Hristu Cândroveanu (05.02.1928 – 09.12.2013)
Hristu Cândroveanu s-amintă tu 5 di şcurtu 1928, Babuc, giudeţlu Durostor, Cadrilater – poet, prozator, traducător, publicistu şi critic literar. Easte hiljlu a Zoricălʹei amintată Bracea şi al Stere Cândroveanu.Dusi la Atsel di Analtu tru dzuua di 9 di andreu 2013.
Tașcu Lala, 05.02.2020, 09:00
Hristu Cândroveanu s-amintă tu 5 di şcurtu 1928, Babuc, giudeţlu Durostor, Cadrilater – poet, prozator, traducător, publicistu şi critic literar. Easte hiljlu a Zoricălʹei amintată Bracea şi al Stere Cândroveanu.Dusi la Atsel di Analtu tru dzuua di 9 di andreu 2013.
Feati şcoala primară tru localitatea General Praporgescu (1935-1939) şi cursurli liceale la Silistra, Călăraşi, Tulcea şi Timişoara (1939-1948). După absolvirea a Facultatilʹei di Filologie di Bucureşti (1952), va s-hibă profesor di limba şi literatura română tu nândauă localităţ dit giudeţili Călăraşi şi Prahova, deapoa Ploieşti (1952-1969).
Tru 1966, agiundzi secretar a Consiliului tra Cultură şi Artă a municipiului Ploieşti (până tru 1980). Deapoa redactor la revistele Tomis” şi Tribuna şcolii”, funcţionează şi tru harea di consilier tru Consiliul Culturalʹei (1970-1974). Easte redactor-şef, dit 1974, a revistei Livres roumains”. Tru 1990, fondeadză revista macedo-română Deşteptarea” şi tru 1994, revista Dimândarea” (publicaţie trimestrială tru grailu armânescu).
Tru 1992, agiundzi prezidentu ali Fundaţie Culturală Aromână Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, tru 1959, la Flamura Prahovâlʹei”, colaborândalui deapoa cu proză, stihuri, articole şi cronit literari la Contemporanul”, Viaţa românească”, Luceafărul”, România literară”, Ateneu”, Astra” etc.
Opera literară
· Poeme, Bucureşti, 1973;
· Alfabet liric, Bucureşti, 1974;
· Porni racheta, Bucureşti, 1974;
· Poveşti de la Miază-zi, Bucureşti, 1976;
· Poeţi şi poezie, Bucureşti, 1980;
· Trei balade aromâne, Bucureşti, 1980;
· Nihadz, Bucureşti, 1980;
· Printre poeţi, Cluj Napoca, 1983;
· Ore de aur, Bucureşti, 1983;
· Literatura română pentru copii, Bucureşti, 1988;
· Aromânii ieri şi azi, Craiova, 1995;
· Marea Serenităţii, I-II, Bucureşti, 1996;
· Caleidoscop aromân, I-V, Bucureşti, 1998-2000;
· Carte de vacanţă pentru aromâni, Bucureşti, 2001.
Antologii
· Antologie lirică aromână, Bucureşti, 1975;
· Antologie de proză aromână, Bucureşti, 1977;
· Un veac de poezie aromână, introducerea editorului, Bucureşti, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu);
· Erori de calcul. Poeţi români în grai aromân, Bucureşti, 2000.
Ediţii
· Nida Boga, Voshopolea, prefaţa editorului , Bucureşti, 1994; La stâni, postfaţa editorului, Bucureşti, 1996.
Vrut ascultatori va dam s-avdzat ma largu In Memoriam Hristu Candroveanu angrapsitu di poetlu George Vrana tamam tu dzuua anda tricu tu alanta eta:
In Memoria Hristu Cândroveanu, unâ numâ simbolu — Yioryi Vrana
Tora seara mi lo pri tilifoni Florin Cândroveanu. Inima apârńi si-ńi batâ cu puteari. Aduchii unâ şi-unâ câ va-ńi dzâcâ hâbarea lae. Şi acşi fu: “Tata si ľirtă!” lu avdzâi Florin cu boaţea trimburatâ.
Şcreta scriatâ! Unâ şi-unâ, îńi yinu tu minti stihurli alu lala Hristu Cândroveanu:
“Arâeaşti pâdurea,
Cupaciľi auşi dipunâ,
Dipunâ —
Ş-ceatia
I-mpadi…
Eu singuru,
Cu cheptu-ńi,
Aţia —
Iu uranolu archişurâ,
Cadi!
Corba-ńi scriatâ, —
Cumu s-ti-arâdu,
S-ti dipunu?
Câ tini hii oarbâ,
Iara noi —
Unu câti unu!…
(Scriata/ Destin)
Nu va u agrâşescu vârnâoarâ prota andamusi cu lala Hrista. Ama cându lu cunuscui io di-alithea lala Hrista? Tu anlu 1990, cându neş tu apartamentulu a lui mplinu di cărţâ şi-adrămu unâ cuvendâ nicumtinatâ di canda nâ şteamu di daima? I atumţea cându earamu dipu ńicu şi-u aflai pri unâ puliţâ di bibliotecâ la lali Fotu acasâ, “Antologie lirică aromână”? Anda u disfeciu aestâ antoloyie adratâ di lala Hrista îńi câdzu milie, lumea di nafoarâ chiru dipu, duchearea a meauâ lo voltâ, yisili a meali loarâ pirâ. Ti-apurie fu aestâ andamusi! Intrai di-alithea tu unâ pâduri di zboarâ, ńi si curmă adiľeaticlu, apârńii si-adiľiu altâ luyie, canda ńi lu-aflai duhlu, duhlu ali mae şi-alu pap’.
Suntu lucri ţi nu si-agrâşescu vroarâ putè.
“Luńinâ scumpâ — câtâ hari
Pitreţ nicumtinatu tru fisi!
Hârdzita a ta luńinari
Acreaşti ahânti vruti yisi”
(Poema Imnu alu lala Hrista — prota strofâ)
Lala Hrista fu di-alithea unu lampadoforu ta s-ufilisescu zborlu ahântu vrutu a poetlui Nicola Caratanâ. Adrâ luńinâ tu chisa culturalâ tu cari bâna mâraţľi Armâńi tu comunismo. Antoloyiili tipusiti di lala Hrista tu comunismo, “Antologie Lirică aromână”, “Antologie de proză aromână” ş-maxusu “Un veac de poezie aromână/ Unâ etâ di poezie armâneascâ” ţi u tipusi deadunu cu Kira Iorgoveanu Mantsu, marea poetâ a Armâńiloru, trunduirâ has un sfulgu duchearea armâneascâ a tiniriloru.
Lampadoforie ş-curbani trâ Armânami, mirachi ti zborlu armânescu, aesti suntu zboarâli ţi-ńi yinu tora tu minti.
Maşi unu omu ţi-avea unâ ahtari mirachi putea si-nyrâpseascâ unâ ahtari poemâ:
“Ţi vrutâ i ma vrutâ di nâ farâ,
Oh, fara-nâ ţi cheari fârâ toru?
Milie-ţ cadi, ti ľia dorlu azvarâ
Ti grailu a ľei, ş-a tău ş-a tutuloru!
Ş-pri alti graiuri s-poati s-dzâţ dada.
I tati, maie ş-pap… Ma nu-i tot unâ
S-li avdz ahântu muşati ş-cu aradhâ
Cumu noi maşi li-avemu dzâsâ dipriunâ.
Câ ş-pânea — câtu-i bunâ ş-nâ lipseaşti —
S-avdadzi ş-nâsâ, cându pi-a noastrâ greşti,
Şi iţi zboru, ma-l dzâţ pi armâneaşti —
Avutu lu-aducheşti, ş-lu-acreşti!
I cânticu grailu a nostru di-acasâ,
Şi-n cathi zboru di-a lui i unu caimo …
Cari poati s-lu agârşeascâ şi-s-lu-alasâ —
Mea ş-iuţido si si-aflâ tu lao!
Turnaţ-vâ, ş-adunaţ-vâ iar diadun,
În câtândia — grailu ţi nâ easti!
Câ di si n-adârămu unu câti unu —
Cu elu maşi nu chiremu, cari n-afireaşti!
*
S-dipu singuru s-ti-afli iuva tru irńie,
S-dzâţ dipriunâ armâneşti zboarâ…
S-nu chearâ limba-nâ — yişteari yie, —
Câ nu-ari, cumu nă-i grailu, ahtari dhoarâ!
(Ş-Dipu Singuru S-Ti-Afli)
Di-alithea lampadoforu fu lala Hrista tu chisa ţi nâ-avea aplucusitâ, ama fu şi conştiinţa/ sinidhisea criticâ a literaturâľei armâneascâ.
Elu easti protlu criticu literaru Armânu ţi adră unâ criticâ literarâ maxusu estheticâ şi salami estheticâ. Hristu Cândroveanu fu protlu criticu di-alithea modernu ţi lu-avu Armânamea ş-vârnu nu va poatâ si-adarâ isturie literarâ ş-culturâ armâneascâ fârâ si-u bagâ tu isapi opera-ľi. Şi-opera-ľi easti lumbrusitâ ş-poliedricâ.
Criticu impresionistu tu opera-ľi criticâ, Hristu Cândroveanu fu unu creatoru modernu ş-tu poezia armâneascâ. Tu poezia armâneascâ Cândroveanu u-adusi heavra modernâ, heavra a idheiľei, duchearea filosoficâ, ama şi-absurdulu a lumiľei contemporani.
Unu creatoru multu complex fu lala Hrista. Modernu şi-autohtonizantu. Elu lu-armânipsi Luţeafirlu alu Eminescu şi-armânipsi unâ ntreagâ literaturâ universalâ ş-maxusu poezia a lumiľei.
Macâ Dina Cuvata lu xanascrie spiritlu epopeicu a lumiľei ş-li armânipsi tuti epopeili a lumiľei ţi-angreacâ tu literatura universalâ, Hristu Cândroveanu u xanascrie poezia liricâ a lumiľei tu limba armâneascâ. Acşi cumu George Murnu fu unu alithea creatoru tu traduţerli a lui ţi li-ari adratâ dupâ Homer ş-nu maşi, Hristu Cândroveanu adră şi-elu creaţie tu yilie ş-thimiľiusi unâ limbâ ahoryea armâneascâ. Tu Antoloyia a poeziiľei xeani tu grailu armânescu, Cândroveanu sufseaşti unâ alithea tradiţie armâneascâ. Ma si-adari unâ statisticâ nchisindalui di la aestâ antoloyie ti-acatâ andrala. Tu-aestâ antoloyie, Cândroveanu armânipsi 206 poeţ ş-tradusi di-tu 14 literaturi. Tradusi poezie di-tu literatura grâţeascâ ş-latineascâ clasicâ, di-tu literaturili moderni luyursiti canoniţi: yalicheascâ, anglicheascâ, yirmanicheascâ, italicheascâ, ispanicheascâ, aruseascâ, ama ş-di-tu literaturili: ebraicâ, persianâ, indianâ ş-maghiarâ.
Ma s-li bâgămu tu isapi şi Antoloyia a poeziiľei româneascâ clasicâ ş-modernâ şi Antoloyia a poeziiľei româneascâ contemporanâ si-adunâ 1442 di frândzâ tradusi tu limba armâneascâ.
Ama aţea ţi-angreacâ nai ma multu easti carpolu ţi iasi tu padi dupâ unâ ahtari cilistiseari. Ş-carpolu easti limba armâneascâ işişi ţi iasi tu miydani cama avutâ ş-cu prosupi nali. Limba armâneascâ alu Cândroveanu s-dispeaturâ dinintea a noastrâ tu polimorfia a ľei. Easti unâ limbâ tu cari putemu si-u-adrămu siryeańi materia a zboarâloru tu minari, easti unâ limbâ yie, cu unâ muzicâ noauâ. Ş-muzica nu easti unâ luyie… U-aflămu tu opera alu Cândroveanu ş-muzica eleyiacâ ţi u scoati tu padi ahântu undzitu anda îľi armânipseaşti poeţiľi aruşi, ama şi-atumţea cându îľi armânipseaşti yaliľi Francois Villon, Pierre De Ronsard, Gerard De Nerval. U aflămu ş-muzica di dipu modernâ al Paul Verlaine, ama ş-muzica aţea di dipu ahoryea cu unu ritmo di metronomu, alu Federico Garcia Lorca, sobrâ ş-trayicâ dipriunâ, di-tu Plânguti trâ Ignacio Sanchez Mejias.
Aventura a poeziiľei universali, Cândroveanu u-adarâ aventurâ a poeziiľei armâneascâ. Poezia a lumiľei s-dispeaturâ dinintea a noastrâ, alâxitâ tu strańi armâneşti ti mirachi.
Li-aflămu tuti tu poezia alâxitâ ş-muşuţatâ la faţâ: yinatea alu Homeru, forma clasicâ anticâ, duchearea eleyiacâ, spiritlu romanticistu, muzica simbolistâ, experimentulu avangardistu ş-maxusu mirachea ti concretlu a limbâľei, erotica ti zboarâli armâneşti. Zboarâ armâneşti cu cari poetlu Cândroveanu nyeadzâ unâ limbâ armâneascâ yie ş-fanuminâ.
Poezia originalâ ş-traduţerili prindi s-li mutrimu deadunu câ ţe, Cândroveanu u luyursi traduţearea, creaţie.
Elu easti aţelu ţi-ari adratâ apoloyia ti autonomia estheticâ a poeziiľei şi a literaturâľei armâneşti. Aestu lucru iasi tu padi di dipu limpidu tu theoria ţi-u-adarâ tu antoloyiaUnâ etâ di poezie armâneascâ.
Artistulu Cândroveanu aproapea câ nu alâthusi. Şi hiu di dipu asiguripsitu câ artistulu va dânâseascâ tu etâ. Zori va hibâ ti-aţeľi ţi vai yinâ anda va lu-adhyivâseascâ idheoloylu Cândroveanu.
Idheoloyia easti moartea a culturâľei. Idheoloyia prindi s-hibâ mutritâ criticu acşi cumu criticu prindi s-hibâ mutritâ ş-opera. Aestâ easti aradha a isturiiľei ş-tuţ aţeľi ţi-angreacâ ti isturia a unlui populu va intrâ tu fatala moarâ criticâ.
Idheoloyiili trecu, arta armâni ş-maxusu armâni suflitlu şi suflitlu alu lala Hrista fu muşatu. Mira îľi fu trayicâ. Acşi fu duchitu ş-tu literatura româneascâ contemporanâ.
Balcanologulu ş-criticlu literaru Mircea Muthu dzâsi ti Hristu Cândroveanu câ adusi tu literatura româneascâ contemporanâ spiritlu trayicu. Idhyea dzâsi ş-ti alantulu prozatoru Armânu, ti Theohar Mihadaş.
Idhyiulu Mircea Muthu scoasi tu padi tu unâ di cărţâli a lui di-tu soni câ aestu spiritu trayicu Româńiľi nu lu au.
Cându Mircea Muthu zburâ ti contribuţia armâneascâ a aiştoru doi Armâńi la literatura româneascâ contemporanâ, ufilisi unâ sintaymâ di dipu undzitâ tu limba româneascâ: “rezistenţă şi înstrăinare/ dânâseari şi xinitipsiri” ama aestâ easti mira armâneascâ işişi. Şi romanlu fanuminu, di-alithea monumentalu Marea Serenităţii alu Hristu Cândroveanueasti unu romanu maxusu armânescu, nviscutu tu strańi româneşti.
Hristu Cândroveanu avu mirachi si-u higâ literatura armâneascâ tu literatura româneascâ. Apruftusi? Nu! Ama alumta a lui avu hâiri câ ţe cu opera-ľi tu limba româneascâ, ş-cu traduţerli ţi li-adră, scoasi tu miydani suflitlu a nostru armânescu şi suflitlu a nostru, dipu ca iţi altu suflitu, u-adarâ lumea cama avutâ.
Lala Hrista pistipsi câ va u-ascapâ Armânamea cu agiutorlu ali Românie şi si-alumtă si-u ascapâ acşi. Alumta a lui tora easti isturie.
Suflitlu a lui armânescu, sândzineadzâ ninga. Nu va-ľi agrâşescu vroarâ lăcrińili ţi li-avea ntrocľi anda lu vidzui tu sońea oarâ. Lu durea mira Armânamiľei şi-aestâ s-veadi tu poezia-ľi:
“Homer —
taha li giudică lucrili ghini,
handa,
ş-li yicsea diapoia aşi:
Ahâtu al Hector,
ahîtu al Ahile, —
ş-alântoru di Troia,
cari si-alumta eľi aclo:
aestâ-al Ulise,
al Agamemnon, al Paris…
si aibâ cathiunlu harei,
si-aibâ înyisi…
Ca unu altu Dumnidză,
Ca unu Zevslu dialihea, Homerlu!
Ghini, ma —
Cumu îşi avu Elu lucratâ,
Dumnidză-işişi,
di-ľi işi corba di lumi,
anapudha,
anapudha dipu?!
Voi, greţiľi…
voi, sârghiľi,
arbineşiľi…
voi, vuryariľi…”
Am, Noi?
Trâ noi, Dumnidzale,
nu ţi-avu armasâ ţiva?!…
Ţi li fâţeşi hareili,
yisili a noastri?
Noi armâńiľi,
ţi Ţi-avumu cârtitâ,
di nu nâ ai, lele,
iuva?…
(Homer, Dumnidză…)
Aduchii câ lala Hrista muri conştientu şi-aţelu di-tu soni dhialoyu lu-avu cu pârinţâľi.
Vahi undzeaşti s-bitisescu aestâ aduţeari aminti alu lala Hrista cu poezia-ľi: La murminţâ, gugucili:
“Primveara vini, muşatâ,
Cu lilici, cu frândzâ veardi,
Cu soari…
Ma, ţi mi muşcâ nastânga,
Ţi prici mi mursicâ
Ş-mi-nţapâ,
Ş-mi doari?
Oh, primveara aestâ avutâ,
Cu gazepea di frândzâ
Ş-di floari!…
Ma câ ţe dzuua îńi pari urutâ,
Ş-mi mursicâ
Ş-mi-nţapâ
Ş-mi doari?
La murminţâ cruţili veacľi
Si-afundarâ
Sumu lilici,
Sumu arburi
tru soari…
Ma inima mea liundarâ,
Nu cumtinâ
S-mi-nţapâ
s-mi doarâ!
Oh, ş-cumu ma cântâ
La murminţâľi di-ndzeanâ
Gugucili aoa-aţia, gu-guuu, lăili,
Boaţi cu hari ş-dulţeami, daileanâ —
Ma eu
Câ ţe ńi li avdu
ca găili…?
Cântâ gugucili, s-hârseascâ
Dada mea,
Tatâ-ńiu,
Paplu a meu,
Ş-maia, lirtaţiľi,
Şi-i avrâ aoa, la murminţâ —
Ş-ľi arisea di totna
S-li-avdâ
Duruţiľi,
Maraţiľi…
Oh, canticle-aestu, gu-guuu,
La murminţâ —
Tru soarili-analtu, cumu luńineadzâ!
Ş-hârsescu buńiľi, duşľi pârinţâ,
Di canda
Cânticlu dulţi
Ľi-nyiadzâ…
Mâni, vahi mâni — ş-ti mini vai cântâ,
S-ńi dizńiardâ suflitlu tut.
Sumu luńina soarilui, sâmtâ,
S-nu-ńi yinâ aţia,
Sumu dzeanâ,
Urutu…
Vai calcâ alţâ aumbratili cârări,
Cumu mini azâ li calcu —
Pri sumu pońi înfluraţ.
Ficioriľi, nipoţiľi, aumbri pri dzări,
Lilici aducânda
a morţâloru
maraţi!
Gugucili, gugucili —
Ľi-u dzâcu dipriunâ,
gu-guuu — sumu soarili analtu,
Luńinosu…
A ńia ma, câ ţe îńi asunâ
Boţili a loru
Ahântu lâhtârosu?
Cari mi-acľiamâ, cari mi pindzi
Sumu dedzli analti di-aoa, la murminţâ?
Câtrâ iuva dzarea si-astindzi,
Căľiurili
Poartâ
Câtrâ pârinţâ…
George Vrana
RRI Sectia armaneasca
Rubrica ndreapta di Tascu Lala
