu catastisi dip ahoryea, scoati tu migdani, Comisia di Veneția tu unu raportu mutrindalui anularea a alidzeriloru prezidențiali ditu Românie.
-3°C
Tu 15-li di Shcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrtise tsi dusi la Atselu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie shi pitricutu calea ditu soni - di vruta-lji Fumealje cu soia shi Armãnamea di Iutsido, Bucureshti - di la scamnulu a Sutsatãljei Culturalã Armãneascã, la Mirmintsãlji “Stã Vinirea” iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lji nicukirã prof.dr. Katharina Barba. "Baba al afendi (n.r. afendi Goga Barba), ți s-află Livădz și-ți muri tu anlu 1917, tu ilikie di 116 di añi, âlli dzâțea alu afendi – ți eara tu ațelu kiro elevu la "Sculia comerțialâ româneascâ di Sârunâ" – că pârințâlli a llei, fapțâ Gramusti, eara cilimeañi anda curdisirâ Livădz."
Poet, folcloristu, autor di manuali di sculii și dascal armãnu. Puizii spusi di Aurica Piha și Cristian Stere.
di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere: Di tahina, Dami s-andridzea s-easâ la numtâ. Suntu trei sâptâmâñi di cându avea fudzitâ la oi. Vini tu cripata-a hâryiil’iei, ma nu putu s-u veadâ pi Haida, vițina a lui...
Poetâ armânâ ți easti faptâ tu 3 di Șcurtu, anlu 1980, Scopia. Easti hil’ia al Tegu Tugear, avdzâtlu cântâtor di cântiți armâneșțâ. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Țațe Tugear ș-dghivâsiti di Aurica Piha și Cristian Stere.
di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere: Cându Celniclu agiumsi Sâmbătâ seara tu hoara viținâ, tutâ lumea s-ciudisi. El nu eara dicât cusurin di-antreilea cu ațel cari adra numta, ma cum intră tu ubor ș-vidzu că fendâ-su a nveastal’iei ațea naua iși avrapa nafoarâ ta s-lu-așteaptâ, cu boațea a lui ca giritlu, cum avdzâ "Ghini viñiși!” apândâsi truoarâ:
Poetâ armânâ ți easti faptâ pi data di 2 di-Agustu anlu 1975, tu câsâbălu Custanța (Constanța), dit Rumânie. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Aura Pașa ș-dghivâsiti ti voi di Aurica Piha și Cristian Stere.
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Bairu di cânticu armânescu cu Florentina Costea și Via Balkanica << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Mihali Nicolescu << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Bair di cânticu armânescu << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu <<>> Pirmithi armânești: "Ursu și Vulpoañea ațea ceapcâna" - apriduțeari dupâ Dini Trandu << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Constantin Belemace << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Constantin Belemace << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Mihaela Șuțu << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Yișteri di folcloru armânescu: Poetlu și cântâtorlu Mihali Prefti << >> Bunâ-vâ ascultari!
Sârbâtoarea a Cârciunlui easti unâ ditu nai ma vrutili ș-ma aștiptatili ditu anu. Easti chirolu a tradițiilor ș-a adețloru dati di bârnu-bârnu.
Bianca Boeroiu, unâ ditu cama cânâscutili artisti români di make-up, amintă Premiul Emmy 2023 ti nai ma bunlu machiaj contemporanu.
Tu isturia a llei di aproapea 250 añi, presa româneascâ avu și frândza (revista, publicația) ți inși, fârâ dânâseari, ti nai ma multu chiro
di Mihai Eminescu pi armâneaști di Toma Enache Ca tu pirmit aşi s-făţea Ş-di căndu i eta aflată Dit soie di amiră, băna Nă feată steau-mşeată.
