Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Mihaela Șuțu

Poetâ armânâ ți easti faptâ pi data di 18 di Șcurtu, anlu 1977, tu câsâbălu Buzău, tu Românie. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Mihaela Șuțu ș-dghivâsiti ti voi di Aurica Piha și Cristian Stere.

, 12.01.2025, 12:45

Mihaela Șuțu

Poetâ armânâ ți easti faptâ pi data di 18 di Șcurtu, anlu 1977, tu câsâbălu Buzău, tu Românie.
Sculii anviță tu câsâbălu iu s-feați, a Facultatea ti Ndreptu-u bitisi Custanța (Constanța), anlu 2000. Protili puizii li publică tu Rivista di Lituraturâ și Studii Armâni, Anlu 3, Nr. 2, (Tom VI), 1 di Xumedru, 1996.
Publică și tu-alti numiri-a idyil’ei Rivistâ, ș-deapoaea tu revistili Grailu Armânescu di Scopia, Bana Armâneascâ di București, etc. Cartea-a l’ei cu puizii așteaptâ aradâ ti publicari la “Uniea ti Culturâ-a Armâñilor dit Machidunii”.
Easti membru-fondator a Organizațil’ei a Tinirlor Armâñi dit Rumânii (OTAR), ma și la “Clublu Giunamea Armâneascâ”, tu-a curi revistâ-ngrâpseaști și publicâ ș-alti materiali.

Dispârțâri

– „Mușeata-a mea, așcherea dip largu va mi ducâ
Ș-ca vimtu-arău, greauâ spidâ, tu xeani-a mi-arucâ.
Nu-a s-țânâ unâ etâ, va s-treacă dinâoarâ
Ș-tu inimâ va s-portu nâ vreari ți nu-a s-moarâ.

Nu ñi-am fricâ di polim, tufechli i câburli,
Ni că va-ñi easâ-n cali, pi aț di pirâ, furl’i.
Ma mi cutreambur daima anda ñi-mi minduescu
Că ocl’i-a tăi di-amari nu-a s-pot sâ-l’i ma mutreascu.

S-mi chirearim tu-a lor api și tu-ahândimea a lor
Și s-u beau dulțea luñinâ ți și-amintâ ahântu dor.
S-u-aveam ațea cuveti, s-li aveam ș-ațeali măyi,
lu-i s-puteam sâ-l’i l’iau cu mini, tu-așcheri, ocl’i-a tăi.

Și largu-aclo tut geanlu va s-doarmâ tu pâmoarâ,
S-ti ved tu yis arigeai va s-fac oarâ di oarâ.
Maș ahât ti plâcârescu: anda-a s-hiu tu xeani,
Un pilister pitreați-ñi cu vrearea pi-a lui peani!”

„Mâni-a s-fudz tu-așcheri, va s-fudz cu yisili-a meali,
Ma noaptea, fârâ di tini, pi țer nu-a s-easâ steali.
Birbil’lu nu-ari s-cântâ că nu-avdi boați-aleaptâ,
Ți fțea munțâl’i s-vâiseascâ: va s-tacâ și-a ti-așteaptâ!

Tut loclu va-și lâească, că va s-chearâ și-a tău tor,
Pâdurli va țâ greascâ cu dulțil’i grai a lor
Și-apili di șopat nu-a s-vor s-mata curâ-n vali,
Că nu-ari s-li hâreșțâ cu caldi mâñi i tali.”

Și tu isiha pâduri va s-șed cu dor tu gean,
Singur cum ș-easti daima șainlu-ațel curbișan.
Va-ñi cântu a tali cântiț s-ñi agâlisescu dorlu
Ș-caimolu va-ñi lu știbâ analtul țer ș-niorlu.

Iu-i s-earam un anghil albu, dulțeami-a s-aminam
Și-ațea cali cu chețrâ dip arudâ va ț-u-adram.
S-earam dulți arhanghil, va s-dyivâseam pi steali
S-u-ngucescu-a ta gramâ ți-u țân ascumtâ eali.

Gilat s-mi-amintâ vrearea, cu suflitlu di câni,
S-gilitipseam chirolu ți-a nâ dispartâ mâni.
Vream ca s-escu-apunti-arcatâ anamisa di noi.
Ma ñi-escu inimâ caldâ și-ahât io pot: s-ti voi!”

– “Mi trag tora di hoarâ ș-di tini, vrutâ sinâ,
Ma minduerli-a meali tut cât la voi va s-yinâ.
Ñi-lu-am cheptul cum âi pomlu ți-l tal’i nâ priyoni,
Ma șopat și-u chirolu și-a s-treacâ pân tu soni!”

Suschir di vâr chiro

Un vimtu-arați bati ș-pâdurea tut vâzeaști
Ș-pi țerlu lai, ni lunâ, ni steauâ-nu luțeaști.
Un șopat cu-a lui api ți curâ-nghios, ân vali,
Un cântic ahurheaști ti-Armânlu di pi cali.

Di cându fudzi Armânlu, tricu baia chiro
Și-nu-ari canâ s-lu-ntreabă ti-ațel a lui caimo.
Dip largu di-a lui hoarâ, tu xeana-ațea ți-l moari,
Nu poati ta s-lu-avinâ fârmaclu ți ș-lu ari.

Ma după añi di dzâli, vini și-oara-aștiptatâ
Și-li veadâ iara hoara ș-pâdurea-a lui mușeatâ.
Anda fudzi tu xeani, birbil’ l’i dulți cânta
Și-aușlu ohtu ș-livadea ș-gârdina anvirdza.

“Câțe tora mușeatlu birbil’u, avdzât nu s-fați,
Ghini viniși sâ-ñi dzâcâ, sâ-ñi cântâ cu-a lui boați?
Canda lâi pâdurea ș-nu s-pari s-mi ma știi
Lâi pânâ ș-luñina ți ș-easi dit hâryii”.

S-aguñisi Armânlu, ma calea easti lungâ
Și-armas easti și-l’i pari că-n hoarâ nu-a s-agiungâ.
Ma s-minduea că-a-u veadâ acloți-a lui manâ
Ți u-alâsă-acasâ, tu cheptu cu lai-aranâ.

Ș-un frati armasi-n hoarâ, ș-unâ sorâ ți plândzea.
Âl’i grea ea-nvirinatâ și s-toarnâ ș-lu plâcârsea.
Ma nu-l’i fu datâ s-veadâ frațl’i-a lui cum criscurâ
Nu-a s-poa’ s-toarnâ chirolu ș-ațel’i añi ți tricurâ.

Agiumtu-aclo pi dzeanâ, di-agnanghea anda mâtri
Gramustea și-u veadi arsâ, și-atumțea-anghilisi.
Că hoara-l’i alâvdatâ, că mușeata hoarâ-a lui
Fu tutâ mâținatâ di-ațea pirâ-a focului.

Pristi surpâturi di casi ș-pit lăschi el imna,
Lai fum inșea dit eali și câñina-l vâtâma.
Ni casa-a lui mușeatâ, ni alti mșeati casi,
Nu s-alidzea di sândzâ ș-dit foclu-ațel ți li-arsi.

Ș-dininti-a lui nã ml’eari, tu laili alâxitâ
Cu lai zâvon pi fața di-ahântu plângu-alghitâ.
Mâtrea ea pi dauâ grochi cu proaspit loc adrati,
Nu și-u-ncusta ni fum, ni-asteslu vimtu ți bati.

S-avdza niscânti zboarâ, ma nu s-loa di hâbari;
Mirluseaști, ș-lu spuni tut ponlu ți și-u doari.
Ca chiruțl’i mâtrea-Armânlu ș-tâmbarea âl’i câdzu,
S-cutrimbură di jealea ș-irñiea ți și-u vidzu.

El s-apruche di ml’earea și-l’i trapsi zâvonlu lai,
Vru ta s-dzâcâ-ndauâ zboarâ, ma-armasi fâr di grai.
Și-u vidzu el mă-sa-a lui și tu suflit âl dâru
Că ea ântr-ocl’i âl mâtri ma nu ș-lu cânâscu.

Ânvirinatâ ș-plâmtâ ș-ahântu aușitâ
Di mari pon ș-dureari ș-di tihea-a l’ei lâitâ.
S-pârea că vrea ș-si toarnâ la dauli mirminti,
Ma tut mâtrea pi fciorlu ți-avea-armasâ dininti.

“Lăi, gione-Armân, ți vimtu ti-adusi-aoați-n hoarâ?
Ș-nu vedz că pira, ș-fumlu, ș-durearea va ti moarâ?
Ți polim fu pri-aoați, Armâñil’i s-alumtarâ.
Ma pușcl’ea-ațel’i di Turțâ, vedz, tuț âl’i vâtâmarâ.

S-ampulisirâ gioñil’i cu știc, tufechi și yilâ.
Ți-armasi di el’i tora? Maș fumlu di cândilâ.
Tu Gramustea-alâvdatâ trei dzâli foclu arsi;
Lăcârñi-nsârati ș-aroșea sândzâ lu-asteasi.

Avui doi fciori ș-nâ featâ, mușeatâ ca nâ dzânâ.
Ma lâ fu datâ s-moarã, tu lailu loc s-armânâ.
Și fciorlu ațel ma marli fudzi tu xeana-asteasâ,
Ți lu-acâță târoarâ și s-toarnâ nu lu-alasâ.

Blâstem pi-Ali-Pâșelu, pi vombirlu-ațel pângân
Ți u-arsi-a noastâ hoarâ ș-biu sândzâli di-Armân.
Ah, taxirati-asteasâ și pustu și lai caimo!
Câțe sã-ñi moarâ ficiorl’i, cãțe s-ma bânedz io?”

Armânlu pi dzânuncI’i cadi ș-pi țer mâtreaști.
Di boațea-a lui ș-pundiea ș-pâdurea âși vâzeaști:
“Ah, Doamne, Dumnidzali-m, Tini-agiutâ-nâ pi noi!
Cum sâ-ñi l’i ved iara frațl’i, cum sâ-l’i aduc nâpoi!?

Fudzit fui ahât di largu, nu fui cu frațl’i-a mel’i,
Nu fui mini-aoați-n hoarâ ta s-mor deadun cu el’i!
Gramustea-alâsai mușeatâ și-ahânțâ añi chirui
Și-n loc s-mi bat cu Turțâl’i cu xeanili mi bâtui!

Largu,-acloți tu xinurâ, fu-ahât di greu ta s-șed
Ma nu-ñi chirui umutea ta s-mi tornu și sâ-l’i ved.
I-amârtii-anda eșțâ-aruptu di hoara-a tauâ
Și-a s-afl’i mași dureari, caimo ș-bana-ațea greauâ”.

Ți etâ lai s-dusi, ți banâ și-apucarâ.
Câti mirminti-n hoarâ Armâñil’i și-alâsarâ.
Câtâ sândzâ ș-dureari-adră pustul ș-pângânlu.
Ma pristi buna greauâ va s-mutâ iara-Armânlu.

Puteț s-ascultaț aoa puizii anyrâpsiti di Mihaela Șuțu ș-dghivâsiti di Aurica Piha și Cristian Stere:

RadioRomaniaInternational · RRI Scriitori armani-Mihaela Sutu
Etichete:
Scriitori armân'i Sunday, 29 December 2024

Cola Fudulea

Cola Fudulea Poet și prozator armânu. Easti faptu pi data di 5 di Yinar, anlu 1940, tu hoara Toccilar, tu Românii, di pârință armâñi...

Cola Fudulea
Scriitori armân'i Tuesday, 24 December 2024

Sirma Guci

Poetâ și prozatoari armânâ. Easti faptâ pi data di 11 di Mai anlu 1960, tu hoara Beidaud, tu Rumânie. Tora bâneadzâ tu câsâbalu Constanța....

Sirma Guci
Scriitori armân'i Wednesday, 25 September 2024

Mihali Nicolescu (1835-1865)

Mihali Nicolescu (1835-1865) S-amintă tu anlu 1835 tu hoara Magarova, ninga Bituli. Anda eara di 10 añi armasi fârâ di pârințâ ș-fu loat di...

Mihali Nicolescu (1835-1865)
Scriitori armân'i Thursday, 22 February 2024

MIHAIL G. BOIAGI (03.02.1780 – 1828)

MIHAIL G. BOIAGI easti unlu di proţl’ii gramaticean’i tu Balcan. Nu-avemu multi hâbãri trâ bana alu Boiagi. Stimu câ s-amintã Budapesta, tu...

MIHAIL G. BOIAGI (03.02.1780 – 1828)
Scriitori armân'i Thursday, 02 February 2023

MIHAIL G. BOIAGI (03.02.1780 – 1828)

MIHAIL G. BOIAGI easti unlu di proţl’ii gramaticean’i tu Balcan. Nu-avemu multi hâbãri trâ bana alu Boiagi. Stimu câ s-amintã Budapesta, tu...

MIHAIL G. BOIAGI (03.02.1780 – 1828)
Scriitori armân'i Tuesday, 04 January 2022

Scriitorlu Cola Fudulea

Masti zuyrâpsiti di prof.dr. Maria Pariza, prof.dr. Mariana Bara şi poeta Kira Iorgoveanu Mantsu: Dit CALEIDOSCOP AROMAN...

Scriitorlu Cola Fudulea
Scriitori armân'i Tuesday, 08 December 2020

In Memoriam ATANASIE NASTA (2.11.1912 – 23.12.1996)

Avocatlu Atanasie Nasta, ţi purta di n’ic unâ pleagâ tru suflit faptâ di chirearea a paradhislui a locurloru armâneşti ditu Pindu, mindui ca...

In Memoriam ATANASIE NASTA (2.11.1912 – 23.12.1996)
Scriitori armân'i Sunday, 17 May 2020

In Memoriam Lucian Blaga (09.05.1895 – 06.05. 1961)

Meslu aestu s-umplu 123 di ani di anda s-aminta Lucian Blaga (09.05.1895 — 06.05. 1961).Lucian Blaga easti un di mărl’i filozofi sh-un di...

In Memoriam Lucian Blaga (09.05.1895 – 06.05. 1961)

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company